Simbolurile creeazǎ realitate

Matei CĂLINESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 180 din 23 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

1. "Trecutul istoric e mult mai greu de prezis decît viitorul", îmi spunea un prieten mai în vîrstǎ în timpul comunismului. "Cu trecutul se pot întîmpla tot felul de lucruri, de rǎsturnǎri neaşteptate, pe cînd viitorul e în mod cert luminos, oficial - pe zi ce trece - tot mai luminos, deci tot mai sumbru." Prietenul meu îl citise pe Orwell, care-i confirma punct cu punct experienţa personalǎ. Odatǎ cu prǎbuşirea comunismului, viitorul a devenit, fǎrǎ îndoialǎ, mai puţin luminos, mai tulbure, dar mai deschis. Trecutul e şi el greu de prezis - dar mǎcar poate fi construit (de cǎtre istorici) în mai multe feluri, mai mult sau mai puţin contestabil fiecare dintre ele. Dintre diferitele versiuni ale trecutului, o putem alege pe cea care ni se pare mai plauzibilǎ, mai bine articulatǎ - eventual, mai convenabilǎ. "Faptele sînt interpretǎri", spunea Nietzsche, iar de interpretări se ocupa nu o teorie a Adevǎrului cu "A" mare (cum erau comunismul sau alte ideologii totalitare sau totalizante), ci o hermeneuticǎ. Înţelegerea trecutului rǎmîne însǎ mereu misterioasǎ. A dispǎrut, din fericire, mitul determinismului istoric. Nu era deloc necesar ca România de azi sǎ fie aşa cum e: în cei şaptesprezece ani au fost mai multe puncte de rǎscruce (începînd cu Piaţa Universitǎţii din 1990, urmatǎ de altele mai puţin distincte) şi cursul lucrurilor ar fi putut fi altul. Discuţia despre posibilitǎţile ratate, fie ea şi doar implicitǎ, face istoria mai vie, mai stranie, mai puţin mecanicǎ. Oricum, 2007 va rǎmîne anul unei împliniri de seamǎ (la care nu se putea nici mǎcar visa pe vremea cînd viitorul era luminos): intrarea în Europa, o adevǎratǎ revoluţie în ordinea geografiei simbolice. Iar simbolurile creeazǎ realitate: fapte-interpretǎri pe care nu le putem prevedea, pe care va trebui sǎ le abordǎm hermeneutic (e poate şansa acelei "hermeneutici creatoare" despre care vorbea Mircea Eliade). 2. Cum va arǎta România peste douǎzeci de ani? Statisticile demografice ne spun cǎ populaţia va descreşte şi va fi mai bǎtrînǎ. Dintr-o ţarǎ mică, va deveni una şi mai micǎ. Emigraţia va juca şi ea un rol. Mulţi vor pleca, dar cei care se vor întoarce vor avea un nivel cultural european. Destin politic România n-a avut şi nu va avea. Însă potenţialul ei cultural, reprimat în perioada comunistǎ, se va putea manifesta pentru prima oarǎ plenar. Deocamdatǎ vedem cǎ existǎ - e recunoscutǎ - o cinematografie româneascǎ de staturǎ mondialǎ. O literaturǎ pe mǎsurǎ stǎ gata sǎ aparǎ. Am vǎzut recent cîteva filme extraordinare, nu încǎ acel Palme d’Or de la Cannes 2007. Moartea domnului Lǎzǎrescu mi s-a pǎrut simptomatic. Filmul n-a plǎcut în România - imaginea ţǎrii e sumbrǎ -, dar moartea personajului, trimiţînd subtil şi, desigur, ironic la Lazǎr din Evanghelie, e în felul ei o "înviere": o înviere a artei, o deschidere a ei spre drama umanǎ. Filmul, dincolo de latura lui satiric-mizerabilistǎ, încorporeazǎ valori universale. Matei Cǎlinescu este profesor de literatură comparată la Indiana University din Bloomington, Indiana, SUA. A părăsit România în 1973, după ce a publicat mai multe volume (critică, poezie, roman). Ultima carte publicată: Eug

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.