Scrisoare deschisă adresată premierului David Cameron

Eva PAUNOVA şi Stanislava KUNOVSKA
Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
Scrisoare deschisă adresată premierului David Cameron jpeg

Cît de liberă e libera circulaţie în UE? Tot mai mulţi lideri europeni încep să pună la îndoială unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene. Această scrisoare deschisă publicată de euobserver.com i-a fost adresată lui David Cameron de două bulgăroaice rezidente în Belgia şi, respectiv, Marea Britanie.

Domnule prim-ministru,

În cîteva declaraţii publice de dată recentă, precum şi în articolul dumneavoastră din Financial Times, intitulat „Libera circulaţie în Europa ar trebui să fie mai puţin liberă“, îi avertizaţi pe bulgari şi pe români să se gîndească bine înainte să se mute în Regatul Unit.

E, într-adevăr, ceva comun printre politicienii populişti să vorbească despre imigranţi ca despre o problemă, mai ales în vremuri de restrişte pentru economie. Dar chiar şi aşa, retorica ni se pare îngrijorătoare, iar termenii folosiţi – „să-i găsim“ şi „să-i înlăturăm“ pe potenţialii imigranţi – ni se par de-a dreptul alarmanţi.

Cu oarecare timp în urmă aţi declarat: „comunităţile de imigranţi sînt o parte fundamentală a ceea ce sîntem“ şi că Marea Britanie „este cu mult mai bogată şi mai puternică datorită lor“. Cu toate acestea, susţineţi o campanie anti-imigraţie al cărei slogan este „Mergeţi acasă sau riscaţi arestarea“.

Pentru a rectifica cîteva neînţelegeri care par să vă submineze percepţia asupra acestui subiect, ţinem să vă amintim următoarele lucruri:

● Un raport din 2013 al OECD arată că imigranţii din Marea Britanie proveniţi din UE (inclusiv bulgarii şi românii) au avut o contribuţie netă de 1,02 din PIB, fiind de regulă mai tineri şi mai activi, din punct de vedere economic, decît populaţia generală. În acelaşi sens, un studiu al Comisiei Europene arată că emigranţii din ţările mai puţin înstărite ale Uniunii Europene „contribuie net la finanţele publice, avînd o rată de participare în cîmpul muncii mai mare şi folosindu-se mai puţin de beneficiile şi serviciile publice“ decît media din ţările-gazdă.

● După ridicarea restricţiilor impuse muncitorilor bulgari şi români, cei ce caută de lucru şi provin din aceste state ar putea umple nişte lacune pe piaţa muncii, care au fost recunoscute în Marea Britanie. După cum afirmă şi Centrul pentru Performanţă Economică, „există beneficii economice potenţiale asociate fenomenului imigraţiei, mai ales în ceea ce priveşte compensarea unor lacune de pe piaţa muncii din Marea Britanie, unde există o criză atît în ceea ce-i priveşte pe muncitorii necalificaţi cît şi în ceea ce-i priveşte pe lucrătorii calificaţi.“

● Bulgarii şi românii sînt liberi să călătorească şi să locuiască în Marea Britanie, din 2007. Singura schimbare care se produce de la 1 ianuarie 2014 e că cei care vor să muncească de-acum înainte în Marea Britanie o pot face fără să mai ceară în prealabil vreo autorizaţie de la autorităţile din domeniul muncii, aşa cum era necesar pînă acum. În schimb, important e că imigranţii vor trebui să-şi găsească mai întîi un job. Cu alte cuvinte, cineva va trebui să-i angajeze. Pentru noi, e o surpriză să vedem cum dumneavoastră, un aprig avocat al economiei de piaţă, nu mai aveţi încredere în înţelepciunea angajatorilor care ştiu pe cine să angajeze. De ce nu i-aţi lăsa pe cei care sînt cei mai implicaţi pe piaţa muncii să decidă cine e cel mai calificat pentru a ocupa un post vacant?

● Evident, stă în puterea guvernului dumneavoastră de a opri orice abuz împotriva libertăţii de circulaţie. Legile UE permit, ba chiar încurajează statele membre să expulzeze şi să interzică intrarea în ţară a celor care vor doar să beneficieze de sistemul social. După cum probabil ştiţi, mai multe state membre, inclusiv Austria, au expulzat, din acest motiv, imigranţi din Europa de Est.

● În caz că sînteţi preocupat de faptul că bulgarii şi românii sînt în stare să lucreze la fel ca un compatriot de-al dumneavoastră, fiind însă dispuşi s-o facă pe bani mai puţini – şi dacă credeţi că asta e adevărata problemă pentru economia Marii Britanii –, guvernul dumneavoastră n-are decît să introducă, de pildă, un venit minim pentru industriile afectate în mod special. Încă o dată, legislaţia UE nu interzice în nici un fel Marii Britanii să facă alegeri pentru a-şi reglementa, aşa cum consideră, economia.

Domnule prim-ministru, vă îndemnăm să vă bazaţi mai degrabă pe fapte decît pe mituri, demonstrînd astfel că politica se poate ridica deasupra dezbaterilor sterile şi că ea poate fi în slujba oamenilor.

Eva PAUNOVA,
Bruxelles, Belgia
Stanislava KUNOVSKA,
Londra, Marea Britanie
8 ianuarie 2014

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.