Scurte considerații psihologice despre ambiția la români

Publicat în Dilema Veche nr. 955 din 28 iulie – 3 august 2022
image

Ambiția, psihologic vorbind și simplu spus, se referă la o dorință foarte intensă. Așadar, în sine, ambiția astfel înțeleasă nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională), dar poate să devină așa în funcție de natura dorinței, de modul de formulare a dorinței, de raportare a dorinței la situația de start/inițială și de contextul psihocultural în care se exprimă dorința.

Astfel, dacă dorința nu este congruentă cu valorile sociale de referință și/sau relevante pentru contextul personal, ambiția poate deveni problematică. Apoi, dacă dorința este formulată rigid/absolutist, în termeni de „Trebuie cu necesitate să...”, aceasta poate genera emoții nesănătoase și comportamente dezadaptative, pînă la probleme de viață și tulburări psihice (clinice sau subclinice); alternativa rațională este formularea dorinței în termeni preferențiali, cu intensitate motivațională și acceptare (ex. „Îmi doresc să... și fac tot ce depinde de mine..., dar accept că uneori s-ar putea să nu se întîmple, iar atunci caut alte soluții”). În continuare, dacă ambiția vine defensiv din complexe de inferioritate și/sau într-o formă a unui complex de superioritate compensat, atunci generează probleme, nu reușite; într-adevăr, dacă există o discrepanță foarte mare între unde te afli, unde crezi că te afli și unde vrei să ajungi, mai ales în contextul în care mijloacele acoperirii distanței nu sînt adecvate, ajungi în situații psihologice problematice, de „ambiții iluzorii” și/sau de „ambiții fără muniții”. În fine, într-o societate colectivistă și cu concentrare a puterii sociale, dorințele individuale, formulate fără acordul grupului (colectivului) și/sau al autorității (puterii), sînt interpretate adesea ca exemple de ambiție negativă, iar România este încă o țară cu un scor crescut de colectivism și de concentrare a puterii sociale, relativ omogen distribuite pe teritoriul țării.

Dincolo de aceste implicații ale ambiției la nivel de individ, există implicații ale ambiției și la nivel de societăți/țări/culturi. Astfel, românii se află, psihocultural vorbind, în fază de emancipare, realizînd trecerea de la valori de supraviețuire la valori de autodezvoltare (ex. dorința de a avea vocea ascultată, dorința de a participa la decizii etc.). În acest proces, auto- și hetero-comparațiile între oameni, grupuri și societăți/țări/culturi sînt foarte puternice la români. Pe de o parte, acest lucru generează motivație și competitivitate crescute (ex. la școală / la muncă / în societate în general), ca mecanisme extrinseci de a căuta recunoașterea socială și succesul social, cu implicații pozitive asupra capacității de a face inițial o impresie bună. Pe de altă parte, acest lucru poate să fie afectat însă de perseverența și disciplina mai scăzute la români, ceea ce adesea reduce impresia inițială bună pe care o putem crea și chiar probabilitatea de succes. Mai mult, în această fază există o oarecare presiune socială de a forța ambiții negative – prin valori îndoielnice social („shortcut-uri” valorice), formulări rigide ale dorințelor și/sau formulări nerealiste ale dorințelor –, unde asertivitatea alunecă ușor în agresivitate. Dacă asertivitatea se referă la asumarea realizării dorințelor proprii (derivate din valori/interese) respectînd dorințele celorlalți, altfel spus o ambiție pozitivă, agresivitatea se referă la asumarea realizării dorințelor proprii (derivate din valori/interese), nefiind sensibili în acest proces și la dorințele la fel de legitime ale celorlalți (uneori chiar călcîndu-le în picioare), altfel spus o formă negativă de ambiție.

Într-o analiză din monografia dedicată psihologiei românilor am arătat ca nivelul mai scăzut de agreabilitate din modelul de personalitate „big five” poate susține atît o ambiție pozitivă, cît și una negativă. Coroborînd acest lucru cu celelalte considerații de mai sus, este important așadar să utilizăm adecvat potențialul pe care îl avem în acest proces de emancipare, generînd ambiții pozitive, care să susțină bunăstarea individuală și socială. Acest lucru se poate face: 1) recunoscînd natural starea în care sîntem (fără elemente defensive, fără a distorsiona pozitiv sau negativ prezentul și viitorul); 2) stabilindu-ne dorințe prosociale relevante și realiste; 3) formulîndu-ne dorințele rațional și 4) încercînd să ne realizăm dorințele, recunoscînd însă și dreptul altora la realizarea propriilor dorințe (asertivitate, nu agresivitate).

Daniel David este psiholog și profesor de științe cognitive clinice, președintele Asociației Psihologilor din România și rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. În 2019 și 2020 a fost inclus între cei mai citați 2% oameni de știință ai lumii (cf. Stanford-Elsevier), iar din 2022 este membru al Academia Europaea.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

taul mare rosia jpeg
Cum arată fisura din barajul de la Roșia Montană. A fost chemat un expert pentru o soluție tehnică
Situația la Roșia Montană continuă să fie critică. La fața locului a ajuns și secretarul de stat Raed Arafat. A fost chemat un expert pentru a oferi o soluție tehnică.
Ruşii de la Gazprom încă mai studiază traseul South Stream
Gazprom a oprit livrările de gaze către Italia. Eni se așteaptă ca situația să persiste și luni
Italia nu va primi gaze de la Gazprom în acest weekend, a anunțat grupul italian Eni precizând că situaţia va continua probabil şi luni.
varf de lance vechi de 2 000 de ani FOTO MJI jpg
Descoperire spectaculoasă la Piscul Crăsani. Vârf de lance din fier, vechi de două milenii, găsit în Ialomița
Descoperire de excepție a arheologilor Muzeului Județean Ialomița pe șantierul arheologic Piscul Crăsani. Este vorba despre un vârf de lance din fier, cu o vechime de peste 2.000 de ani.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.