Scrisoare deschis─â adresat─â dlui George Iva┼čcu, ministrul Culturii ┼či Identit─â┼úii Na┼úionale

Emanuel CONŢAC
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 736 din 29 martie ÔÇô 4 aprilie 2018
Manuscrisele medievale în era digitală jpeg

Stimate domnule ministru,

Se ├«mplinesc ├«n cur├«nd zece ani de c├«nd ├«ncerc s─â intermediez parteneriate ├«ntre un important a╚Öez─âm├«nt cultural american -(CSNTM) ╚Öi institu╚Ťii din Rom├ónia, ├«n vederea conserv─ârii digitale a unor manuscrise importante. ├Än ace╚Öti zece ani am trimis sute de e-mail-uri, faxuri ╚Öi scrisori prin po╚Öta clasic─â, am depus numeroase cereri, am dat nenum─ârate telefoane, am lansat peti╚Ťii ├«n mediul online. Tot ├«n aceast─â perioad─â am intrat ├«n contact, prin e-mail, telefonic sau t├¬te-├á-t├¬te, cu numero╚Öi angaja╚Ťi ai urm─âtoarelor institu╚Ťii: Biblioteca Academiei Rom├óne (BAR), Muzeul Na╚Ťional de Art─â al Rom├óniei (MNAR), Muzeul Olteniei (MO), Biblioteca Na╚Ťional─â, Biblioteca Central─â Universitar─â din Ia╚Öi, Biblioteca Batthyaneum. Doi predecesori ai dvs. ├«n fotoliul de ministru al Culturii ÔÇô profesorii Daniel Barbu ╚Öi Vlad Alexandrescu ÔÇô pot da m─ârturie cu privire la sprijinul pe care l-am solicitat ├«n mod direct de la minister ├«n perioada c├«nd acesta a fost condus de domniile lor. Din p─âcate, rezultatul acestor sisifice str─âdanii, ├«ntr-o ╚Ťar─â ÔÇ×├«ncremenit─â ├«n proiectÔÇť, este aproape nul, dup─â cum voi ar─âta mai jos.

Dac─â las deoparte Arhivele Na╚Ťionale, ├«n care se respira pe atunci un aer european, de maxim─â bun─âvoin╚Ť─â fa╚Ť─â de cercet─âtori (era ├«n mandatul istoricului Dorin Dobrincu), r─âm├«n cu impresia indelebil─â c─â institu╚Ťiile men╚Ťionate mai sus r─âm├«n m─âcinate de morbul ineficien╚Ťei. La capitolul ÔÇ×conservarea ╚Öi promovarea patrimoniului digitalÔÇť, institu╚Ťiile-fanion bifeaz─â mai ales nerealiz─âri. Cauza acestei ├«nn─âmoliri nu este, cum se crede adesea, lipsa banilor. De vin─â este cu prec─âdere lipsa de ÔÇ×voin╚Ť─â politic─âÔÇť. Am f─âcut experien╚Ťa stagiilor de cercetare ├«n str─âin─âtate, ├«n Germania, Anglia ╚Öi Statele Unite, am trecut prin biblioteci mari (British Library, Biblioteca Universit─â╚Ťii din Cambridge, Biblioteca Mazarin─â de la Institutul Fran╚Ťei, Biblio-teca Universit─â╚Ťii din Bologna) ╚Öi nu mi-e str─âin─â linia de grani╚Ť─â care desparte mentalul rom├ónesc de cel occidental.

Din experien╚Ťa adunat─â ├«n ultimul deceniu ╚Ötiu c─â primul obstacol aflat ├«n calea peti╚Ťionarului rom├ón este lipsa de reac╚Ťie a institu╚Ťiilor autohtone la cereri care ├«i scot pe func╚Ťionari din hibernare. Cuv├«ntul de ordine ├«n multe birouri de comunicare cu publicul este ÔÇ×Nu se ╚ÖtieÔÇť sau ÔÇ×Nu se poate ╚ÖtiÔÇť. Sau, ├«n cazul ├«n care se ╚Ötie, ÔÇ×Nu se poate spuneÔÇť. Bun─âoar─â, am aflat de cur├«nd c─â Ministerul Culturii deruleaz─â un proiect de digitalizare la nivelul ├«ntregii ╚Ť─âri, dar nici un reprezentant sau angajat al institu╚Ťiilor contactate (MNAR, BAR, MO) nu mi-a putut furniza un document oficial. La momentul redact─ârii acestei scrisori, pe site-ul http://www.cultura.ro nu exist─â nici o informa╚Ťie pe acest subiect.

Am ├«nceput s─â pledez pentru conservarea digital─â cu naivitatea celui care, dup─â un stagiu de cercetare ├«n Germania, se ├«ntoarce ├«n propria-i ╚Ťar─â crez├«nd c─â printr-o simpl─â cerere scris─â va desp─âr╚Ťi apele n─âmoloase ale birocra╚Ťiei autohtone ╚Öi va intra pe p─âm├«ntul f─âg─âduin╚Ťei. ├Ämi ├«nchipuiam, ├«n optimismul meu juvenil, c─â voi g─âsi ╚Öi aici transparen╚Ťa ╚Öi solicitudinea pe care le ├«nt├«lnisem ├«n Occident.

Cu titlu de inventar, ca m─ârturie ╚Öi punct de referin╚Ť─â pentru urm─âtorul deceniu, redau pe scurt c├«teva episoade. ├Än 2010 am contactat BCU Ia╚Öi, condus─â atunci de prof. Alexandru C─âlinescu, pentru a intermedia colaborarea cu CSNTM, centru american specializat ├«n studierea manuscriselor Noului Testament. O echip─â de speciali╚Öti din America se oferea s─â vin─â ├«n Rom├ónia pentru a digitaliza a╚Öa-numitul ÔÇ×Lec╚Ťionar evanghelic de la Ia╚ÖiÔÇť (MS 160/IVÔÇô34) de╚Ťinut de BCU. Propunerea p─âr╚Ťii americane a primit urm─âtorul r─âspuns: ÔÇ×├Än ceea ce ne prive╚Öte, nu dorim realizarea acestui parteneriat. Opera╚Ťiile de digitizare se vor face de c─âtre institu╚Ťia noastr─â, ├«n cadrul proiectului care va conduce la constituirea Bibliotecii Digitale Na╚Ťionale. BCU Ia╚Öi s-a angajat s─â participe la acest proiect. [ÔÇŽ] Noi sper─âm c─â acest proiect, ├«n ciuda dificult─â╚Ťilor inerente, va fi dus la bun sf├«r╚ÖitÔÇť. Scrisoarea semnat─â de dl C─âlinescu era datat─â 19 mai 2010. ├Än noiembrie 2016 am trimis din nou o scrisoare c─âtre BCU Ia╚Öi, ├«n fruntea c─âreia se afla pe atunci istoricul Bogdan-Petru Maleon. N-am primit nici un r─âspuns. Ve╚Öti despre fostul director n-am mai aflat apoi dec├«t ├«n decembrie 2017, ├«n contextul tragediei care a f─âcut ├«nconjurul ╚Ť─ârii.

A╚Ö putea da ca exemplu de blocaj birocratic ╚Öi rela╚Ťia cu Muzeul Olteniei, condus pe vremuri de dl Mihai Fifor. ├Än prim─â faz─â, ├«n aprilie 2009, MO s-a ar─âtat interesat s─â realizeze digitalizarea Tetraevanghelului grec pe care ├«l de╚Ťine. Parteneriatul cu CSNTM era ├«n curs de realizare, dar, din motive inexplicabile, pe 29 aprilie, managerul interimar, dl Florin Ridiche, mi-a comunicat c─â MO suspend─â acordul ini╚Ťial. Am apelat atunci la medierea Comisiei Na╚Ťionale a Muzeelor ╚Öi Colec╚Ťiilor, care a recomandat MO s─â dea curs solicit─ârii p─âr╚Ťii americane (adresa 271/Patrimoniu/25.08.2009). Speciali╚Ötii din SUA au venit, au studiat manuscrisul, dar digitalizarea n-a mai avut loc. S-a motivat atunci c─â tetraevanghelul este ├«n proces de restaurare. Totu╚Öi, dac─â ar fi existat un dram de ÔÇ×voin╚Ť─â politic─âÔÇť, acest manuscris ar fi fost fotografiat ├«nc─â din 2010, ├«n condi╚Ťii tehnice excep╚Ťionale! Oare colegul dvs. de la Ap─ârare nu este stingherit de faptul c─â ├«n opt ani de zile nu s-a reu╚Öit ceea ce o echip─â de exper╚Ťi str─âini ar fi putut realiza ├«n c├«teva zile, f─âr─â costuri pentru muzeu? C├«te Centenare mai trebuie s─â treac─â peste Rom├ónia ca s─â ne trezim din somnul birocratic cel de moarte?

Nici negocierile cu MNAR n-au fost mai fructuoase. Dup─â euforia ini╚Ťial─â, c├«nd dna Roxana Theodorescu ╚Öi-a ├«nsu╚Öit ideea unei colabor─âri ├«ntre CSNTM ╚Öi Muzeu, a venit un nea╚Öteptat du╚Ö rece. ├Äntr-o scrisoare datat─â 2 martie 2010, direc╚Ťiunea MNAR invoca OUG 34/2006 pentru a-╚Öi lua cuv├«ntul ├«napoi. ├Än 2016, dl C─âlin Stegerean, proasp─ât (╚Öi vremelnic) manager la MNAR, ├«mi scria c─â ÔÇ×muzeul are ├«ntre proiectele sale de conservare a patrimoniului digitizarea tuturor manuscriselor pe care le de╚Ťine, precum ╚Öi publicarea celor arhivate deja prin metoda digitiz─âriiÔÇť. Mai recent (pe 13 februarie 2018) am primit asigur─âri c─â ÔÇ×digitizarea manuscriselor din colec╚Ťia muzeului nostru a ├«nceput cu mult timp ├«n urm─âÔÇť, dar c─â ÔÇ×p├«n─â la identificarea unui mecanism propriu de ┬źetalare┬╗ ├«n spa╚Ťiul virtual a arhivei digitale rezultate ├«n urma acestei activit─â╚Ťi, ea a fost ╚Öi r─âm├«ne ├«n continuare la dispozi╚Ťia cercet─âtorilor interesa╚ŤiÔÇť. Pe scurt, deocamdat─â nu se poate vorbi de o dat─â precis─â la care va fi disponibil─â online arhiva digital─â a Muzeului.

├Än fine, probabil cea mai deconcertant─â experien╚Ť─â r─âm├«ne cea din rela╚Ťia cu Biblioteca Academiei. ├Än 2009 am informat conducerea institu╚Ťiei c─â CSNTM se ofer─â s─â fotografieze pro bono manuscrisele grece╚Öti biblice ale Bibliotecii. ├Än 2 decembrie 2009, acad. Florin Filip, directorul BAR, ├«mi scria urm─âtoarele: ÔÇ×Cu privire la cererea dvs., v─â inform─âm c─â v─â putem furniza copii digitale ale urm─âtoarelor manuscrise: 234, 695, 932 ╚Öi 1170. Pre╚Ťul este de 2999 de lei. Copiile digitale s├«nt exclusiv pentru cercetare. Orice alt─â folosire va fi obiectul unui acord diferitÔÇť. Am r─âmas stupefiat. Eu solicitam conservarea digital─â a manuscriselor ╚Öi afi╚Öarea lor public─â ├«ntr-o arhiv─â gestionat─â de speciali╚Öti str─âini. Conducerea BAR era de p─ârere c─â, dac─â tot ÔÇ×vin americaniiÔÇť, n-ar fi r─âu s─â le facem o ÔÇ×contraofert─âÔÇť!

V─â ├«ntreba╚Ťi, probabil, domnule ministru, care este scopul acestei scrisori. Am urm─ârit cu interes discursul pe care l-a ╚Ťinut dl Liviu Dragnea la Congresul PSD din 10 martie. Frumoase vorbe ÔÇô dulci ca mierea ÔÇô ├«i picurau de pe buze, mai ales c├«nd anun╚Ťa ÔÇ×asigurarea unui fond de un miliard de euro pe ╚Öapte ani pentru proiectele majore ├«n domeniul culturiiÔÇť. Sun─â minunat, ce-ar mai fi de ad─âugat? ÔÇ×Ame╚Ťitoare sum─â, ce limpede te clatini!ÔÇť Doar c─â el nu poate ├«nl─âtura un fapt amar foarte evident: ├«n ultimii zece ani, institu╚Ťii-cheie din Rom├ónia nu au reu╚Öit s─â asigure conservarea digital─â ╚Öi promovarea online a dou─âzeci de manuscrise, chiar ╚Öi c├«nd ea s-ar fi putut realiza ├«n mod gratuit, cu ajutor extern.

Dar s─â l─âs─âm visul despre cele ÔÇ×╚Öapte vaci graseÔÇť pe care ni l-a ├«mp─ârt─â╚Öit recent Faraonul PSD. A sosit timpul ca ministerul dvs. s─â-╚Öi propun─â atingerea unor obiective clare ╚Öi realiste. Ne pl├«ngem de lipsa banilor, dar uit─âm c─â ├«n domeniul conserv─ârii digitale se pot realiza multe lucruri bune ├«n parteneriat cu institu╚Ťii str─âine. Func╚Ťia pe care o de╚Ťine╚Ťi v─â d─â posibilitatea s─â facilita╚Ťi colaborarea institu╚Ťiilor rom├óne╚Öti cu parteneri din str─âin─âtate. Nu vom suferi nici o daun─â la nivelul imaginii dac─â vom recurge la resurse externe pentru a ne asigura c─â patrimoniul nostru cultural este digitalizat, promovat ╚Öi valorificat dincolo de grani╚Ťele ╚Ť─ârii. Trebuie s─â dep─â╚Öim complexul de ÔÇ×cetate asediat─âÔÇť. Dac─â nu putem realiza noi ceea ce trebuie f─âcut, m─âcar s─â nu punem be╚Ťe ├«n roate celor ce pot s─â ne ajute.

Cu speran╚Ťa c─â anul Centenarului va aduce noi proiecte ├«n domeniul conserv─ârii digitale a patrimoniului cultural al Rom├óniei, 

Emanuel Con╚Ťac, membru ├«n Consiliul ╚śtiin╚Ťific al CSNTM, este conferen╚Ťiar universitar la Institutul Teologic Penticostal din Bucure╚Öti ╚Öi coordonator al colectivului de revizuire a Bibliei Cornilescu (EDCR). Cea mai recent─â carte publicat─â: Noul Testament de la B─âlgrad (1648) ╚Öi Reforma. Studiu istorico-filologic.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.