Se caută un nou lipici pentru Europa

Vlad MIXICH
Publicat în Dilema Veche nr. 398 din 29 septembrie - 5 octombrie 2011
Se caută un nou lipici pentru Europa jpeg

Oricine ar fi citit acum doi ani, în septembrie 2009, ce se scrie astăzi în presa europeană ar fi spus că „ăştia sînt nebuni“. George Soros avertizează asupra nevoii „imperative“ de a ne pregăti pentru ieşirea Greciei, a Portugaliei şi probabil a Irlandei din zona euro, iar The Guardian îşi permite chiar luxul unui titlu de genul „Europa se reîntoarce la identitatea naţională – şi e îmbucurător“. Chiar şi în România, soarele integrării europene începe să fie concurat de steaua revigorată a românismului, fie că e al studenţilor juni sau al unor oameni de afaceri bine intenţionaţi.

Nu democraţia, libertatea sau statul de drept sînt cele care i-au legat pe europeni, ci „modelul social european, în contrast revelator cu stilul de viaţă american“ (Tony Judt). Statul social european este pe moarte şi Angela Merkel nu poate să-l resusciteze: „Calea de ieşire din criză este austeritatea şi integrarea fiscală mai intensă a statelor din zona euro“. Dispariţia acestui model social i-a scos în stradă şi pe spanioli, şi pe greci, iar pentru a-i ţine împreună pe europeni, liderii politici trebuie să găsească un nou liant. Care va fi acesta? 

Pînă în 2010, nimeni nu vorbea public despre o Europă în două viteze. Astăzi, subiectul a devenit soluţia minune pentru salvarea Europei. Wolfgang Schäuble, ministrul german de Finanţe, a admis recent că noul proiect european va crea o „disociere clară“ între statele din zona euro şi celelalte. În Der Spiegel, fostul cancelar german social-democrat, Gerhard Schröder, o felicita pe succesoarea sa creştin-democrată, Angela Merkel, pentru că a renunţat la opoziţia faţă de o Europă în două viteze şi pentru că agreează ideea unui nucleu european dur. Încă de la începutul anului, englezii considerau apariţia acestei Europe în două viteze, „cu un miez federal complet integrat şi o coaliţie flexibilă de parteneri comerciali în exterior“ (The Times), ca fiind o certitudine. 

Dar pentru aceasta, Uniunea Europeană are nevoie de un nou tratat cu care, mai devreme sau mai tîrziu, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy vor ajunge în faţa plebiscitului popular. Este locul unde vor apărea marile probleme. Deja, în Germania, opoziţia cetăţenilor se aude prin vocea parlamentarilor – reprezentanţii lor direcţi. Horst Seehofer, liderul social-creştinilor bavarezi (aliaţi foarte importanţi ai Angelei Merkel), s-a pronunţat clar: „Nu dorim un super-stat european“. Departe de a fi o opinie izolată, nemţii nu doresc să-şi vadă banii din taxe cheltuiţi pentru salvarea „leneşilor“ din Sud, cu atît mai puţin să le permită acestora să aibă un cuvînt de spus în afacerile lor interne. Cedarea suveranităţii către Bruxelles nu este prea populară nici în Sudul Europei, acolo unde oamenii se tem de duritatea austeră a unui eventual stat european guvernat pe principii germane. 

Ambalajul în care acest proiect nou va fi vîndut alegătorilor germani şi francezi nu va fi un „super-stat“, ci o Europă federală a cărei inimă se va afla pe Rin. Leneşii din Sud vor fi păstraţi în siajul economic al acestui miez european pînă ce îşi vor fi revenit. Iar noii estici, cei care deranjează atît de mult ethos-ul occidental, vor dispărea de facto, reparîndu-se astfel o mare greşeală – cum este percepută la Bruxelles acceptarea României şi a Bulgariei în UE. Structura pentru aceste modificări există deja, Europa fiind compartimentată în trei zone diferite calitativ: zona  euro, Spaţiul Schengen şi Uniunea Europeană. Schimbarea nu va fi resimţită ca un cutremur, ci ca o stagnare. 

Pentru europenii de pe Rin, obişnuiţi cu landurile şi autonomia locală crescută, nu va conta dacă federaţia Euro va fi coordonată de la Berlin, Paris sau de la Bruxelles, atîta timp cît străinii din Est vor fi ţinuţi departe. Cei din urmă vor fi nevoiţi să se întoarcă la ideea de stat naţional, alături de britanici care, încă de la Churchill, îşi doresc o astfel de configuraţie. {i, în lipsă de altceva mai bun, frica de străini va deveni lipiciul Europei de pe Rin. Dar dincolo de proiecţii politice şi profeţii, realitatea nudă este că Uniunea Europeană nu mai oferă în prezent un aranjament suficient de profitabil pentru fiecare dintre părţile implicate. Cea mai mare campanie de imagine din istoria modernă a eşuat pentru că birocraţii bruxellezi nu au reuşit să creeze nici măcar un mugure de identitate europeană comună în ultimul deceniu. Ar fi fost acum nevoie de ea, dar vom rămîne cu insignele şi cu steagul acela frumos şi albastru, în timp ce Uniunea Europeană se va modela în funcţie de interesul propriu al naţiunilor bogate din centrul Europei. Aşa cum a început totul – atunci cînd în 1951 trei bătrîni catolici de pe Rin au descoperit cum pot şterge vechea ostilitate franco-germană printr-o practică Comunitate Europeană a Cărbunelui şi Oţelului –, aşa se pare că se va sfîrşi totul. Asta dacă politicienii vest-europeni nu vor descoperi cît mai degrabă un alt lipici pragmatic, care să-i poată ţine împreună pe europeni.

Vlad Mixich este jurnalist la HotNews.ro

Foto: V. Dorolţi

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Singura specie care...
Ca în faimoasa metaforă a lui Walter Benjamin, în care angelus novus, împins de forțele progresului, zboară înainte cu spatele, privind înapoi...
p 10 YouYube jpg
p 12 WC jpg
În căutarea omului grec
Cine este „omul grec”, acela aflat la originea civilizaţiei europene?
p 13 WC jpg
Omul medieval în ipostaza îndrăgostitului
Putem privi și noi prin lentilele omului medieval? Cred că nu. Dar privirea noastră poate fi îmbogățită de acest om, născut la întîlnirea dintre realitate și ficțiune.
p 14 Hans Holbein, Ambasadorii WC jpg
Savantul umanist al Renașterii
Departe de a fi o ruptură cu tradiția și cultura Renașterii, putem vedea cum revoluția științifică se hrănește din ele.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.

Adevarul.ro

image
Vine gerul: Cât scad temperaturile și unde continuă să facă viscolul prăpăd. Când scăpăm de frigul cumplit
Vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața, anunță meteorologii în următoarele zile în România. Ninsorile nu se opresc prea curând.
image
Lupul dacic, steagul de luptă dispărut din Dacia. Controversele celui mai enigmatic simbol al anticilor
Lupul dacic, cel mai enigmatic simbol atribuit dacilor, a fost ilustrat pe Columna lui Traian, însă rămășițe ale sale nu au fost descoperite pe teritoriul României.
image
Pe urmele fostei soții a lui Putin: ce s-a ales de proprietățile sale de lux din Europa FOTO
După destrămarea mariajului de 30 de ani cu președintele rus Vladimir Putin, Liudmila Oceretnaia și actualul său soț au acumulat proprietăți de lux în Europa care valorează milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.