Și ei se trag din Adam?

Anca CRIVĂȚ
Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Și ei se trag din Adam? jpeg

Există teme despre care este dificil să vorbești fiindcă sînt aride: în privința lor, cercetătorul e ținut ca, din puține și firave elemente, săpînd ca în piatră, să construiască o argumentare credibilă care să se impună cu limpezime privirii cititorului. Există, dimpotrivă, teme care-l conduc pe cercetător într-un teritoriu de o bogăție luxuriantă prin care acesta își croiește drum cu dificultate chiar din pricina bogăției înseși: cum să constrîngi abundența faptelor investigate să încapă într-o definiție, cum să le clasifici, cum să le identifici sensul? Reflecția asupra monstruosului și a monștrilor face parte din această din urmă categorie.

Mai întîi, este dificil să circumscrii cîmpul de referință: oare vorbim despre monștri reali (în perspectivă biologică) sau imaginari (monștrii propuși de mitologie, de literatură sau de artele vizuale, de pildă)? Presupunînd că am putea izola, în rîndul umanului, o categorie aparte a monștrilor, care ar fi statutul lor din punct de vedere juridic? Dar din punct de vedere teologic? Se limitează monstruozitatea doar la aspectul exterior? Unde situăm monstruozitatea morală, de care biologia nu ar putea da seamă? Dacă definim monstruosul ca pe o abatere de la normă – poziție care întrunește, pînă la urmă, consensul celor care se aplecă asupra acestui obiect de studiu –, care este norma, avînd în vedere că aceasta se modifică după epocă și după spațiul geografic? Dacă monstruosul este o abatere, aceasta este o eroare ori are un sens?

Aceste cîteva întrebări, unele încă valabile în vremea noastră, nu sînt deloc noi. Ele au fost puse, implicit sau explicit, încă din vechime. La Roma, Legea celor XII table (451-449 î.Chr.) dispune uciderea copilului născut cu o diformitate manifestă, ceea ce amintește, desigur, de un vechi obicei spartan. Din textele clasice rezultă că – aflăm dintr-un studiu al lui Antoine Leca („Corpus contra formam humani generis. Note sur le monstre en droit romain”, în Le „monstre” humain: Imaginaire et société, Aix-en-Provence, Presses Universitaires de Provence, 2005, http://books.openedition.org/pup/6812) –, deși numeroși autori mărturisesc că valurile Tibrului au înghițit mulți nou-născuți în privința cărora pontifii decideau că sînt făpturi monstruoase, totuși aceia care prezentau diferite diformități păstrînd însă o înfățișare umană nu erau eliminați, dar nu puteau figura între oamenii liberi. De ce trebuia ca, în anumite cazuri, să se pronunțe pontifii? Pentru că nașterea unui monstru era, conform artelor divinatorii, o prevestire funestă pentru cetate. Odată cu instaurarea creștinismului, dreptul de a-și condamna la moarte sau la expunere propriii copii a fost abolit.

Pe de altă parte, sursele antice nu propun doar o perspectivă asupra monstruozității indivizilor. Cartea a VII-a din Naturalis Historia a lui Plinius cel Bătrîn (23-79) oferă, pe lîngă enumerarea unor abateri individuale de la „norma” naturală, și un întreg catalog de populații monstruoase situate, de regulă, la marginile lumii. India, în special, e bogată în astfel de „rase monstruoase”: oameni cu cap de cîine, monopozi care se deplasează prin sărituri rapide și își țin umbră cu propriul picior, alții cu ochii pe umeri sau lipsiți de gură... Deși a fost acuzat adesea de credulitate, Plinius își ia măsura de precauție de a nu garanta pentru aceste fapte; pentru toate cazurile îndoielnice – care nu sînt puține, după cum arată chiar și scurta noastră selecție – el atribuie întreaga responsabilitate surselor sale grecești. Cum explică savantul existența acestor monștri? Prin puterea naturii care, în ingeniozitatea ei, e capabilă să creeze întregi populații monstruoase spre propriul amuzament și spre uimirea omenească. Textul plinian are consecințe pe termen lung: nu doar Antichitatea tîrzie și Evul Mediu perpetuează – prin cosmografi, geografi, enciclopediști călători, paradoxografi, autori de ficțiune – această moștenire. Îi regăsim încă în Cosmographia umanistului Sebastian Münster publicată în germană în 1544. Înaintea lui, Cristofor Columb, convins că ajunsese în Orientul descris de Marco Polo la sfîrșitul secolului al XIII-lea, era întrucîtva stingherit pentru că nu găsea monștrii promiși de un atît de îndelungat șir de texte.

Creștinismul primea, așadar, o moștenire bogată în privința monstruosului. Ca în multe alte privințe, și aici reflecția Sfîntului Augustin (354-430) din De civitate Dei deschide perspective surprinzătoare. Există populațiile monstruoase? Episcopul Hiponei e rezervat. Totuși, afirmă el, nu trebuie să ni se pară absurdă existența acestora, pentru că, de vreme ce există cazuri izolate de monstruozitate, nu ar fi surprinzător ca, în mod simetric, la nivelul umanității să existe populații monstruoase. Descind și acestea din Adam? – se întreabă el (XVI, 8). Nu trebuie crezut chiar tot ce se povestește – își răspunde –, dar dacă totuși ei există, ori nu sînt oameni, ori dacă sînt oameni, adică ființe raționale și muritoare, atunci descind din Adam. Se înțelege miza acestei întrebări: dacă Adam e și strămoșul lor, sînt susceptibili de a primi Evanghelia, botezul, mîntuirea... În orice caz, consideră Augustin, dacă există, aceste populații monstruoase nu reprezintă un fapt împotriva naturii, ci rezultatul voinței divine care constituie natura întregii Creații (XXI, 8). Rolul lor? Acela de a contribui la diversitatea, frumusețea și ordinea lumii, în interiorul căreia discordanța e doar aparentă, „iluzie optică” a unei priviri ce nu vede întregul. Ridicînd însă ochii spiritului și contemplînd întreaga Creație, ceea ce ni se înfățișează este desăvîrșita ei armonie (De ordine, II, 11).

Pe urmele augustiniene calcă și Isidor (560/570-636), episcopul din Hispalis (Sevilla), canonizat în 1598. În cadrul Etimologiilor, enciclopedie extrem de influentă pînă la sfîrșitul Evului Mediu, cartea a XI-a vorbește despre om: mai întîi în normalitatea sa (anatomia și vîrstele de la naștere la moarte). Apoi despre portenta, făpturile monstruoase. Sfîntul Isidor prezintă o clasificare a acestora: monștrii creați de Dumnezeu, cei individuali (și aici apare o subclasificare în funcție de dimensiuni, numărul și poziția organelor atinse de anormalitate etc.) și populațiile monstruoase de la marginile lumii. Primii constituie (așa cum afirmase deja divinația antică) un sistem de semne; prin intermediul lor Creatorul îi poate avertiza pe ceilalți muritori asupra unor evenimente funeste. Despre rasele monstruoase, în privința existenței cărora și Isidor e prudent, sîntem îndreptățiți să credem că împărtășește opiniile Sfîntului Augustin. În plus, enciclopedistul introduce în această clasificare și monștrii mitologici, odraslele ficțiunii. Cum e posibil? Aplicîndu-le doctrina evhemeristă: Geryon, de pildă, uriașul cu trei trupuri ucis de Heracles, e doar întruchiparea imaginară a trei frați care se înțelegeau atît de bine încît păreau că au un singur suflet în trei corpuri (XI, 3, 28). Acest procedeu simplist, calificat de istoricii religiilor drept „raționalism elementar”, contribuie, printre alte strategii isidoriene, la perpetuarea mitologiei păgîne între creștini.

Amuzament al naturii, limbaj „cifrat” al divinității, element insubstituibil al frumuseții și ordinii Creației, pură ficțiune omenească – tot atîtea chipuri ale monstrosului pe care le putem interoga în încercarea de a ne cunoaște mai bine pe noi înșine. Dar vom găsi un răspuns?

Anca Crivăţ, profesor la Departamentului de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, este traducătoarea și editoarea în limba română, între altele, a operei poetice a Sfîntului Ioan al Crucii.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Conducte Termoenergetica FB jpg
Se oprește apa caldă pentru sute de blocuri din mai multe zone ale Capitalei. Când va fi reluată furnizarea
Compania Termoenergetica anunță că sute de blocuri din București rămân în următoarele zile fără apă caldă.
Varsovia FOTO Shutterstock jpg
Polonia a început pregătirile de război și anunță planul de evacuare a operelor de artă. „Rusia foloseşte cultura drept armă”
Ministrul culturii din Polonia, Hanna Wroblewska, a confirmat luni, 23 iunie, că ţara sa pune la punct ultimele detalii ale planului de relocare şi protejare a patrimoniului artistic în alte ţări în cazul unei invazii ruse.
fordo img satelit jpg
Misterul privind locul unde Iranul ar fi mutat stocul de uraniu persistă. Imagini prin satelit arată camioane la situl Fordo
În timp ce SUA susțin că siturile nucleare ale Iranului au fost distruse, oficialii americani și Agenția Internațională pentru Energie Atomică dau de înțeles că nu știu ce s-a întâmplat cu stocul de uraniu îmbogățit al Iranului, relatează New York Times.
Olanda U19 (Sportpictures) jpg
Adversara României la EURO 2025, de 11 ori mai valoroasă. „Perlele” Olandei U19
Oponenții „tricolorilor”, net superiori din punct de vedere valoric.
ilie bolojan inquam photos jpg
Taxe noi pe social media, jocuri de noroc și chirii, plus majorări de accize și impozite. Programul de guvernare Bolojan
Premierul Ilie Bolojan propune un program de guvernare dur, centrat pe reducerea deficitului bugetar, combaterea evaziunii fiscale și reformarea aparatului de stat. Documentul include măsuri ferme de creștere a veniturilor, dar și tăieri de cheltuieli. Sunt vizate taxe noi pe criptomonede,
Ilie Bolojan conferinta de presa dupa consultarile pentru guvern  Foto Mediafax (1) jpg
Programul de guvernare: Companiile cu pierderi mari vor fi închise; salariile din ANCOM și ASF vor fi limitate; sunt eliminate sporurile aberante
Programul de guvernare 2025-2028 prevede, printre altele limitarea salariilor din ANCOM și ASF și eliminarea sporurilor aberante din administraţia publică, dar şi închiderea companiilor care au piederi mari.
image png
Eugen Tomac, despre noul Guvern: „Ar fi fost ideal să aibă oameni noi. PSD este într-un moment de criză”
Eurodeputatul PMP Eugen Tomac este convins că unii dintre membrii noului cabinet guvernamental condus de Ilie Bolojan vor performa. Eurodeputatul regretă însă prezența unor nume din vechiul Executiv.
NVFRUAA7XNCZBOXGX4JDBJ2QEY jpg
„Corăbiile negre” și tunurile Țarului: Una dintre cele mai mari escrocherii navale din istorie!
Pe faleza însorită a Cartagenei sau în piețele liniștite din Ferrol și Vigo, puțini trecători își dau seama că banalele tunuri expuse acolo nu sunt doar relicve de război, ci martori tăcuți ai unei uriașe înșelătorii internaționale. Aceste tunuri, în număr de sute, sunt tot ce a mai rămas dintr-un „
Rafinarie - conducta petrol FOTO Shutterstock
Atacurile americane asupra Iranului ar putea afecta creșterea economică la nivel global, avertizează șefa FMI
Loviturile aeriene ale Statelor Unite asupra Iranului ar putea afecta creșterea economică globală, a avertizat Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional.