Securismul

M─âd─âlin HODOR
Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
Securismul jpeg

Dac─â ar exista un sondaj de opinie pe tema ÔÇ×Este ├«n continuare Securitatea puternic─â ├«n Rom├ónia?ÔÇť, cel mai probabil majoritatea subiec┼úilor ar r─âspunde ÔÇ×DaÔÇť. Mul┼úi consider─â c─â Securitatea, ├«n diversele sale forme de manifestare, a preluat ┼či controlat zonele de putere ├«nc─â din 1990, s-a r─âsp├«ndit ├«n toate domeniile importante de activitate (economie, pres─â, Justi┼úie, Servicii) ┼či s-a perpetuat prin alian┼ú─â cu lumea politic─â. Sau ┼čantaj├«nd-o. Chiar ┼či cei care nu au tr─âit ├«nainte de 1989 ┼či au auzit vag despre existen┼úa odioasei institu┼úii au aceast─â percep┼úie deoarece ├«n ultimii ani tema a reap─ârut ├«n centrul discu┼úiilor politice sub forma ÔÇ×Noua SecuritateÔÇť sau ÔÇ×BinomulÔÇť. Derivat─â din teoria conspira┼úionist─â ÔÇ×Deep StateÔÇť ┼či adaptat─â ├«n form─â local─â, teoria ÔÇ×Noii Securit─â┼úiÔÇť a f─âcut furori ┼či a ajuns subiect central de disput─â, p├«n─â la nivelul la care fundamentul statului, democra┼úia ┼či libert─â┼úile noastre au fost puse la ├«ndoial─â.

A┼ča cum ne spun speciali┼čtii ├«n teoriile conspira┼úiei, pu┼úin import─â c├«t de reale s├«nt faptele sau argumentele logice din spatele constructului, c─âci o astfel de teorie nu caut─â adev─ârul. Ea se folose┼čte de buc─â┼úi de adev─âr pe care le combin─â cu minciuni ┼či inven┼úii pentru a genera o imagine aparent perfect─â. Contraargumentele s├«nt ├«nglobate ├«n interior, r─âsucite ┼či folosite chiar pentru a o valida. Dac─â este contestat─â, atunci trebuie c─â exist─â ceva adev─âr ├«n ea, nu? O teorie a conspira┼úiei este puternic─â atunci c├«nd un num─âr c├«t mai mare de oameni cred ├«n ea ┼či nu c├«nd este trecut─â prin proba veridicit─â┼úii. S├«nt cele de mai sus adev─ârate? Par┼úial, da. Nu poate fi negat faptul c─â securi┼čtii au fost ├«ntr-o pozi┼úie privilegiat─â de putere dup─â 1990 ┼či c─â au profitat pentru a o consolida ┼či a-┼či extinde influen┼úa. A fost acest efort coordonat? Din nou, doar par┼úial, da. Por┼úiuni din vechea Securitate au r─âmas intacte, rela┼úiile personale ┼či profesionale dintre fo┼čtii ofi┼úeri de Securitate ┼či cele cu fo┼čtii lor colaboratori au fost importante ├«n crearea re┼úelelor de influen┼ú─â. Mai ales ├«n zona Serviciilor. Dar este gre┼čit─â, ├«n opinia mea, percep┼úia c─â a existat un ÔÇ×masterplanÔÇť ├«n acest sens sau c─â s-a ac┼úionat coordonat. S-a ├«nt├«mplat pentru c─â era firesc s─â se ├«nt├«mple ┼či pentru c─â acesta era stadiul de dezvoltare al societ─â┼úii. Lucrurile au evoluat lent ┼či schimb─ârile s-au f─âcut treptat, iar Securitatea (veche sau nou─â) ┼či-a pierdut puterea sub presiunea democratiz─ârii ┼či, da, mai ales sub presiunea UE ┼či NATO. Realitatea este c─â, ├«n afar─â de c├«teva r─âm─â┼či┼úe, mai mult sau mai pu┼úin vizibile, acest ÔÇ×Bau-BauÔÇť mitologic, monstrul cu care ne ├«nsp─âim├«ntam noi ├«nainte de culcare, nu mai exist─â. Cum de totu┼či percep┼úia majoritar─â este complet opus─â? Cum de rom├ónii consider─â c─â Securitatea exercit─â ├«n continuare o mare influen┼ú─â asupra societ─â┼úii? De ce vorbim despre Securitate la 30 de ani dup─â ce ea a fost desfiin┼úat─â, ca ┼či cum nimic nu s-ar fi schimbat? ┼×i, mai ales, de ce se consider─â c─â statul este ├«n continuare la cheremul acestor ÔÇ×p─âpu┼čariÔÇť eterni?

Exist─â, evident, mai multe r─âspunsuri ┼či mai multe paliere pe care se poate discuta. Voi alege unul mai pu┼úin aparent: securismul. Moment ├«n care ve┼úi ridica din spr├«ncene ┼či ve┼úi ├«ntreba justificat: ce este ÔÇ×securismulÔÇť? El este mo┼čtenirea peren─â a Securit─â┼úii. Ne├«ncredere, paranoia, suspiciune generalizat─â, coruperea sistemului de valori, deformarea realit─â┼úii, recursul la procese de inten┼úie, perpetuarea mecanic─â ┼či f─âr─â nuan┼úe a ÔÇ×sistemului dosaruluiÔÇť ┼či a vinov─â┼úiilor de clas─â ┼či familie. O, ┼či cirea┼ča de pe tort, manipularea. Dar nu cea f─âcut─â profesionist din surse exterioare, ci aceea pe care o construim noi ├«n┼čine. ┼×i care este at├«t de bun─â, ├«nc├«t nici nu o numim a┼ča ┼či nici nu ne d─âm seama c├«nd ├«i c─âdem prad─â. Poate automanipulare? Incon┼čtient─â.

Se vorbe┼čte ┼či se scrie foarte mult despre caracterul represiv al fostei Securit─â┼úi ┼či al sistemului comunist. Foarte pu┼úin ├«ns─â despre ambi┼úia lor ultim─â, comun─â tuturor proiectelor de inginerie social─â, de a crea un anume tip de societate. Una care s─â permit─â controlul total pentru a coincide cu aspira┼úiile sistemului. ┼×i cum ob┼úii un control total al societ─â┼úii? Prin fric─â, ar r─âspunde cineva imediat. Da. ┼×i exact asta s-a ├«nt├«mplat ├«n prima faz─â, cea a extermin─ârii ┼či a terorii. Dar un regim nu poate supravie┼úui exclusiv din asta. Nu pe termen lung, oricum. Atunci? Solu┼úia pe termen lung a fost ca cet─â┼úenii s─â se controleze singuri ┼či s─â se anuleze reciproc ├«ntr-un mediu controlat. Construim o cu┼čc─â ┼či l─âs─âm ┼čobolanii s─â se m─ân├«nce ├«ntre ei. Ideal, c─âci asta nu numai c─â rezolv─â problema mijloacelor reduse ┼či a personalului care nu ar putea acoperi, nici ├«n varianta optimist─â, toate provoc─ârile, dar ar genera ┼či un anume tip de conduit─â care se va tranforma treptat ├«n norm─â unanim acceptat─â. Tot ce ar mai r─âm├«ne de f─âcut ar fi s─â corijezi excep┼úiile. Pe cei pu┼úini care vor c─âuta g─âuri ├«n cu┼čc─â.

Astfel, u┼čor-u┼čor, securismul a cobor├«t de la nivelul asociat cu Securitatea ┼či a devenit norm─â social─â larg acceptat─â. Nu ca un mare plan, ci firesc. Rom├ónii au ├«nv─â┼úat s─â tr─âiasc─â cu convingerea c─â deasupra lor st─â o putere ale c─ârei inten┼úii s├«nt obscure ┼či cu care e preferabil s─â nu ai de a face. Numit─â generic ÔÇ×SecuritateaÔÇť ┼či ├«n sens larg ÔÇ×StatulÔÇť. Dac─â era s─â te intersectezi cu autoritatea aceasta suprem─â, atunci ├«n general te puteai g├«ndi la chestiuni mai degrab─â nepl─âcute. Dac─â nu de-a dreptul rele. Cum tr─âie┼čti cu o astfel amenin┼úare constant─â? O ÔÇ×acomodeziÔÇť. Respec┼úi norma. Dac─â respec┼úi norma, nu p─â┼úe┼čti nimic. Treci pe sub ÔÇ×radarÔÇť. Asta ┼úi se ┼či spunea. Cei care aveau ÔÇ×problemeÔÇť trebuie c─â ÔÇ×f─âcuser─â ei cevaÔÇť.

Dar, chiar ┼či a┼ča, tot aveai tot timpul ├«n minte ideea c─â oric├«nd ┼úi se poate ├«nt├«mpla ceva. Totul este extrem de imprevizibil. Cine ┼čtie ce rud─â ├«ndep─ârtat─â fuge ├«n str─âin─âtate ┼či ÔÇ×te cheam─â ─â┼čtiaÔÇť, cine ┼čtie cum se scap─â Georgel la ┼čcoal─â cu vreun banc pe care l-a┼úi spus ├«n cas─â. Se duce naibii dosarul. Se afl─â c─â bunicul era legionar sau liberal. ÔÇ×De ce nu ai declarat, tovar─â┼če?ÔÇť Adio viz─â pentru excursia ├«n Bulgaria pe care o pl─ânuiai de doi ani. Chestii care pot p─ârea m─ârunte ast─âzi. Nu ┼či ├«n acel univers unde piesele trebuiau s─â se ├«mbine perfect.

├Än perioada comunist─â, cet─â┼úeanul era astfel obligat s─â ia ├«n calcul o mie de variabile ├«n fiecare zi, s─â disimuleze, s─â suspecteze pe toat─â lumea, consider├«ndu-i pe to┼úi drept poten┼úiali aduc─âtori de probleme. Era obligat s─â devin─â el ├«nsu┼či un mic securist paranoic, care ├«ncerca s─â deslu┼čeasc─â ├«n interes propriu i┼úele unei vie┼úi asupra c─âreia nu avea absolut nici un control. Exact cea ce ├«┼či doreau ÔÇ×cei de susÔÇť. O ┼úar─â de paranoici preocupa┼úi s─â fug─â unii de al┼úii ┼či s─â se suspecteze reciproc. Nu este deloc de mirare c─â ie┼čirea din comunism nu a modificat modul ├«n care rom├ónii se raporteaz─â ├«n continuare la ei sau la orice tip de autoritate. Cu un amestec de dispre┼ú ┼či fric─â. Cu o ne├«ncredere organic─â.

Dup─â 1990, ÔÇ×securismulÔÇť a c─âp─âtat accente grote┼čti, poate ┼či datorit─â faptului c─â a devenit un experiment sc─âpat din laborator. Fo┼čti sus┼úin─âtori ai regimului au devenit aprigi lupt─âtori anticomuni┼čti, lovind cu m─âciuca moralit─â┼úii de-a valma pe to┼úi cei care aveau alte opinii. Pe c├«t de insignifian┼úi erau pe vremuri, pe at├«t de virulen┼úi au devenit dup─â. ÔÇ×SecurismulÔÇť, ca ┼či Securitatea, s-a ├«mp─âr┼úit fr─â┼úe┼čte ├«ntre Putere ┼či Opozi┼úie, ├«ntre societatea civil─â ┼či stat, ├«ntre campionii ÔÇ×democra┼úieiÔÇť (care ├«n fapt erau mai r─âi dec├«t cei care sus┼úineau o reform─â gradual─â, mult mai potrivit─â) ┼či cei care se ├«mpotriveau reformelor. Societatea s-a divizat. Apoi to┼úi au ├«nceput s─â arunce cu dosare, s─â construiasc─â teorii conspira┼úioniste ┼či s─â se p─âruiasc─â ├«n numele unei moralit─â┼úi pe care nimeni nu o avea ┼či al unor principii democratice pe care ei le ├«nc─âlcau primii.

ÔÇ×SecurismulÔÇť a reu┼čit chiar ceva cu totul excep┼úional. A reu┼čit s─â fac─â praf orice discu┼úie serioas─â despre trecutul comunist, despre Securitate sau despre responsabilit─â┼úi ┼či ierarhii ale colabora┼úionismului. ┼×i aici totul s-a transformat ├«ntr-o p─âruial─â ├«ntre tabere, care continu─â p├«n─â ├«n zilele noastre, cu din ce ├«n ce mai pu┼úine ┼čanse de a se trage ni┼čte concluzii. Se tot repet─â c─â Securitatea a ├«nvins ┼či se contabilizeaz─â victoriile post-1990 ale acesteia. Dar nu e a┼ča. Nu Securitatea a ├«nvins, ci ÔÇ×securismulÔÇť. Iar p─ârta┼či la ÔÇ×victorieÔÇť s├«ntem cu to┼úii.

M─âd─âlin Hodor este istoric.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.