Secularizarea, necredin┼úa ┼či geneza modernit─â┼úii

Cristian N. ISPIR
Publicat în Dilema Veche nr. 682 din 16-22 martie 2017
Secularizarea, necredin┼úa ┼či geneza modernit─â┼úii jpeg

C├«ndva, omul nu putea s─â conceap─â o lume f─âr─â Dumnezeu. Ast─âzi, este din ce ├«n ce mai greu s─â se vorbeasc─â ├«n mod credibil despre divinitate. Dac─â ├«n perioada premodern─â divinul ├«╚Öi avea locul ├«n discursul filozofic, moral, politic sau ╚Ötiin╚Ťific, ├«n modernitatea t├«rzie (sau postmodernitatea) pe care o tr─âim, transcenden╚Ťa religioas─â a devenit tolerabil─â doar ├«n odaia ascuns─â a particularului. De la un fenomen atotputernic, religia a devenit o no╚Ťiune vag─â, victima celor care v─âd ├«n ea, dac─â nu o amenin╚Ťare, atunci cel pu╚Ťin o surs─â de disconfort intelectual. Pentru cei mai mul╚Ťi dintre oamenii moderni, ├«ns─â, religia este o non-problem─â. Cum am ajuns de la acel ÔÇ×c├«ndvaÔÇť la acest ÔÇ×ast─âziÔÇť? 

Aceasta este ├«ntrebarea de la care pleac─â filozoful canadian Charles Taylor pentru a descrie lungul periplu al modernit─â╚Ťii vestice de la o lume ÔÇ×├«ndumnezeit─âÔÇť la una care ╚Öi-a pierdut gustul pentru divinitate. Pentru Taylor, necredin╚Ťa modern─â nu este rezultatul inevitabil al unei demonstra╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice ├«n care calculul matematic a eliminat ipoteza religioas─â. Mai degrab─â, afirma╚Ťiile ╚Öi revendic─ârile religiei ╚Öi-au pierdut din credibilitate, sub efectul unor presupozi╚Ťii nedemonstrate (╚Öi, sus╚Ťine Taylor, nedemonstrabile). Mai mult, necredin╚Ťa se na╚Öte chiar ├«n interiorul credin╚Ťei. De fapt, ea reprezint─â logica ╚Öi dinamica intern─â a religiei cu R mare.

Povestea necredin╚Ťei moderne ├«ncepe cu ceea ce filozofii de la Karl Jaspers ├«ncoace au numit ÔÇ×epoca axial─âÔÇť (Achsenzeit) ╚Öi ÔÇ×religiile axialeÔÇť, anume perioada dintre veacurile VIIIÔÇôIII ├«.Hr., ├«n decursul c─ârora se produc, concomitent ├«n civiliza╚Ťiile asiatice ╚Öi europene, schimb─âri majore de raportare la divinitate ╚Öi transcenden╚Ť─â. Rela╚Ťia dintre popor ╚Öi zeit─â╚Ťi se personalizeaz─â treptat, apar g├«ndirea logic─â ╚Öi reflec╚Ťia abstract─â despre g├«ndire, se nasc filozofia ╚Öi tragedia greac─â, iar statutul moral al zeului iese din sfera capriciului ╚Öi intr─â ├«n aceea a necesit─â╚Ťii. Cu alte cuvinte, divinitatea devine pur─â, perfect─â ╚Öi imobil─â. ├Än acela╚Öi timp, prinde contur monoteismul Vechiului Testament ╚Öi apar primele interoga╚Ťii despre fiin╚Ť─â ale grecilor elea╚Ťi. ├Än interiorul religiilor ÔÇ×axialeÔÇť care apar ├«n aceast─â perioad─â (iudaism, budism, zoroastrism, confucianism), transcenden╚Ťa se ├«nt─âre╚Öte, dar, paradoxal, se ╚Öi compromite, fiindc─â are loc ceea ce filozoful francez Marcel Gauchet a numit ÔÇ×ie╚Öirea din religieÔÇť (ÔÇ×la sortie du religieuxÔÇť), prima etap─â firav─â a seculariz─ârii. Zeul se abstractizeaz─â ╚Öi ├«nceteaz─â s─â umble printre oameni. Locul zeilor din Olimp ajunge s─â-l ocupe deus absconditus.

Aceast─â mi╚Öcare intern─â a religiei produce, ├«n analiza lui Taylor ╚Öi a lui Gauchet, reducerea diferen╚Ťei dintre sacru ╚Öi profan pe care o vedem ├«n cre╚Ötinism. Odat─â cu sf├«╚Öierea catapetesmei din Templu (cf. Matei 27:51) se de╚Öir─â ╚Öi una dintre ╚Ťes─âturile care men╚Ťineau omul ╚Öi divinitatea ├«n acela╚Öi plan de existen╚Ť─â. Cei doi se separ─â ╚Öi mai mult. Dac─â facem abstrac╚Ťie de curentele mistice care nu au putut niciodat─â s─â recruteze adep╚Ťi la nivelul maselor, cre╚Ötinismul semneaz─â, f─âr─â s─â vrea, actul neoficial de na╚Ötere al necredin╚Ťei moderne. Faptul c─â religia poate fi criticat─â, contestat─â sau respins─â este, ├«n esen╚Ť─â, o idee de sorginte cre╚Ötin─â.

Dar cum poate fi necredin╚Ťa, mai t├«rziu numit─â ateism, un produs al credin╚Ťei cre╚Ötine? Una dintre tr─âs─âturile religiei axiale este contestarea autorit─â╚Ťii ╚Öi orientarea g├«ndirii spre viitor. Socrate pl─âte╚Öte pre╚Ťul rostirii acestei sfid─âri, iar Hristos ajunge victima nu numai a unui establishment politico-religios retrograd, ci ╚Öi a ├«ntregii umanit─â╚Ťi pre-axiale muribunde. A╚Öteptarea ├Ämp─âr─â╚Ťiei lui Dumnezeu orienteaz─â ├«ntreaga istorie uman─â ├«n viitor. Prin Apostolul Pavel ╚Öi Sf├«ntul Augustin, viitorul se instaleaz─â ├«n s├«nul g├«ndirii cre╚Ötine apusene ╚Öi al con╚Ötiin╚Ťei istorice moderne. Mitul progresului, de exemplu, ar fi, ├«n aceast─â analiz─â, un avatar secularizat al milenarismului cre╚Ötin timpuriu. Aceasta se vede ├«n formele lui cele mai extreme (├«n comunismul eliberator, de pild─â), dar ╚Öi ├«n ipostaze ÔÇ×bine temperateÔÇť, ca de exemplu, ├«n ideea c─â educa╚Ťia, economia, ╚Ötiin╚Ťa sau tehnologia vor rezolva, c├«ndva, toate problemele umanit─â╚Ťii.

Capacitatea cre╚Ötinismului de a amprenta idei ╚Öi fenomene cu structura sa temporal-eshatologic─â nu garanteaz─â, totu╚Öi, faptul c─â religia ╚Öi credin╚Ťa religioas─â ├«╚Öi men╚Ťin autoritatea. Necredin╚Ťa se na╚Öte acolo unde condi╚Ťiile de credin╚Ť─â devin necredibile; unde ÔÇ×imaginea despre lume care ne ╚Ťinea captiviÔÇť (Wittgen┬şstein) se pr─âbu╚Öe╚Öte. Acest proces ├«ncepe mai ├«nt├«i prin nominalismul scolastic de la finalul veacului al XIII-lea ╚Öi prin teologia voluntarist─â pe care Reforma protestant─â o mo╚Ötene╚Öte ╚Öi duce mai departe. Potrivit acestor curente, lumea vizibil─â a oamenilor ╚Öi cea invizibil─â a lui Dumnezeu nu se ├«nt├«lnesc dec├«t ├«n virtutea prezen╚Ťei mediatoare a lui Hristos. La nivel ontologic, ├«ns─â, cele dou─â lumi nu au nimic ├«n comun. Cele ÔÇ×dou─â cet─â╚ŤiÔÇť ale Sf├«ntului Augustin se g─âsesc, dup─â un mileniu de dezbateri teologice, ├«ntr-un divor╚Ť aproape total. Dumnezeu devine astfel revelat doar ├«n Scriptur─â, iar voia Sa nu poate fi cunoscut─â prin ra╚Ťionamente logice. Divinul este redus la statutul de absolut p├«n─â dispare. Acesta este dumnezeul Ilumini╚Ötilor. Pentru filozoful polonez Leszek Kolakowski, ÔÇ×purificareaÔÇť divinului reprezint─â o ÔÇ×oroare metafizic─âÔÇť ╚Öi cauza principal─â a declinului religiei ca prezen╚Ť─â dominant─â ├«n lume. Lumea vizibil─â este considerat─â univers ├«nchis, un ÔÇ×cadru imanentÔÇť, spune Taylor, supus unor reguli ╚Öi legi care a╚Öteapt─â s─â fie descoperite ├«n lumina ╚Ötiin╚Ťei. De la deus absconditus, omul modern ajunge la mundus illuminatus.

Lumea astfel imaginat─â (c─âci este vorba aici de crearea unei imagini despre lume care s─â se conformeze noilor sensibilit─â╚Ťi ╚Öi provoc─âri) este ea ├«ns─â╚Öi expresia irelevan╚Ťei religiei ca tez─â explicativ─â. ├Än locul religiei se instaleaz─â necredin╚Ťa, nu ca ipotez─â demonstrat─â, ci ca m─âr─âcini╚Ö crescut pe un teren r─âmas viran. Din acest punct de vedere, modernitatea este odrasla cre╚Ötinismului, dar una bastard─â.

Desigur, nu to╚Ťi g├«nditorii s├«nt de acord cu aceast─â ultim─â analiz─â. Pentru unii dintre ace╚Ötia, modernitatea are o originalitate ireductibil─â. Filozoful german Hans Blumenberg consider─â c─â eshatologia cre╚Ötin─â provoac─â ie╚Öirea din religie, dar nu determin─â sensul modernit─â╚Ťii. Ideea de progres se na╚Öte cu adev─ârat ├«n perioada modern─â sub dubla influen╚Ť─â a observa╚Ťiei ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi a ÔÇ×controversei dintre antici ╚Öi moderniÔÇť de la ├«nceputul secolului al XVII-lea. Spiritul ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi creativ al modernit─â╚Ťii timpurii produce ideea de autoafirmare uman─â. Pentru Blumenberg, aceasta reprezint─â esen╚Ťa modernit─â╚Ťii ╚Öi motorul seculariz─ârii. Epoca post-cre╚Ötin─â ├«ncepe astfel cu un sentiment absolut ireligios care nu se revendic─â din g├«ndirea apocaliptic─â a Evului Mediu cre╚Ötin. Problemele teologiei medievale nu se rezolv─â ├«n modernitate, ci devin irelevante. C├«nd Dumnezeu dispare de pe scena istoriei, Omul nu ├«i ia locul, ci ├«╚Öi ├«n╚Ťelege propria finitudine. ├Än╚Ťelege c─â oamenii nu s├«nt zei.

├Än mod paradoxal, necredin╚Ťa modern─â apare ├«ntr-un climat de certitudine, str─âin de spiritul cre╚Ötinismului medieval. Pentru omul de credin╚Ť─â medieval, sensul existen╚Ťei ╚Öi al istoriei, c├«t ╚Öi posibilitatea m├«ntuirii r─âm├«n surse fundamentale de interoga╚Ťii ╚Öi ├«ndoieli. Cine conduce lumea? Este istoria o dezv─âluire a voin╚Ťei lui Dumnezeu? S├«nt oare m├«ntuit? Dincolo de pojghi╚Ťa dogmatismului ╚Öi a imobilismului, Evul Mediu apusean este m─âcinat de astfel de ├«ntreb─âri. La cap─âtul opus se afl─â gnosticismul, cu r─âspunsuri exacte ╚Öi certitudine militant─â. Filozoful austriac Eric Voegelin vede ├«n modernitate o reeditare a spiritului gnostic antic. Omul modern, ca ╚Öi cel gnostic, pretinde o cunoa╚Ötere total─â a realit─â╚Ťii. ├Än teologie, gnosticismul modern al lui Voegelin apare odat─â cu certitudinea soteriologic─â pe care o clameaz─â calvinismul. ├Än afara teologiei, dar ca r─âspuns la aceasta, se contureaz─â imaginea ispititoare a unei realit─â╚Ťi controlabile, a unei m├«ntuiri seculare aflate la ├«ndem├«na oricui. Credin╚Ťa se mut─â din spa╚Ťiul transcenden╚Ťei ├«n cel al imanen╚Ťei.

Necredin╚Ťa pe care o ├«nt├«lnim ast─âzi cuprinde toate aceste tr─âs─âturi, dar ╚Öi multe altele. Un ingredient nelipsit este mitologia sa proprie. Pentru cei mai mul╚Ťi, secularizarea ╚Öi ateismul ├«nseamn─â o lume f─âr─â religie, ├«nseamn─â o victorie a ╚Ötiin╚Ťei asupra supersti╚Ťiei, o ascensiune de la ignoran╚Ť─â la cunoa╚Ötere, de la bezn─â la lumin─â. ╚śi totu╚Öi, necredin╚Ť─â nu ├«nseamn─â doar a nu crede, ci ╚Öi a crede c─â nu crezi. Fie c─â este vorba de progres, de ap─ârarea drepturilor ÔÇ×axiomaticeÔÇť ale omului (╚Öi ale animalelor) sau de propov─âduirea democra╚Ťiei ├«n lume, omul modern se lupt─â s─â ├«nr─âd─âcineze valori transcendente ├«n solul arid al imanen╚Ťei. Credin╚Ťa, cum spunea Taylor, nu dispare, ci ├«╚Öi transform─â condi╚Ťiile de existen╚Ť─â. Lupta ateismului ajunge s─â fie nu at├«t cu religia (excep╚Ťie f─âc├«nd apostolii ÔÇ×Noului AteismÔÇť precum Richard Dawkins sau Daniel Dennett), ci cu genealogia necredin╚Ťei moderne. 

Cristian N. Ispir este dr. ├«n istorie medieval─â al KingÔÇÖs College, Londra.

Foto: Andreas Overland, flickr

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.