╚śi lor le fuge timpul de sub picioare

Horia-Roman PATAPIEVICI
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 900 din 8 ÔÇô 14 iulie 2021
╚śi lor le fuge timpul de sub picioare jpeg

(...) Continui cu ultimul exemplu, excep╚Ťional dup─â p─ârerea mea, care-l pune pe Turgheniev (e vorba despre romanul P─ârin╚Ťi ╚Öi copii ÔÇô n. red.) l├«ng─â filozofii politici de mare anvergur─â din secolul 20. Este o discu┼úie ├«n contradictoriu, fire┼čte, ├«n care unul dintre personaje, Pavel Petrovici, care e unchiul lui Arkadi, spune: ÔÇ×Mai ├«nainte erau hegeli┼čtii ÔÇô adep┼úii lui Hegel, adic─â ÔÇô iar acum nihili┼čtii.ÔÇŁ Bazarov admite afirma┼úia ┼či spune: ÔÇ×Nem┼úii s├«nt dasc─âlii no┼čtri ├«n aceast─â privin┼ú─âÔÇŁ. Nu ╚Ötiu de unde i-a venit aceast─â intui╚Ťie lui Turgheniev, dar e foarte profund─â.

Poate v─â aminti┼úi de lucrarea excep┼úional─â a lui Leo Strauss, numit─â Trei valuri ale modernit─â┼úii. Fac pentru dumneavoastr─â un scurt rezumat al celor trei valuri ca s─â vede┼úi despre ce vorbe┼čte aici Turgheniev (...). Ca s─â-l ├«n┼úelegi pe Leo Strauss trebuie s─â admi┼úi premisa lui fundamental─â: aceea c─â ├«ntre filozofia politic─â clasic─â, esen┼úialmente aristotelic─â, ┼či filozofia politic─â modern─â exist─â o discontinuitate ca aceea dintre genera┼úii ├«n romanul P─ârin╚Ťi ╚Öi copii de Turgheniev, adic─â nu se pot ├«n┼úelege. Asta nu ├«nseamn─â c─â nu s├«nt supravie┼úuiri ale filozofiei politice clasice, aristotelice, ├«n filozofia politic─â modern─â. S├«nt. Iar Leo Strauss spune slav─â Domnului c─â s├«nt, pentru c─â cei valoro┼či din filozofia politic─â modern─â reprezint─â supravie┼úuiri ale filozofiei politice clasice. Asta este pozi┼úia lui, poate fi judecat─â ca fiind idiosincratic─â, dar o lu─âm ca atare.

┼×i, pornind de la aceast─â premis─â, el construie┼čte teoria celor trei valuri ale modernit─â┼úii. Modernitatea nu este una. C├«nd scriam Omul recent, credeam c─â s├«nt doar dou─â modernit─â┼úi: modernitatea clasic─â ┼či modernitatea recent─â. De fapt, sub numele de modernitate recent─â trebuie s─â vedem un soi de cavalcad─â de modernit─â┼úi, pe care unii le exprim─â sub forma ÔÇ×post-post-postmodernÔÇŁ, evoc├«nd un proces reiterativ.

Prima modernitate este cea legat─â de controlul asupra naturii. Nici un antic nu ar fi ajuns la ideea c─â omul poate controla natura. Modernii debuteaz─â prin a spune c─â natura poate fi controlat─â, c─â omul o controleaz─â, ┼či de aici rezult─â o teorie a puterii pe care o ilustreaz─â Leo Strauss prin Machiavelli ┼či prin Hobbes. E motivul pentru care primul val al modernit─â┼úii este pozitiv ┼či se nume┼čte liberalism. Liberalismul clasic este expresia politic─â a primului val al moderniz─ârii. Dar acest val al moderniz─ârii trebuie g├«ndit ca fiind un raport ├«ntre o anumit─â genera┼úie ┼či temporalitate, ┼či va fi mult mai clar la valurile doi ┼či trei.

Valul doi al modernit─â┼úii reprezint─â controlul asupra omului. Astfel, se degaj─â o teorie a puterii care este bazat─â pe istoricizarea scopurilor. Cei doi autori pe care-i folose┼čte Leo Strauss s├«nt Rousseau, evident, ┼či Hegel. Adic─â s├«ntem ├«n momentul ÔÇ×mai ├«nainte erau hegeli┼čtiiÔÇŁ. Ei bine, care este expresia politic─â a celui de-al doilea val, acela care istoricizeaz─â scopurile ├«n teoria puterii ┼či care instituie controlul asupra omului? Este socialismul. ┼×i, adaug─â Leo Strauss, comunismul.

Iar acum vine valul trei de modernizare, care s├«nt nihili┼čtii. ┼×i nu gre┼če┼čte. Romanul P─ârin╚Ťi ╚Öi copii a fost publicat ├«n 1862, iar ac╚Ťiunea romanului se petrece ├«n 1859. Habar n-avea Turgheniev de Nietzsche, dar, fiind un scriitor genial, putea avea asemenea intui╚Ťii.

Al treilea val al modernit─â┼úii reprezint─â o combina┼úie a primelor, anume un dublu control al omului asupra omului ┼či al omului asupra naturii. Iar acest lucru este ├«nso┼úit de o teorie pur nihilist─â a puterii, care este ilustrat─â de Nietzsche, ├«n care puterea se justific─â riguros numai prin ea ├«ns─â┼či. Exist─â o voin┼ú─â de putere care instituie tot ce este adev─ârat, frumos ┼či bine. Toate acestea nu s├«nt anterioare oric─âror altor raporturi ale omului, cum se ├«nt├«mpla ├«n teoria politic─â clasic─â, ci s├«nt consecin┼úa unei instituiri care provine din putere. Aceast─â viziune o avem la Nietzsche. Iar forma politic─â ce corespunde celui de-al treilea val al modernit─â┼úii este fascismul, care corespunde perfect acestei situa┼úii.

patapievici 2 jpg jpeg

(...) Leo Strauss reaminte┼čte faptul c─â fascismul nu este, a┼ča cum e prezentat, reac┼úionar, adic─â nu vrea s─â promoveze ceva din trecut. Fascismul este eminamente progresist, este o afirmare a modernit─â┼úii. ┼×i dac─â ve┼úi spune c─â ├«n teoria politic─â acest lucru este aberant, v─â spun c─â nu este. Fasci╚Ötii provin din socialism, din socialismul radical, ╚Öi v─â rog s─â v─â g├«ndi╚Ťi la Georges Sorel, de exemplu, la toat─â tradi┼úia socialist─â din care vine Mussolini, dar ╚Öi la formele artistice ale fascismului. O expresie fundamental─â a modernismului ├«n arhitectur─â ┼či ├«n art─â o avem ├«n Italia fascist─â. Frumoasa crea┼úie a modernismului arhitectural, gara Santa Maria Novella din Floren┼úa, este f─âcut─â de un mare arhitect italian, proiectul a fost respins de c─âtre prim─ârie ┼či a fost impus prin autoritatea lui Mussolini, care avea gusturi moderniste ├«n art─â, spre deosebire de Hitler ┼či de Stalin, care chiar erau reac┼úionari ├«n gusturile artistice.

┼×i acum trag firul expunerii mele spre partea care mi se pare cea mai semnificativ─â ┼či care este ascuns─â adeseori ├«n conflictul dintre genera┼úii, aceea care e reprezentat─â de raportul pe care oamenii ├«l au cu temporalitatea. G├«ndi┼úi-v─â la expresia pe care nici n-o mai chestion─âm, pentru c─â este de la sine ├«n┼úeleas─â, ÔÇ×lumea se schimb─âÔÇŁ. Ar putea cineva nega acest lucru? Lumea se schimb─â. Dar aici s├«nt doi termeni: un termen este lumea ┼či altul este ceea ce o face s─â se schimbe. Dar ├«ntrebarea este: ├«ntr-adev─âr s├«nt doi termeni sau lumea ├«nseamn─â, de fapt, ÔÇ×lumea se schimb─âÔÇŁ? Adic─â lumea este identic─â cu temporalitatea, a c─ârei expresie vizibil─â este.

Pentru aceast─â afirma╚Ťie, ÔÇ×lumea se schimb─âÔÇŁ, Heidegger a construit, ├«n maniera lui lingvistic ├«ndr─âznea┼ú─â, urm─âtoarea propozi┼úie: ÔÇ×Lumea lume┼čteÔÇŁ ÔÇô ÔÇ×Die Welt weltetÔÇť. Nu este nimic pleonastic ├«n aceast─â propozi╚Ťie, c─âci ea exprim─â ceea ce am spus mai devreme. Nu s├«nt dou─â elemente ÔÇô lumea ┼či ceva care ├«n interiorul ei se schimb─â sau ceva care o schimb─â din interiorul ei ÔÇô, ci lumea este chiar acest lucru, lumea-se-schimb─â. Prin urmare, temporalitatea este un element fundamental al lumii, al prezen┼úei noastre ├«n lume. Nu ve┼úi putea niciodat─â s─â face┼úi abstrac┼úie de faptul c─â s├«nte┼úi, din capul locului, temporalitate ┼či s─â v─â scoate┼úi pe tu┼č─â ┼či s─â zice┼úi ÔÇ×Hai s─â v─âd cum stau lucrurile din afar─âÔÇŁ. Ca ┼či ÔÇ×lumea-se-schimb─âÔÇŁ, ┼či omul este ÔÇ×omul-se-schimb─âÔÇŁ.

Dar dac─â este a┼ča, atunci examinarea raporturilor cu timpul prin intermediul celor trei temporalit─â┼úi prin care noi distingem momente ale timpului (trecut, prezent, viitor ÔÇô n. red.) e fundamental─â ┼či, de fapt, c├«nd decup─âm genera┼úiile, ceea ce reprezint─â un decupaj temporal, trebuie s─â facem analiza prin raportare la tipul de temporalitate pe care-l asociem genera┼úiei. ┼×i ceea ce distinge genera┼úiile este, de fapt, temporalitatea.

A spune c─â faci parte din aceea┼či genera┼úie cu ÔÇ×xÔÇŁ este s─â spui c─â asumi acela┼či raport cu temporalitatea ca ÔÇ×xÔÇŁ. ├Än momentul ├«n care nu asumi acela┼či raport cu temporalitatea cu ÔÇ×xÔÇŁ, se cheam─â c─â e┼čti ├«n alt─â genera┼úie, de┼či tronsonul poate fi acela┼či, adic─â tot ÔÇÖ50-ÔÇÖ72, ca s─â m─â refer la ├«mp─âr┼úirea genera┼úional─â pe care a folositÔÇĹo Barbu Mateescu (├«ntr-o conferin╚Ť─â anterioar─â ÔÇô n. red.) ┼či c─âreia eu ├«i apar┼úin. ┼×i atunci nu este absurd s─â spun c─â ├«ntre genera┼úia asta ┼či genera┼úia Ion Iliescu din anii ÔÇÖ90 este o diferen┼ú─â de raportare la temporalitate? R─âspunsul este: nu. ┼×i, ca s─â v─â fac foarte palpabil─â aceast─â idee, am s─â citez o ├«ntrebare pe care ┼či-a pus-o Pierre Chaunu, un istoric faimos din ╚ścoala Analelor, care a scris o carte care e aproape un manual, at├«t de bun─â este, despre Europa Luminilor ┼či despre Europa clasic─â. Chaunu s-a ├«ntrebat: c├«t anume din popula┼úia Fran┼úei era la v├«rsta pe care noi o asociem cu secolul al XVII-lea, cu v├«rsta clasic─â a culturii franceze? ┼×ti┼úi care e r─âspunsul? 5%! ┼×i unde tr─âiau to┼úi ceilal┼úi? ┼×i r─âspunsul lui Pierre Chaunu este: tr─âiau ├«n cronologii, spune el, care erau uneori cu 400-500 de ani ├«n urma secolului al XVII-lea. Atunci c├«nd vede┼úi oamenii, ├«i vede╚Ťi ├«n orizontalitatea spa┼úialit─â┼úii, dar ├«ncerca┼úi s─â-i vede┼úi a┼ča cum, ├«n ultima pagin─â din Timpul reg─âsit, Proust ├«i vede pe oameni ca fiind r─âsp├«ndi┼úi ├«n timp, ni┼čte f─âpturi temporale. ┼×i atunci nu mai s├«nte┼úi a┼ča, ci ave┼úi un contur temporal care poate fi analizat ├«n termenii pe care Pierre Chaunu ├«i folosea atunci c├«nd ├«╚Öi r─âspundea.

Pentru Rom├ónia, lucrul este evident. Bunicii mei nu tr─âiau ├«n secolul XX cu adev─ârat. Temporalitatea lor mergea undeva, simultan, ┼či ├«n secolul al XIX-lea, de dup─â modernizare, deci dup─â 1866 ┼či, ├«n orice caz, dup─â R─âzboiul de Independen┼ú─â, care era un prag pentru con┼čtiin┼úa lor temporal─â, c─âci str─âbunicul participase la acest r─âzboi. Simultan cu secolul al XIX-lea era ┼či un soi de atemporalitate pe care o numesc neolitic─â ┼či care e legat─â de cultura satului. Deci, c├«nd eu st─âteam la mas─â cu bunicii mei, secolul XX st─âtea la mas─â cu secolul al XIX-lea ┼či cu un tronson care venea din atemporalitatea neolitic─â. Iar ce spun nu este peiorativ la adresa bunicilor mei, v─â rog s─â ├«n┼úelege┼úi bine acest lucru. Prin urmare, ideea c─â ├«n interiorul aceluia┼či tronson genera┼úional, ÔÇÖ50-ÔÇÖ72, exist─â raport─âri diferite la temporalitate nu este deloc absurd─â, ea este un fapt al istoriei care arareori este men┼úionat, dar el este evident. ┼×i dac─â v─â g├«ndi┼úi, pornind de la exemplele mele sau suscit├«nd ├«n mintea dvs. altele, ve┼úi vedea c─â a┼ča este.

Prin urmare, trebuie s─â analiz─âm con┼čtiin┼úa omului ├«n raport cu temporalit─â┼úile pe care le asociem decupajelor temporale standard, care s├«nt trecut, prezent, viitor. Ele nu s├«nt niciodat─â egale. Fa┼ú─â de noi, trecutul, prezentul ┼či viitorul nu s├«nt niciodat─â ├«ntr-un raport nemijlocit egal.

┼×i v─â propun s─â imagina┼úi, ca pe un joc interesant, o matrice a realit─â╚Ťii temporale pe care o voi descrie imediat. Elementul de baz─â este prezentul, la care se raporteaz─â cele dou─â, pentru c─â prezentul exist─â, iar trecutul nu mai este, ├«n timp ce viitorul ├«nc─â nu este. A╚Öa c─â v─â propun s─â folosi┼úi, ├«n privin┼úa trecutului ┼či ├«n privin┼úa viitorului, dubletul real-ireal. Astfel, ave╚Ťi o matrice de tipul urm─âtor: trecutul poate fi real-ireal, viitorul este real-ireal, ┼či asta este o matrice de patru elemente care se aplic─â prezentului, ┼či dup─â aceea le inversez pe cele dou─â ┼či am o alt─â matrice. Cu aceste dou─â matrice pute┼úi construi toate combina┼úiile posibile ├«n privin┼úa raportului prezentului cu temporalitatea trecutului ┼či viitorului. ┼×i s├«nt posibile con┼čtiin┼úe ale prezentului pentru care trecutul este ireal ╚Öi viitorul este ireal, trecutul este real, viitorul este real ┼či pentru care ob┼úin combina┼úii ├«ntre ele. ├Än felul acesta, epuiza┼úi maniera ├«n care v─â pute┼úi raporta dinspre prezent la realitatea, respectiv irealitatea, trecutului ┼či viitorului, ╚Öi aici este toat─â cheia ├«n┼úelegerii op┼úiunii de genera┼úie.

patapievici 3 jpg jpeg

S─â v─â dau c├«teva exemple din cultur─â. Ave┼úi situa┼úia ├«n care trecutul e real ┼či viitorul este ireal. Or, asta e situa┼úia ├«n care prezentul e plin de trecut, pentru c─â asta ├«nseamn─â c─â trecutul e real, ├«nseamn─â c─â are efecte ├«n prezent. Prezentul este deci plin de trecut, iar viitorul nu are alt─â fiin┼ú─â dec├«t trecutul, pentru c─â ├«n sine este ireal, este altceva ÔÇô dac─â este altceva dec├«t real este ireal ÔÇô, deci singura lui realitate este ├«n reproducerea prezentului, care reproduce trecutul. Or, asta e pozi┼úia tradi┼úionalist─â.

O alt─â pozi┼úie este cea ├«n care trecutul este ireal ┼či viitorul este real. ─ésta este cazul Bazarov din P─ârin╚Ťi ╚Öi copii ╚Öi este varianta revolu┼úiei. E o temporalitate ├«n care prezentul se leap─âd─â complet de trecut ┼či se umple numai de viitor. Altfel spus, construie┼čte un prezent pe care-l ├«nl─âtur─â de la tot ce exist─â din trecut ┼či, din el ├«nsu┼či, ├«l umple cu viziunea despre viitor. Disloc─â complet prezentul ├«n favoarea unui viitor care are el realitate fa┼ú─â de trecut ┼či prezent, care s├«nt lipsite de realitate.

O alt─â situa┼úie este situa┼úia eternit─â┼úii, reprezentat─â de punctul de vedere al religiilor, oricare ar fi ea, religia. E situa┼úia ├«n care trecutul e real ┼či viitorul e real. ┼×i o s─â vede┼úi c─â aceast─â pozi┼úie este ┼či a eternei re├«ntoarceri a lui Nietzsche, c─â tr─âim ├«ntr-o lume a paradoxurilor care ne provoac─â. Trecutul e real, viitorul e real, iar prezentul este real numai ca punct ├«n care se ├«mplinesc am├«ndou─â.

Avem situa┼úia ├«n care trecutul este ireal ┼či viitorul este ireal, ceea ce ├«nseamn─â c─â prezentul nu se simte reprezentat de trecut, vrea s-o rup─â cu el sau pur ┼či simplu nu se recunoa┼čte, ┼či pe de alt─â parte, viitorul ├«nc─â nu exist─â. El este ├«n ├«ntregime deconstruit, pentru c─â nu are nici un con┼úinut. ├Än cultur─â, aceasta este pozi┼úia decadentismului, a avangardei ┼či a modernismului. Nu ├«nt├«mpl─âtor decadentismul, avangarda ┼či modernismul reprezint─â curente culturale care au ap─ârut ├«n succesiunea sau ├«n interiorul post-romantismului, ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, spre sf├«r┼čit. ├Äntre 1890 ┼či 1920, s─â spunem, pe parcursul unei genera┼úii standard, avem aceste trei curente, dintre care primul, care le preced─â pe celelalte dou─â, este decadentismul. Dup─â aceea, practic simultan, avangarda ┼či modernismul, care reprezint─â solu┼úii diferite ├«n interiorul aceleia┼či percep┼úii fa┼ú─â de temporalitate.

Am cules pentru dumneavoastr─â un vers splendid al lui Verlaine, din 1884: ÔÇ×Je suis lÔÇÖEmpire ├á la fin de la d├ęcadenceÔÇť ÔÇô ÔÇ×S├«nt imperiul la sf├«r┼čitul decaden┼úeiÔÇŁ. Pentru c─â tema decaden┼úei vine ├«n cultura artistic─â prin intermediul medita┼úiei, care a fost lansat─â 150 de ani mai devreme de Montesquieu, referitoare la motivele pentru care romanii au fost mari ┼či dup─â aceea au dec─âzut. Aceast─â tem─â a istoriografiei a avut consecin┼úe culturale, respectiv literare, extraordinar de puternice. Iar Paul Bourget, care la vremea lui era un mare romancier ┼či o mare figur─â, un ideolog literar, a lansat formula ÔÇ×stilului decaden┼úeiÔÇŁ, care pentru el era pozitiv ┼či reprezenta un tip cultural care n-a fost re┼úinut ulterior: barocul, clasicul, romanticul s├«nt considerate tipuri culturale, dar tipul decadent nu mai este considerat un tip cultural, de╚Öi chiar a fost unul, cel pu┼úin ├«n genera┼úia aceasta, ├«n anii care au premers ├«nceputului secolului XX.

(...)

Este ruptura dintre genera┼úii obligatorie? Potrivit matricelor despre care v-am vorbit, ea apare numai atunci c├«nd raportul cu temporalitatea prezentului este construit prin opozi┼úie cu temporalitatea trecutului. ┼×i atunci, genera┼úia p─ârin┼úilor este considerat─â ├«nvechit─â ┼či este evacuat─â ├«n trecut, a┼ča cum ├«n mod profetic Turgheniev a descris acest lucru. Iar eu, genera┼úia t├«n─âr─â, singurul care am un raport de plin─âtate veritabil─â cu prezentul, ocup tot prezentul. Nu mai las loc nim─ânui. Conflictul dintre genera┼úii trebuie vizualizat ca fiind ┼či aceast─â form─â incredibil─â de egoism: evacuez din prezent toate genera┼úiile cu care nu am acela┼či raport cu temporalitatea. ├Ämi vine s─â spun: s─â g├«ndim ecumenicitatea care rezult─â din raporturile de temporalitate divers─â.

Ad─âuga┼úi la tipurile de diversitate pe care le ├«ncuraja┼úi diversitatea de temporalitate ┼či atunci ne plas─âm fa┼ú─â de ruptura de genera┼úii pe o postur─â care nu este exterioar─â ei, dar care admite faptul c─â ne fuge tuturor p─âm├«ntul de sub picioare, inclusiv celor care-┼či imagineaz─â c─â-l au acolo pentru mult timp. ┼×i lor le fuge de sub picioare. Oricine este nou va fi ├«nvechit. Orice copil va deveni p─ârinte.

Prin urmare, ├«n concluzie, v─â spun urm─âtorul lucru: exist─â un paradox sau o dram─â sau o tragedie a genera┼úiilor, ┼či aceea este c─â fiecare genera┼úie e copilul unui timp ├«n care nu se recunoa┼čte ┼či pe care uneori ├«l contest─â vehement, ╚Öi e p─ârintele unui timp care nu se mai recunoa┼čte ca timp ├«n el ┼či de care e contestat. Fiecare genera┼úie e copilul unui timp ├«n care maturitatea copilului nu se mai recunoa┼čte, motiv pentru care copilul matur va afirma, ca nou─â genera┼úie, un alt timp, c─âruia ├«i va fi p─ârinte. Dar timpul ├«i fuge ┼či lui de sub picioare. (...)

Horia-Roman Patapievici este scriitor.

Foto: Ciprian Hord

sponsori 4 jpg jpeg
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.