Scrisoare deschisă adresată dlui George Ivaşcu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale

Emanuel CONŢAC
Publicat în Dilema Veche nr. 736 din 29 martie – 4 aprilie 2018
Manuscrisele medievale în era digitală jpeg

Stimate domnule ministru,

Se împlinesc în curînd zece ani de cînd încerc să intermediez parteneriate între un important așezămînt cultural american -(CSNTM) și instituții din România, în vederea conservării digitale a unor manuscrise importante. În acești zece ani am trimis sute de e-mail-uri, faxuri și scrisori prin poșta clasică, am depus numeroase cereri, am dat nenumărate telefoane, am lansat petiții în mediul online. Tot în această perioadă am intrat în contact, prin e-mail, telefonic sau tête-à-tête, cu numeroși angajați ai următoarelor instituții: Biblioteca Academiei Române (BAR), Muzeul Național de Artă al României (MNAR), Muzeul Olteniei (MO), Biblioteca Națională, Biblioteca Centrală Universitară din Iași, Biblioteca Batthyaneum. Doi predecesori ai dvs. în fotoliul de ministru al Culturii – profesorii Daniel Barbu și Vlad Alexandrescu – pot da mărturie cu privire la sprijinul pe care l-am solicitat în mod direct de la minister în perioada cînd acesta a fost condus de domniile lor. Din păcate, rezultatul acestor sisifice strădanii, într-o țară „încremenită în proiect“, este aproape nul, după cum voi arăta mai jos.

Dacă las deoparte Arhivele Naționale, în care se respira pe atunci un aer european, de maximă bunăvoință față de cercetători (era în mandatul istoricului Dorin Dobrincu), rămîn cu impresia indelebilă că instituțiile menționate mai sus rămîn măcinate de morbul ineficienței. La capitolul „conservarea și promovarea patrimoniului digital“, instituțiile-fanion bifează mai ales nerealizări. Cauza acestei înnămoliri nu este, cum se crede adesea, lipsa banilor. De vină este cu precădere lipsa de „voință politică“. Am făcut experiența stagiilor de cercetare în străinătate, în Germania, Anglia și Statele Unite, am trecut prin biblioteci mari (British Library, Biblioteca Universității din Cambridge, Biblioteca Mazarină de la Institutul Franței, Biblio-teca Universității din Bologna) și nu mi-e străină linia de graniță care desparte mentalul românesc de cel occidental.

Din experiența adunată în ultimul deceniu știu că primul obstacol aflat în calea petiționarului român este lipsa de reacție a instituțiilor autohtone la cereri care îi scot pe funcționari din hibernare. Cuvîntul de ordine în multe birouri de comunicare cu publicul este „Nu se știe“ sau „Nu se poate ști“. Sau, în cazul în care se știe, „Nu se poate spune“. Bunăoară, am aflat de curînd că Ministerul Culturii derulează un proiect de digitalizare la nivelul întregii țări, dar nici un reprezentant sau angajat al instituțiilor contactate (MNAR, BAR, MO) nu mi-a putut furniza un document oficial. La momentul redactării acestei scrisori, pe site-ul http://www.cultura.ro nu există nici o informație pe acest subiect.

Am început să pledez pentru conservarea digitală cu naivitatea celui care, după un stagiu de cercetare în Germania, se întoarce în propria-i țară crezînd că printr-o simplă cerere scrisă va despărți apele nămoloase ale birocrației autohtone și va intra pe pămîntul făgăduinței. Îmi închipuiam, în optimismul meu juvenil, că voi găsi și aici transparența și solicitudinea pe care le întîlnisem în Occident.

Cu titlu de inventar, ca mărturie și punct de referință pentru următorul deceniu, redau pe scurt cîteva episoade. În 2010 am contactat BCU Iași, condusă atunci de prof. Alexandru Călinescu, pentru a intermedia colaborarea cu CSNTM, centru american specializat în studierea manuscriselor Noului Testament. O echipă de specialiști din America se oferea să vină în România pentru a digitaliza așa-numitul „Lecționar evanghelic de la Iași“ (MS 160/IV–34) deținut de BCU. Propunerea părții americane a primit următorul răspuns: „În ceea ce ne privește, nu dorim realizarea acestui parteneriat. Operațiile de digitizare se vor face de către instituția noastră, în cadrul proiectului care va conduce la constituirea Bibliotecii Digitale Naționale. BCU Iași s-a angajat să participe la acest proiect. […] Noi sperăm că acest proiect, în ciuda dificultăților inerente, va fi dus la bun sfîrșit“. Scrisoarea semnată de dl Călinescu era datată 19 mai 2010. În noiembrie 2016 am trimis din nou o scrisoare către BCU Iași, în fruntea căreia se afla pe atunci istoricul Bogdan-Petru Maleon. N-am primit nici un răspuns. Vești despre fostul director n-am mai aflat apoi decît în decembrie 2017, în contextul tragediei care a făcut înconjurul țării.

Aș putea da ca exemplu de blocaj birocratic și relația cu Muzeul Olteniei, condus pe vremuri de dl Mihai Fifor. În primă fază, în aprilie 2009, MO s-a arătat interesat să realizeze digitalizarea Tetraevanghelului grec pe care îl deține. Parteneriatul cu CSNTM era în curs de realizare, dar, din motive inexplicabile, pe 29 aprilie, managerul interimar, dl Florin Ridiche, mi-a comunicat că MO suspendă acordul inițial. Am apelat atunci la medierea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, care a recomandat MO să dea curs solicitării părții americane (adresa 271/Patrimoniu/25.08.2009). Specialiștii din SUA au venit, au studiat manuscrisul, dar digitalizarea n-a mai avut loc. S-a motivat atunci că tetraevanghelul este în proces de restaurare. Totuși, dacă ar fi existat un dram de „voință politică“, acest manuscris ar fi fost fotografiat încă din 2010, în condiții tehnice excepționale! Oare colegul dvs. de la Apărare nu este stingherit de faptul că în opt ani de zile nu s-a reușit ceea ce o echipă de experți străini ar fi putut realiza în cîteva zile, fără costuri pentru muzeu? Cîte Centenare mai trebuie să treacă peste România ca să ne trezim din somnul birocratic cel de moarte?

Nici negocierile cu MNAR n-au fost mai fructuoase. După euforia inițială, cînd dna Roxana Theodorescu și-a însușit ideea unei colaborări între CSNTM și Muzeu, a venit un neașteptat duș rece. Într-o scrisoare datată 2 martie 2010, direcțiunea MNAR invoca OUG 34/2006 pentru a-și lua cuvîntul înapoi. În 2016, dl Călin Stegerean, proaspăt (și vremelnic) manager la MNAR, îmi scria că „muzeul are între proiectele sale de conservare a patrimoniului digitizarea tuturor manuscriselor pe care le deține, precum și publicarea celor arhivate deja prin metoda digitizării“. Mai recent (pe 13 februarie 2018) am primit asigurări că „digitizarea manuscriselor din colecția muzeului nostru a început cu mult timp în urmă“, dar că „pînă la identificarea unui mecanism propriu de «etalare» în spațiul virtual a arhivei digitale rezultate în urma acestei activități, ea a fost și rămîne în continuare la dispoziția cercetătorilor interesați“. Pe scurt, deocamdată nu se poate vorbi de o dată precisă la care va fi disponibilă online arhiva digitală a Muzeului.

În fine, probabil cea mai deconcertantă experiență rămîne cea din relația cu Biblioteca Academiei. În 2009 am informat conducerea instituției că CSNTM se oferă să fotografieze pro bono manuscrisele grecești biblice ale Bibliotecii. În 2 decembrie 2009, acad. Florin Filip, directorul BAR, îmi scria următoarele: „Cu privire la cererea dvs., vă informăm că vă putem furniza copii digitale ale următoarelor manuscrise: 234, 695, 932 și 1170. Prețul este de 2999 de lei. Copiile digitale sînt exclusiv pentru cercetare. Orice altă folosire va fi obiectul unui acord diferit“. Am rămas stupefiat. Eu solicitam conservarea digitală a manuscriselor și afișarea lor publică într-o arhivă gestionată de specialiști străini. Conducerea BAR era de părere că, dacă tot „vin americanii“, n-ar fi rău să le facem o „contraofertă“!

Vă întrebați, probabil, domnule ministru, care este scopul acestei scrisori. Am urmărit cu interes discursul pe care l-a ținut dl Liviu Dragnea la Congresul PSD din 10 martie. Frumoase vorbe – dulci ca mierea – îi picurau de pe buze, mai ales cînd anunța „asigurarea unui fond de un miliard de euro pe șapte ani pentru proiectele majore în domeniul culturii“. Sună minunat, ce-ar mai fi de adăugat? „Amețitoare sumă, ce limpede te clatini!“ Doar că el nu poate înlătura un fapt amar foarte evident: în ultimii zece ani, instituții-cheie din România nu au reușit să asigure conservarea digitală și promovarea online a douăzeci de manuscrise, chiar și cînd ea s-ar fi putut realiza în mod gratuit, cu ajutor extern.

Dar să lăsăm visul despre cele „șapte vaci grase“ pe care ni l-a împărtășit recent Faraonul PSD. A sosit timpul ca ministerul dvs. să-și propună atingerea unor obiective clare și realiste. Ne plîngem de lipsa banilor, dar uităm că în domeniul conservării digitale se pot realiza multe lucruri bune în parteneriat cu instituții străine. Funcția pe care o dețineți vă dă posibilitatea să facilitați colaborarea instituțiilor românești cu parteneri din străinătate. Nu vom suferi nici o daună la nivelul imaginii dacă vom recurge la resurse externe pentru a ne asigura că patrimoniul nostru cultural este digitalizat, promovat și valorificat dincolo de granițele țării. Trebuie să depășim complexul de „cetate asediată“. Dacă nu putem realiza noi ceea ce trebuie făcut, măcar să nu punem bețe în roate celor ce pot să ne ajute.

Cu speranța că anul Centenarului va aduce noi proiecte în domeniul conservării digitale a patrimoniului cultural al României, 

Emanuel Conțac, membru în Consiliul Științific al CSNTM, este conferențiar universitar la Institutul Teologic Penticostal din București și coordonator al colectivului de revizuire a Bibliei Cornilescu (EDCR). Cea mai recentă carte publicată: Noul Testament de la Bălgrad (1648) și Reforma. Studiu istorico-filologic.

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.