Și se băteau ca tîmpiții

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
E cool să postești jpeg

La începutul anilor ʼ90 apăruse, în România, din neant, un „conflict” bizar între adolescenți. Majoritatea eram divizați în două tabere, extrem de vehemente: depeșarii și rockerii. Adică cei care erau fani ai formației Depeche Mode și cei care ascultau, înrăit, doar muzică heavy-metal – iar semnele distinctive erau musai.

Conflictul se ducea așadar între cei care purtau blugii largi, lungi, cu franjuri în loc de tiv, și cei care se înghesuiau în blugii strîmți; între cei care își pictau pe haine trandafirul roșu și cei care se legitimau cu un cap de mort. Îți declarai apartenența pînă și prin încălțări: pantofii bombați vs ciocatele ascuțite – și, în mod cert, dacă voiai să „exiști”, să ai o personalitate, trebuia să te afiliezi fie unei tabere, fie alteia.

În mod cert, n-a fost nici o toană de o vară (căci curentul s-a manifestat ani de-a rîndul) și nici ceva „importat” din afară – fiind o creație pur neaoșă. Dacă întrebi un străin despre existența acestui gen de conflict, te va pune, cu siguranță, să-i repeți întrebarea și, eventual, să-i explici ce vrei să spui, căci nu va înțelege. De multe ori, chiar dacă te apuci să-i explici, tot nu va înțelege. Căci ce era, pînă la urmă, de înțeles?

Chiar dacă aparent era vorba despre un război „muzical”, acest conflict ascundea de fapt o rîcă pseudo-ideologică de clasă: depeșarii erau considerați copii de bani gata, conformiști, burghezi, snobi și răsfățați și, cînd spiritele se încingeau, erau etichetați ca fiind copii de foști ștabi comuniști. De cealaltă parte a baricadei, rockerii erau drojdia societății, niște ratați din fașă, golani, sataniști și drogați. Bineînțeles, în taberele lor, fiecare se credea superior, susținîndu-și această superioritate prin gustul muzical elevat – sintetizatorul vs chitara electrică – ce le atesta ascendența spirituală. Și fiecare avea impresia că înțelegea cel mai bine viața, prin revelatoarele versuri ale cîntecelor. Este un mod de viață – susțineau partizanii fiecărui grup și își accesorizau apartenența la acest mod de viață atît prin haine și tunsori, cît și prin locuri de întîlnire bine delimitate – dacă depeșarii o ardeau prin Herăstrău, rockerii dețineau perimetrul Pieței Romane și Cișmigiul (iar cine cunoaște acronimul MBL a fost, cu siguranță, rocker).

Și cum nu era vorba doar de adorația unui grup de fani pentru o formație muzicală, ci și de o delimitare socială extrem de vehementă, întîlnirile dintre „haite” se lăsau chiar cu bătaie în toată regula. Inutil să spun că nu te puteai duce într-o rockotecă sau depeșotecă purtînd însemnele greșite. Doar dacă voiai scandal cu orice preț.

Ardoarea acelei vehemențe a scăzut totuși în timp, estompîndu-se pînă la ignorare. Pe de o parte, adolescenții virulenți se transformau în adulți conștienți de problemele reale din România, care nu erau puține. Pe de alta, valul de adolescenți care venea din spate era mai prins de modele importate din străinătate, care le invadau viețile. Accesoriile specifice își pierdeau și ele simbolistica. Rockerii începuseră să găsească cool botinele cu metal în bot, iar depeșarii cochetau cu ciocatele. Apăruseră, între timp, punkiștii și hippioții, moda Bross și adidașii legați cu șireturi fosforescente. Fostele haite nu doar că începuseră să se dezmembreze, dar, blasfemia blasfemiilor, chiar să fraternizeze. Odată cu dispariția găștilor, rockerii nu mai aveau nici o problemă să asculte Depeche Mode, iar depeșarii nu se mai fereau de muzica rock – realizînd, cu mirare, că nu erau chiar atît de diferite.

Nu știu dacă a fost o modă sau un fenomen social post-decembrist. Era însă, fără îndoială, o reală nevoie de apartenență la un trib. Și începutul unei societăți tinere care învăța să facă primii pași în libertate și să-și apere cu vehemență convingerile – oricît de frivole ar fi părut acestea. Și, chiar dacă din războiul rockeri-depeșari nu a mai rămas decît o poveste amuzantă, miezul pasiunii care ne-a mînat atunci în luptă a rămas încă activ.

Azi, cînd mai sînt întrebată, într-o doară: „Tu ce ai fost: rockeriță sau depeșară?”, mă surprind răspunzînd prompt, simțind cum reînvie, brusc, o mîndrie inexplicabilă, dar teribil de țîfnoasă și identitară: „Tu cam ce crezi că puteam să fiu?”.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

tori spelling
Faimoasa actriță care a dezvăluit că nu bea apă niciodată: „Cum de mai trăiesc, nimeni nu știe”
Cu toate că apa este esențială pentru sănătatea noastră, se pare că o celebră actriță, cunoscută pentru rolul său din „Beverly Hills. 90210”, a mărturisit că nu suportă apa și o evită complet. Este vorba despre Tori Spelling, care a precizat că aceasta îi provoacă greață imediat ce o bea. În plus, î
Declaraţie de impozit
Până la ce dată mai poți beneficia de reducerea de 10% la plata impozitului pe casă în 2025
Statul a reglementat de mai mulți ani posibilitatea de a plăti taxele și impozitele cu o reducere de 10%, dacă plata se face integral până la o anumită dată.
Sedință de guvern Kelemen Hunor 12 iunie 2023 FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Kelemen Hunor: „Ca să existe în continuare această coaliţie, trebuie să câştige Crin Antonescu. Trebuie să fim conştienţi”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor consideră că actuala coaliţie poate merge mai departe numai în situaţia în care candidatul Alianţei România Înainte, Crin Antonescu, va câştiga alegerile.
bank
Topul băncilor din Europa care plătesc cei mai mulți angajați cu peste 1 milion de euro
Boom-ul băncilor de investiții a dus la creşterea numărului de salariaţi foarte bine plătiţi la unele bănci europene, ceea ce creează un contrast puternic cu băncile care se bazează mai puţin pe operaţiunile de investment banking.
Traian Vuia
18 martie: 119 ani de la momentul în care Traian Vuia a realizat primul zbor din lume cu „Liliacul”
La data de 18 martie 1937 s-a născut celebrul compozitor și pianist Horia Moculescu. În aceeași zi, dar în 1957, venea pe lume fizicianul și filozoful Horia-Roman Patapievici.
sergio gutierrez benitez colaj captura video jpg
Preotul care a devenit luptător de wrestling pentru a-i ajuta pe copii. A fondat și susținut un orfelinat timp de 23 de ani
Cunoscut în ring ca luptătorul cu mască Fray Tormenta, preotul mexican Sergio Gutiérrez Benítez a intrat în lumea wrestlingului profesionist pentru a strânge fonduri pentru un orfelinat local din Mexic și a îi ajuta pe copiii nevoiași. Povestea sa a ajuns pe marele ecran în 2006, cu filmul „Nacho L
gigi becali facebook jpeg
Gigi Becali: „Postul ăsta de deputat m-a costat aproape 700.000 de euro”. De ce nu îl mai susține pe George Simion
Gigi Becali, deputat intrat în Parlament pe listele AUR, a explicat luni, de ce nu-l mai susține l pe George Simion, liderul partidului, la alegerile prezidențiale.
image png
Masca miraculoasă care te întinerește cu 10 ani. Ingredientul minune se află în bucătăria oricui
O față îngrijită, curată și fără impurități, reprezintă cartea de vizită a oricărei persoane. Îngrijirea personală ar trebui să fie esențială în viața fiecăruia dintre noi. În timp ce pe piață se regăsesc diverse creme pentru ten, multe reprezentante ale sexului frumos aleg măști de față naturale.
VOT SEARA 06 INQUAM Photos Octav Ganea 1620x1080 jpg
Cine ar putea să-l înlocuiască pe Călin Georgescu ca suveran al suveraniștilor: „Nu va fi o decizie de tip last minute”
Trei candidați la postul de președinte se vor bate pentru electoratul lui Călin Georgescu și pentru fotoliul din Cotroceni. Experții consultați de „Adevărul” explică cine e favorit la titlul de „suveran al suveraniștilor” și la calificarea în turul 2 al prezidențialelor.