Se caut─â un pic de viziune

Oana RADU
Publicat în Dilema Veche nr. 123 din 1 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Lansarea Fondului Cultural Na┼úional, ├«n urm─â cu un an, este doar una din manifest─ârile ├«ncerc─ârii de a construi ├«n Rom├ónia un mecanism transparent ┼či democratic de finan┼úare ├«n domeniul cultural. Lucru f─âr─â ├«ndoial─â pozitiv, dac─â nu ar fi parazitat de multe incoeren┼úe ┼či construit f─âr─â un dialog pe termen lung cu sectorul cultural. Manifestarea cea mai evident─â ┼či des invocat─â ┼úine de felul ├«n care se ia decizia privind finan┼ú─ârile acordate: prin "comisii de exper┼úi" care au ├«nceput deja s─â legitimeze orice hot─âr├«re luat─â la nivel central ├«n domeniul cultural. Utilizarea lor deriv─â din faimosul principiu al peer review - evaluarea "├«ntre egali", lansat─â de sistemul anglo-saxon potrivit c─âruia egalii t─âi - arti┼čti, regizori, scenografi, scriitori, critici, curatori, jurnali┼čti sau manageri culturali etc. - s├«nt cei mai ├«n m─âsur─â s─â evalueze proiectele din domeniul lor de activitate. Legitimitatea acestui sistem ar trebui s─â se bazeze ├«ns─â nu doar pe presupusa expertiz─â a acestor persoane, ci ┼či pe un cadru foarte bine pus la punct. Decizia lor, care nu poate s─â nu aib─â un grad ridicat de subiectivitate, ar fi consecin┼úa unei strategii bine definite (urmare a unei analize a contextului ┼či precizarea unor nevoi ┼či priorit─â┼úi clare care s─â r─âspund─â acestora) ┼či unor criterii clar precizate. Doar un asemenea cadru ar putea asigura o decizie legitim─â privind felul ├«n care banii publici s├«nt folosi┼úi. Or, ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n cea mai mare parte - AFCN fiind doar unul din exemple - eviden┼úiaz─â faptul c─â strategia este firav─â sau inexistent─â, iar criteriile, at├«t de dificil de definit ├«n domeniul artistic, s├«nt importate necritic din alte domenii, ├«n special din procedurile de acces la fondurile Uniunii Europe, legitimate la noi de principiu, ca tot ce vine de la Bruxelles. Numai c─â, pe de o parte, acest sistem nu a fost conceput pentru domeniul cultural ┼či, pe de alt─â parte, extrema birocra┼úie a Uniunii Europe este criticabil─â. Problema criteriilor ├«n domeniul cultural nu este deloc una u┼čoar─â, ├«ns─â exist─â deja o serie de r─âspunsuri pe care diverse ┼ú─âri vest-europene le-au dat ┼či ceea ce trebuie f─âcut este s─â ne uit─âm ┼či s─â ├«nv─â┼ú─âm din ceea ce au f─âcut al┼úii ┼či s─â identific─âm cele mai bune solu┼úii pentru contextul rom├ónesc. Este ridicol s─â ├«┼úi propui s─â sus┼úii programe interna┼úionale ample c├«nd suma maxim─â care poate fi acordat─â este de 20.000 de euro; s─â ├«┼úi spui c─â dai prioritate proiectelor interdisciplinare, dar s─â stabile┼čti ca sistem de decizie doar comisii pe domenii bine definite; s─â spui c─â vrei s─â sus┼úii art─â contemporan─â, dar s─â nu ai printre deciden┼úi dec├«t pu┼úini cunosc─âtori ai acestui domeniu, cea mai mare parte fiind personalit─â┼úi recunoscute. Aceast─â lips─â de coeren┼ú─â submineaz─â, la fiecare pas, credibilitatea unui sistem construit chiar cu bun─âvoin┼ú─â. Dar incoeren┼úa este probabil cea mai vizibil─â fa┼ú─â a felului ├«n care pot fi cheltui┼úi banii publici, cu at├«t mai evident─â pentru organiza┼úiile care au lucrat ┼či cu al┼úi finan┼úatori priva┼úi sau publici din alte ┼ú─âri. Astfel, modificarea mecanismelor de finan┼úare din ultimii ani a aruncat multe asocia┼úii ┼či funda┼úii ├«n lumea finan┼úelor publice - lucru f─âr─â ├«ndoial─â extrem de pozitiv. Numai c─â ea s-a dovedit, ├«n bun─â m─âsur─â, o lume suprarealist─â ├«n care noi obstacole ├«┼úi s├«nt puse la fiecare pas ┼či ├«n care a c─âuta motiva┼úii logice pentru proceduri, aparent f─âr─â sens, nu e un exerci┼úiu facil. ┼×i o lume care se ├«mpotrive┼čte parc─â la fiecare pas proiectului t─âu, c─âci trebuie s─â faci continuu tot felul de ┼čmecherii pentru a-l realiza. A depune ├«n banc─â o garan┼úie de bun─â execu┼úie pentru un proiect cultural (a┼ča cum ar depune un constructor de ┼čosele) este nepotrivit domeniului finan┼úat ┼či arat─â o total─â ne├«n┼úelegere a diferen┼úei dintre finan┼úarea unei activit─â┼úi non-profit, de interes public, ┼či achizi┼úionarea unui serviciu. Nimeni nu pare s─â considere legea ca un instrument de punere ├«n practic─â a unei strategii ┼či care se poate modifica. Dac─â statul rom├ón consider─â ├«ns─â c─â domeniul cultural trebuie sus┼úinut, atunci el trebuie s─â-┼či adapteze instrumentele pentru a sus┼úine eficient acest domeniu. Dac─â una din motiva┼úiile sus┼úinerii domeniului cultural este tocmai inova┼úia pe care el o promoveaz─â, atunci trebuie integrat ├«n finan┼úare riscul (at├«t de specific domeniului artistic) e┼čecului (ce mai ├«nseamn─â a┼čadar "buna execu┼úie"?); oare cum se poate pune accentul ┼či pe proces, nu doar pe rezultat - din nou, at├«t de specific domeniului artistic?! Pe de alt─â parte ├«ns─â, aceast─â ├«ncr├«ncenare ├«n verificarea felului cum s├«nt cheltui┼úi banii publici (lucru f─âr─â ├«ndoial─â necesar) se limiteaz─â la aspectele strict contabile. Dac─â ai facturile care trebuie, totul este perfect. Nimeni nu mai verific─â valoarea ┼či impactul unui proiect, felul ├«n care a fost derulat ┼či ├«n ce m─âsur─â el ┼či-a atins obiectivele stabilite. Or tocmai acestea dau ├«n primul r├«nd m─âsura eficien┼úei utiliz─ârii banilor publici. Morala: Ceea ce avem nevoie este s─â st─âm pu┼úin ┼či s─â ne g├«ndim, ├«mpreun─â - politicieni, administratori ┼či reprezentan┼úi ai sectorului cultural - de ce sus┼úinem cultura, ce ne propunem ┼či unde vrem s─â ajungem, ┼či abia apoi s─â construim mecanismele unui drum c├«t de c├«t posibil. Altfel ne ├«nv├«rtim ├«n cerc ├«n mica noastr─â gr─âdini┼ú─â, ale c─ârei garduri au fost puse de mult─â vreme de al┼úii, pentru cu totul alte motive.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.