Și se băteau ca tîmpiții

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
E cool să postești jpeg

La începutul anilor ʼ90 apăruse, în România, din neant, un „conflict” bizar între adolescenți. Majoritatea eram divizați în două tabere, extrem de vehemente: depeșarii și rockerii. Adică cei care erau fani ai formației Depeche Mode și cei care ascultau, înrăit, doar muzică heavy-metal – iar semnele distinctive erau musai.

Conflictul se ducea așadar între cei care purtau blugii largi, lungi, cu franjuri în loc de tiv, și cei care se înghesuiau în blugii strîmți; între cei care își pictau pe haine trandafirul roșu și cei care se legitimau cu un cap de mort. Îți declarai apartenența pînă și prin încălțări: pantofii bombați vs ciocatele ascuțite – și, în mod cert, dacă voiai să „exiști”, să ai o personalitate, trebuia să te afiliezi fie unei tabere, fie alteia.

În mod cert, n-a fost nici o toană de o vară (căci curentul s-a manifestat ani de-a rîndul) și nici ceva „importat” din afară – fiind o creație pur neaoșă. Dacă întrebi un străin despre existența acestui gen de conflict, te va pune, cu siguranță, să-i repeți întrebarea și, eventual, să-i explici ce vrei să spui, căci nu va înțelege. De multe ori, chiar dacă te apuci să-i explici, tot nu va înțelege. Căci ce era, pînă la urmă, de înțeles?

Chiar dacă aparent era vorba despre un război „muzical”, acest conflict ascundea de fapt o rîcă pseudo-ideologică de clasă: depeșarii erau considerați copii de bani gata, conformiști, burghezi, snobi și răsfățați și, cînd spiritele se încingeau, erau etichetați ca fiind copii de foști ștabi comuniști. De cealaltă parte a baricadei, rockerii erau drojdia societății, niște ratați din fașă, golani, sataniști și drogați. Bineînțeles, în taberele lor, fiecare se credea superior, susținîndu-și această superioritate prin gustul muzical elevat – sintetizatorul vs chitara electrică – ce le atesta ascendența spirituală. Și fiecare avea impresia că înțelegea cel mai bine viața, prin revelatoarele versuri ale cîntecelor. Este un mod de viață – susțineau partizanii fiecărui grup și își accesorizau apartenența la acest mod de viață atît prin haine și tunsori, cît și prin locuri de întîlnire bine delimitate – dacă depeșarii o ardeau prin Herăstrău, rockerii dețineau perimetrul Pieței Romane și Cișmigiul (iar cine cunoaște acronimul MBL a fost, cu siguranță, rocker).

Și cum nu era vorba doar de adorația unui grup de fani pentru o formație muzicală, ci și de o delimitare socială extrem de vehementă, întîlnirile dintre „haite” se lăsau chiar cu bătaie în toată regula. Inutil să spun că nu te puteai duce într-o rockotecă sau depeșotecă purtînd însemnele greșite. Doar dacă voiai scandal cu orice preț.

Ardoarea acelei vehemențe a scăzut totuși în timp, estompîndu-se pînă la ignorare. Pe de o parte, adolescenții virulenți se transformau în adulți conștienți de problemele reale din România, care nu erau puține. Pe de alta, valul de adolescenți care venea din spate era mai prins de modele importate din străinătate, care le invadau viețile. Accesoriile specifice își pierdeau și ele simbolistica. Rockerii începuseră să găsească cool botinele cu metal în bot, iar depeșarii cochetau cu ciocatele. Apăruseră, între timp, punkiștii și hippioții, moda Bross și adidașii legați cu șireturi fosforescente. Fostele haite nu doar că începuseră să se dezmembreze, dar, blasfemia blasfemiilor, chiar să fraternizeze. Odată cu dispariția găștilor, rockerii nu mai aveau nici o problemă să asculte Depeche Mode, iar depeșarii nu se mai fereau de muzica rock – realizînd, cu mirare, că nu erau chiar atît de diferite.

Nu știu dacă a fost o modă sau un fenomen social post-decembrist. Era însă, fără îndoială, o reală nevoie de apartenență la un trib. Și începutul unei societăți tinere care învăța să facă primii pași în libertate și să-și apere cu vehemență convingerile – oricît de frivole ar fi părut acestea. Și, chiar dacă din războiul rockeri-depeșari nu a mai rămas decît o poveste amuzantă, miezul pasiunii care ne-a mînat atunci în luptă a rămas încă activ.

Azi, cînd mai sînt întrebată, într-o doară: „Tu ce ai fost: rockeriță sau depeșară?”, mă surprind răspunzînd prompt, simțind cum reînvie, brusc, o mîndrie inexplicabilă, dar teribil de țîfnoasă și identitară: „Tu cam ce crezi că puteam să fiu?”.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Cropat Radu Theodoru la o intalnire a gruparii Vlad Tepes in februarie 2025 FOTO Facebook jpg
Ce li se pregătea românilor prin proiectul „Geția”: „Se va confisca tot. Se va naționaliza tot. Va fi jihad” STENOGRAME
Robertin-Adrian Dinu, liderul Comandamentului Vlad Țepeș, organizație care funcționa ca un sistem paramilitar, paralel cu instituțiile statului român, ai cărei membrii sperau să schimbe constituția și numele țării cu ajutorul rușilor, explica ce va urma după demararea proiectului Geția.
Cheile Cibului  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (79) JPG
Fenomenele stranii petrecute în Cheile Cibului. Toți oamenii din sat și-au împodobit casele cu cruci și icoane
Cheile Cibului, un sat izolat din Munții Apuseni, a fost în trecut locul unor evenimente tulburătoare. Acum își întâmpină oaspeții într-o înfățișare pitorească, cu gospodării împodobite de cruci, icoane și monumente religioase.
image png
Puterea uimitoare a cojilor de ouă. Un îngrășământ natural care îți va transforma grădina într-un paradis
De câte ori ai aruncat coji de ouă la gunoi fără să te gândești cât de utile sunt pentru grădină? Acestea reprezintă un îngrășământ natural incredibil de eficient, care întărește plantele, îmbunătățește solul și respinge dăunătorii.
seminte chia jpg
De ce tot mai mulți oameni au ajuns să consume semințe de chia cu lămâie. Ce beneficii are acest amestec
Poate că deja mulți dintre noi am auzit despre cât de benefice pentru sănătate sunt semințele de chia. Iar de-a lungul lumii, tot mai mulți oameni combină aceste semințe cu lămâie, pentru a se bucura de efectele pozitive pe care acest amestec le poate avea asupra organismului.
Sealandafterfire2 jpg
Singura țară din Europa cu un singur locuitor. Are doar 550 metri pătrați
Sealand, cunoscută oficial ca Principatul Sealand, este considerată cea mai mică țară din lume, situată pe o platformă marină abandonată din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la aproximativ 12 kilometri de coasta Suffolk din Marea Nordului.
Condimentele și ierburile sunt extrem de benefice pentru sănătate Colaj DMS
Șapte condimente care reduc inflamațiile și îmbunătățesc digestia. Alimentul cu cel mai ridicat conținut de fier în doze reduse
Nutriția devine un subiect din ce în ce mai important în societate, pe măsură ce crește conștientizarea impactului pe care îl pot avea anumite deficiențe alimentare asupra sănătății.
image png
Cum să îndepărtezi, fără prea mari bătăi de cap, etichetele de pe borcane
De multe ori, atunci când vrei să reutilizezi borcanele sau sticlele, te lovești de o problemă frustrantă: etichetele care nu vor să se desprindă. Fie că sunt etichete de la borcane de zacuscă, gemuri sau miere, reziduurile lipicioase rămân adesea pe sticlă sau pe metal, iar orice tentativă de îndep
image png
Cum să ascuți foarfecele cu ajutorul foliei de aluminiu? Un truc simplu care te ajută să economisești timp și bani!
Ați încercat vreodată să tăiați ceva cu foarfece contondente? Este frustrant, nu-i așa? E ca și cum ai încerca să feliezi o roșie cu un cuțit de jucărie – complet ineficient. În loc să te enervezi pentru alegerea nefericită a instrumentului sau să te grăbești să cumperi un set nou de foarfece
carmen constantin romanca austria foto arhiva personala jpeg
Româncă, despre sistemul de educație din Austria: „Profesorii n-au interesul ca tu să termini liceul”
Carmen Constantin, o jurnalistă din Piteşti stabilită de șapte ani cu familia în oraşul austriac Linz, are doi copii și a vorbit pentru „Adevărul” despre regulile stricte din sistemul de educație din Austria, total diferite față de România.