Se făcea carte pe vremea lui Ceaușescu?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 ÔÇô 9 ianuarie 2019
Se făcea carte pe vremea lui Ceaușescu? jpeg

Except├«nd nostalgicii incurabili ai vremurilor ceau╚Öiste, aud acea melancolie transformat─â ├«ntr-un soi de certitudine ╚Öi din gura unora care, de╚Öi nu s├«nt nostalgici ├«mp─âtimi╚Ťi, au acest derapaj de la realitate ├«n ceea ce prive╚Öte ╚ścoala rom├óneasc─â de dinainte de ÔÇÖ89. Pe vremuri, spun ace╚Ötia, se f─âcea carte, nu ca acum.

S─â fie adev─ârat? Se f─âcea mai mult─â carte ├«nainte de Revolu╚Ťie? Erau manualele mai bune dec├«t cele din prezent? Erau profesorii mai bine preg─âti╚Ťi dec├«t cei de azi? ├Änv─â╚Ťau mai mult elevii de atunci dec├«t cei de azi? Era o program─â mai ÔÇ×s─ân─âtoas─âÔÇť?

├Än ceea ce prive╚Öte preg─âtirea mai bun─â a profesorilor, exist─â aspecte care ciuntesc aceast─â generalizare: ├«nainte de Revolu╚Ťie meseria de profesor era considerat─â a fi una privilegiat─â ÔÇô de aceea, ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt ajungeau, pe l├«ng─â profesori extrem de bine preg─âti╚Ťi, ╚Öi pile sau activi╚Öti, profesori angaja╚Ťi politic ╚Öi nu neap─ârat datorit─â competen╚Ťelor.

C├«t prive╚Öte acel ÔÇ×se f─âcea carteÔÇť, s─â nu uit─âm de practica obligatorie la care erau supu╚Öi elevii. Cam jum─âtate din timpul anului ╚Öcolar era dedicat orelor de practic─â, c├«nd elevii trebuiau s─â mearg─â ├«n fabrici sau uzine, pentru a-╚Öi des─âv├«r╚Öi statutul de om al timpurilor socialiste. Bun la carte, bun la strung.

Iar dac─â vorbim despre carte, manua┬şlele erau construite ├«n jurul propagandei. ├Änainte de perioada ceau╚Öist─â, erau de provenien╚Ť─â ruseasc─â, uneori traduse f─âr─â nici un fel de adaptare la contextul rom├ónesc. Mai apoi, textele manualelor umaniste, pornind cu Abecedarul, erau menite s─â ├«ndoctrineze pe linie de partid. ├Ämi poveste╚Öte mama, profesoar─â de englez─â, c─â la literatur─â nu aveai voie s─â vorbe╚Öti despre anumi╚Ťi scriitori, chiar dac─â erau vitali pentru ├«n╚Ťelegerea unui anumit curent; nu aveai voie nici m─âcar s─â descrii un breakfast autentic britanic, ci s─â-l adaptezi, musai, la alimentele rom├óne╚Öti. A╚Öa se ajungea ca un britanic s─â m─ân├«nce de diminea╚Ť─â p├«ine cu margarin─â, ├«n loc de ou─â ochiuri ╚Öi c├«rna╚Ťi. ├Än cabinetul de limbi str─âine, o coleg─â, profesoar─â de francez─â, a fost admonestat─â odat─â pentru c─â ├«ndr─âznise s─â pun─â ni╚Öte afi╚Öe cu sculpturile lui Rodin. Ideea a fost considerat─â o propagand─â capitalist─â ╚Öi profesoara ÔÇô mustrat─â sever.

S─â ne amintim pu╚Ťin ╚Öi de promovabilitatea elevilor. Dac─â aveai corigen╚Ťi, trebuia, ca profesor, s─â faci un ÔÇ×raport de justificareÔÇť, prin care s─â spui care au fost cauzele care au dus la aceast─â ÔÇ×nereu╚Öit─âÔÇť ÔÇô c─âci vina apar╚Ťinea ├«n exclusivitate profesorului; dac─â ╚Öcoala dep─â╚Öea un anumit num─âr de corigen╚Ťi pe an, profesorii erau sanc╚Ťiona╚Ťi cu t─âiere din salariu. ├Än aceste condi╚Ťii, bine├«n╚Ťeles, toat─â lumea lua Bac-ul pe vremea lui Ceau╚Öescu.

Mentalitatea cum c─â pe vremea lui Ceau╚Öescu ╚Öcoala era mai bun─â este, de fapt, o iluzie. O iluzie pe care ne place s-o avem din cauza situa╚Ťiei dezastruoase ├«n care se afl─â azi educa╚Ťia: pornind de la salarii nemotivante pentru a mai fi cu adev─ârat dasc─âl (excep╚Ťiile find rara avis), ajung├«nd la nenum─âratele reforme f─âcute pe genunchi, care n-au produs dec├«t sincope grave. Ca s─â nu mai vorbim despre multitudinea de mini╚Ötri pe care Ministerul i-a avut dup─â Revolu╚Ťie (25 ├«n 29 de ani!) ÔÇô un indiciu clar al dezinteresului pentru acest domeniu.

S─â nu ne am─âgim a╚Öadar. Faptul c─â azi educa╚Ťia ├«n Rom├ónia este l─âsat─â de izbeli╚Öte nu ├«nseamn─â c─â ├«nainte de Revolu╚Ťie ╚Öcoala rom├óneasc─â era o min─â de aur. Pun├«nd ├«n balan╚Ť─â dezinteresul de azi al autorit─â╚Ťilor, cu propaganda ÔÇ×m─âcelarilorÔÇť comuni╚Öti din trecut, cred c─â se poate g─âsi un echilibru (deloc pl─âcut): ├«n Rom├ónia nu a existat, de fapt, nici un interes real pentru un sistem educa┼úional eficient. Nici pe vremea lui Ceau╚Öescu, nici dup─â Revolu╚Ťie. 

articol publicat pe blogul revistei în 10 septembrie 2018

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.