Şi dacă n-ar fi...

Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am citit toată seria Harry Potter. La început din curiozitate, apoi din cauza faptului că aveam "suficiente motive pentru a întoarce pagina" (îl citez pe un prieten care susţinea că asta îşi doreşte cititorul modern de la o carte, orice fel de carte, fie ea un roman sau o lucrare despre genetica moleculară for dummies). J.K. Rowling nu excelează ca scriitură, imaginaţia ei este uneori naivă, cu puţine momente într-adevăr valoroase, însă stăpîneşte bine povestea. De fapt (şi pentru cîrcotaşi), povestea care "te prinde" în lumea pararelă, stăpînită de vrăjitori şi de magie, nu este altceva, în întregul ei mecanism, decît un plan de marketing bine-pus-la-punct. În Harry Potter totul poate fi de vînzare, începînd cu baghetele magice şi cu bufniţele, care trimit mesaje, şi sfîrşind cu însăşi şcoala de vrăji şi vrăjitorii de la Hogwarts care ar putea fi foarte bine plasată, la dimensiuni reduse, într-un parc de distacţii. Are o naraţiune relativ uşor de ecranizat, cu sprijinul efectelor speciale, desigur, iar dovadă stau cele patru (deja!) filme care s-au bucurat de încasări pe măsura succesului înregistrat de cărţi. Jocul "Harry Potter" pe care l-am jucat ("Camera secretelor") este o combinaţie între action şi quest şi urmăreşte destul de fidel firul poveştii. Şi, nu în ultimul rînd, întreaga aventură se prezintă ca o "poveste de succes": copilul orfan, neajutorat, miop, care creşte într-o familie de "încuiaţi", îşi urmează destinul, devine unul dintre cei mai puternici vrăjitori, înfruntînd Răul Absolut, adică pe Lordul Cap-de-Mort şi blestemul acestuia. Astfel, imaginea de ansamblu asupra "afacerii" Harry Potter devine aceea a "caracatiţei", cu multe tentacule şi picioruşe, al cărei singur rol este cel de a "produce" bani, pe care ţi-o desenează pe tablă traineri- i de la prezentările Amway. Dincolo de ea, se mai păstrează oare farmecul iniţial al poveştii (care - fie vorba între noi - respectă destul de exact, ca multe alte fantasy-uri, "tiparul" basmului clasic)? Presupun că da, dintr-un motiv foarte simplu: aproape toţi copiii (şi nu numai ei!) şi-ar dori ca, într-o zi, să se trezească de dimineaţă şi să nu mai meargă la banala lor şcoală unde să înveţe pe de rost poeziile lui Eminescu şi tabla înmulţirii, ci să se urce într-un automobil, aparent cît se poate de obişnuit, dar care să-şi ia zborul pe nepusă masă şi să gonească prin văzduh spre o şcoală magică, unde prima oră e cea "de poţiuni", iar a doua cea "de farmece" şi experienţele de la chimie şi fizică sînt înlocuite de transformarea periuţelor de dinţi în şoricei. Nevoia de miracole şi de fantastic, în viaţa noastră de zi cu zi, nu este o "modă", nici o noutate. Nu este o fugă de realitate, nici o reacţie adversă la "faptul divers", la ştirile de la ora cinci şi la zîmbetul lasciv al fetei de la pagina cu acelaşi număr. Înainte erau şezătorile, acum există cinematograf, CD-uri cu jocuri, literatură fantasy. Poveştile au suferit şi ele transformări şi ajustări "necesare", sînt reloaded, dar funcţionează după aceleaşi reguli. (Făt-Frumos poate şi el deveni cool dacă, după ce a trecut prin variante de tipul Superman, acum practică un "sport sîngeros"!) În plus, au mai căpătat încă o "calitate": se vînd bine. Totuşi cum se spun poveştile astăzi? Cum se construieşte o poveste modernă? Care sînt premisele ca o poveste oarecare să fie comercială şi să aibă succes? Fără să ne propunem o analiză, vom încerca să aflăm ce "a fost odată" şi încă "poate mai trăieşte şi astăzi". (A. P.)

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

63326256 403 jpg
Grecia-Turcia: Ameninţări da, război ba
Relaţiile turco-elene au ajuns într-un stadiu periculos. Tot mai frecvent se vorbeşte despre război. Dar presiunile internaţionale la adresa celor două ţări cresc. Sunt şanse pentru o dezamorsare a situaţiei?
Propaganda rusa Evgheni Satanovski FOTO Captura video jpg
Un propagandist rus propune uciderea a 200 de oficiali NATO: „Îi știu pe toți. I-am văzut pe toți” VIDEO
Evgheni Satanovski, unul dintre cei mai importanți propagandiști pro-Putin ai Rusiei, a propus marți, în cadrul emisiunii „Seara cu Vladimir Soloviov”, o listă cu oficiali NATO care trebuie uciși.
Crin Antonescu FOTO FAcebook Antonescu
Crin Antonescu, încântat de discursul de la Cluj al șefului SRI
Fostul președinte PNL Crin Antonescu, s-a declarat încântat de discursul de la Cluj al șefului SRI, Eduard Hellvig.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.