Sexualitatea părului şi Zîna cea rea

Publicat în Dilema Veche nr. 515 din 24-30 decembrie 2013
Sexualitatea părului şi Zîna cea rea png

 „– Mărioară de la munte,  
Nu-ţi lăsa părul pe frunte
C-au să-ţi iasă vorbe multe!“  

(M.R. Paraschivescu, Cîntice ţigăneşti, 1941)  

● Prin nuntă, fata participă la ritualul de trecere în noul ei statut de femeie (nevastă). „Astăzi cu fetele / Mîine cu nevestele“ – consfinţeau lăutarii „din vremea lui Caragea Vodă“ această trecere ireversibilă. Conform mentalităţii tradiţionale, totul se schimba la femeia căsătorită: comportamentul, portul, pieptănătura. Părul despletit este un simbol al feminităţii, al frumuseţii, al senzualităţii. Este un element erogen, cu puternice conotaţii sexuale. Mesajul transmis de părul despletit, la vedere, este limpede în cazul fetei nemăritate. Vorba poetului Emil Brumaru: „Pletele-i lin prăbuşite / Să ne trezească simţurile-aţipite“ („Ce gît superb pe umerii înalţi“, 2013). Pentru Geo Bogza, domniţa „aleargă despletită“ şi părul ei este „o chemare“ („Poemul invectivă“, 1933).  

Fata îi seduce erotic pe potenţialii ei peţitori. Iată un cîntec popular cules din Bucovina: „Chica ei cea gălbioară / Mi-a zburat la inimioară; / Cînd îi văd părul pe spate / Mă topesc pe jumătate.“ Despletirea părului fetei de faţă cu flăcăul este, în limbaj erotic, un semnal fără dubii, de supunere sexuală: „Ia-mă, bădiţă, călari / Că nu mai pot di picioari, / Că tu undi-i poposi / Păru mi l-oi despleti / Dumitale că ţ-oi da: / Guriţa… etc.“  

Dimitrie Cantemir a intuit încă de-acum trei secole rosturile acestei ecuaţii: „Ei ş= moldoveniiţ nu socotesc nimic mai de ocară decît să se vadă părul unei femei măritate sau al unei văduve; şi se socoteşte fărădelege să descoperi la vedere capul unei femei. Dimpotrivă, fetele socotesc că e ruşine să-şi acopere capul, chiar şi cu pînza cea mai subţire.“ (Descriptio Moldaviae, 1714-1716)

Şi în basmele ruseşti, asocierea dintre bogăţia părului fecioarei şi senzualitatea acesteia este formulată în mod explicit: „Părul ei, împletit într-o coadă, îi cădea pînă la călcîie şi-a început lumea s-o preamărească pe Vasilisa, fata de împărat, zicînd despre ea: păr de aur are şi-i frumoasă fără de asemănare.“ Coordonatele ritualului de iniţiere a fetelor şi cele ale basmului popular se intersectează. Interdicţia de a tăia părul fecioarei pînă la căsătorie (pentru a atrage bărbaţii) este urmată – după căsătorie – de obligaţia de a-l tăia sau, cel puţin, de a-l ţine acoperit (pentru a nu atrage bărbaţii). Vorba unei zicale populare ruseşti: „O fată tînără poate să se distreze şcu băieţiiţ atît timp cît capul nu-i este acoperit.“

● Dacă în estul Europei, cozile şi basmalele rezolvă această problemă de cultură tradiţională, la populaţiile semite, măsurile sînt mai radicale şi de natură religioasă. La arabi, sînt nenumărate procedee, reglementate de tradiţia religioasă islamică, de a ascunde zonele erogene ale corpului. Cea mai uzuală metodă, basmaua islamică (arab. khimar hijab), menită să ascundă complet toată podoaba capilară a femeilor măritate, este prevăzută în Coran. Conform cărţii sacre (Coran, XXIV, 31), au dreptul să vadă părul neacoperit al unei femei doar soţii, taţii, socrii, fiii, fraţii şi fiii acestora. Dar şi bărbaţii au obligaţia de a nu se uita la elementele femeieşti care i-ar putea excita: „Spune drept-credincioşilor – a spus Allah – să-şi plece privirile şi să aibă grijă de membrele lor bărbăteşti.“ (Coran, XXIV, 30)

La femeile evreice din mediul iudaic ortodox, măsura era/este şi mai radicală. Cînd se mărită, femeia îşi tunde foarte scurt părul de pe cap şi îl înlocuieşte cu o perucă (ebr. pei’ah; idiş. sheitel). Chiar şi aceasta trebuie să fie acoperită cu o pălărie specială. În contractul ceremonial de căsătorie (ebr. ketubot) se specifică în ce situaţii – considerate limită – poate bărbatul să divorţeze. Una dintre ele: dacă nevasta apare în public cu părul (capul) neacoperit.

Pentru istoricul Titus Livius, era suficient să spună că femeile romane căsătorite („matroanele“), care devin bachante, „umblă cu părul despletit“, pentru a caracteriza ritualurile acestora ca fiind „orgiastice“ şi „desfrînate“ (Ab urbe condita, XXXIX, 13). Caracterul erogen al părului a fost cîntat şi de poeţii Antichităţii. Cu „o pieptănătură frumoasă“ – spunea Ovidiu – fecioarele puteau „s-aprindă iubirea“ băieţilor, fără să recurgă la farmece sau afrodiziace: „Unele şfeteţ îşi fac şi la ţară o pieptănătură frumoasă; / Astfel aprindeţi mai lesne în inimi văpaia iubirii, / Fără vrăjite-ncîntări sau buruiene de leac“ (Medicamina faciei femineae, 29-38). 

Părul ca element erogen este o temă arhaică. Simpla vedere a părului, chiar şi desprins de corpul femeii, generează impulsuri erotice. În indexul de motive folclorice al etnologului Stith Thompson (Motif-Index of Folk-Literature, 1932-1937), acest subiect este bogat documentat. El se află indexat la nr. „T11.4.1. Love through sight of hair of unknown princess“. Dimpotrivă, fecioara poate scăpa de insistenţele unui „iubit nedorit“ tăindu-şi cosiţele de păr: motivul nr. „T327.7. Girl escapes from undesired lover by cutting off her plaits of hair“.

● Fata Pădurii este o fiinţă violentă şi hipersexualizată din mitologia populară, născută mai ales din fanteziile erotice ale oierilor din nordul Transilvaniei. Cu ea are de-a face bărbatul despărţit de „drăguţa“ sa, cel care „se gîndeşte prea tare la ea“. E un fel de Zburător feminin. Fiind fecioară („că-i fată, n-are bărbat“), ea este imaginată ca o fată frumoasă, „cu păr lung şi despletit“: „Fată mîndră despletită, / Cu cosîţă aurită, / Cu pieptîn de lemn de brad / Ea să pieptăna pă cap.“  

Două caracteristici definesc sexualitatea ei excesivă şi animalitatea-i constitutivă. Pe de o parte, Fata Pădurii are „ţîţe pă tot corpul“, chiar „şi în gură“. Pe de altă parte, ea este o „fată frumoasă“, cu „păr mare“, revărsat pe spate „pînă-n călcîie“, dar şi cu pilozitate pe tot trupul, „de la gîtu-n jos“. În limbaj popular, ea este o fată „flocoasă“: „Acolo era o fată cu ţîţele ca muierile şi în gură! Şi cu trup ca muierile şi cu păr lung, negru… Da de la gîtu-n jos toată, toată, toată o fost păr. Ca ghibolu’ ş= bivolu’ţ. Şi cu ţîţă şi pă trunchi şi pă tot corpu.“

În relaţiile erotice cu flăcăii (contact sexual, dans etc.), aceştia sînt răniţi sau omorîţi de Fata Pădurii: L-o jucat şpe feciorţ pînă l-o omorît.“ Demoniţe similare sînt legendara „Avestiţa“ sau „Aripa Satanei“, cu păr lung pe cap şi pe corp, sau „Fata sălbatică“ – femeia fatală din baladele populare româneşti: „Cîţi voinici s-au dus, / Toţi că s-au răpus. / Fata sălbatică, / Mare, năpraznică.“ Subiectul este răspîndit şi în literatura populară a lumii. A se vedea în Indexul motivelor folclorice, întocmit de Stith Thompson, motivele „F441.6.3. Sexual relations with wood-spirit fatal“, „F302.3.4. Fairies entice men and then harm them“, „F585.1. Fatal enticements of phantom women“ etc. 

Fragmente dintr-o carte în pregătire: Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură

Andrei Oişteanu este cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română. Volumul său Narcotice în cultura română (Polirom, 2011) a fost distins cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor şi a fost recent publicat în Germania.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Singura specie care...
Ca în faimoasa metaforă a lui Walter Benjamin, în care angelus novus, împins de forțele progresului, zboară înainte cu spatele, privind înapoi...
p 10 YouYube jpg
p 12 WC jpg
În căutarea omului grec
Cine este „omul grec”, acela aflat la originea civilizaţiei europene?
p 13 WC jpg
Omul medieval în ipostaza îndrăgostitului
Putem privi și noi prin lentilele omului medieval? Cred că nu. Dar privirea noastră poate fi îmbogățită de acest om, născut la întîlnirea dintre realitate și ficțiune.
p 14 Hans Holbein, Ambasadorii WC jpg
Savantul umanist al Renașterii
Departe de a fi o ruptură cu tradiția și cultura Renașterii, putem vedea cum revoluția științifică se hrănește din ele.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.