Şcoala pe bune

Marian STAŞ
Publicat în Dilema Veche nr. 118 din 27 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

un proiect de transformare De ce? Timp de 10-20 de ani de-acum înainte, Educaţia este proiectul public numărul 1 în România. Motivul, istoric: a treia mare transformare a Şcolii româneşti moderne, după cea articulată de Spiru Haret în anii 1890-1900 şi după reforma comunistă din 1948, încă nu a avut loc! De şaisprezece ani ne încăpăţînăm să rămînem încremeniţi în pilda drobului de sare, contemplînd o realitate educaţională pe care o vedem că ne "cade în cap" clipă de clipă, incapabili să acţionăm ferm, decisiv. Şcoala noastră (îndeosebi învăţămîntul preuniversitar) funcţionează acum după un model incorect, inadecvat, în profundă discordanţă cu necesităţile timpului pe care îl trăim. Analiza lucidă, detaşată a realităţii sălilor de clase conduce la concluzia că, în profunzimea sa, educarea comportamentelor prin intermediul Şcolii nu s-a schimbat faţă de anii copilăriei şi adolescenţei generaţiei noastre şi a părinţilor noştri. Iată de ce: * Pentru că, acum, Şcoala continuă să instruiască (dacă o face!) în proporţie de 99% şi să educe (iarăşi, dacă o face!) în proporţie de 1% - exact pe dos faţă de cum ar trebui! * Ea nu cultivă şi nu dezvoltă deprinderi şi aptitudini precum: curajul de a opta şi de a decide; asumarea costurilor deciziilor luate; disciplina muncii intense, oneste, constante, pentru propria creştere şi nu pentru a "da bine"; respectul faţă de valori precum încrederea, onestitatea, performanţa autentică; forţa de a învăţa de la celălalt, atunci cînd simţi că e mai bun ca tine. În schimb, continuă să înregimenteze mici plutoane de cîte 25-30 de copii şi să le treacă din clasa întîi pînă în clasa a douăsprezecea - cu bac cu tot! - prin modelul comportamental orwellian cultivat cu străşnicie de comunişti: toţi, profesori şi elevi - predînd şi învăţînd an după an aceleaşi 12-13-14-15-16-17 materii, multe şi supraîncărcate; toţi, profesori şi elevi - recitînd şi memorînd tone de cunoştinţe inutile; toţi, profesori şi elevi - dînd şi luînd note pe cît "se ţine minte"; toţi, profesori şi elevi - premiind pseudo-performanţa de tip "eu contra celuilalt", în loc de "eu, mai bun azi faţă de cum am fost ieri"; toţi, profesori şi elevi - reactivi, ascultători, făcînd ce "li se" spune, cu instinctele asertive atrofiate de prea multă diateză pasivă, ce le parazitează exprimarea şi gîndirea... * Pe scurt, o Şcoală care, acum, este făcută doar pentru că "trebuie". O Şcoală care, acum, nu cultivă Valorile acestui timp. O Şcoală care, acum, nu foloseşte. O Şcoală care, acum, nu place. Drept urmare, chiulul, copiatul, şpaga şi învăţarea fuşerită devin comportamente "la ordinea zilei"; reacţii inconştiente de autoapărare faţă de un sistem educaţional perceput ca exercitînd - şi pentru dascăli, şi pentru elevi - o agresiune mocnită, continuă, implacabilă, cu puterea perfidei "picături chinezeşti". * Mai mult, Şcoala nu este pregătită să facă faţă Străzii. În mod normal, transferul de atitudini si comportamente este dinspre Şcoală spre stradă, comunitate, societate. Acum se întîmplă exact invers: Strada invadează Şcoala, iar maneliştii au devenit modele pentru elevi. Şcoala comunistă nu trebuia să facă faţă asaltului de violenţă de pe micile ecrane şi nici nu dispunea de mecanisme de rezonanţă cu valorile democraţiei şi libertăţilor individuale. De aceea modelul respectiv de "învăţămînt" (necum de "educaţie"), încă puternic prezent, este anacronic şi generează haosul pe care îl resimţim din plin. Un exerciţiu de viziune: "Şcoala pe bune" - Altceva! Altfel! Mesajul politic la vîrf: educaţia este cel mai important proiect public al României în următorii 10-20 de ani (www.lmt.ro/scoala/scoala.html ). Logica mesajului este următoarea: * schimbarea profundă a comportamentului unei societăţi se poate produce numai dacă este amorsată şi susţinută durabil de agenţi ai schimbării cu statut de "masă critică" - o masă critică de milioane (la propriu!), cu înalt grad de "competitivitate mentală". * competitivitatea mentală se poate crea doar amorsînd imediat şi susţinînd durabil un proces profund de schimbare (la nivel de milioane!) a "infrastructurii mentale" a societăţii, în ansamblul său. * instrumentul public principal pentru schimbarea infrastructurii mentale a societăţii este educaţia, în sensul cel mai larg cu putinţă. * aşadar, cum România are nevoie acum, urgent, de schimbarea infrastructurii sale mentale, educaţia devine proiectul său public numărul 1. În procesul de schimbare prin educaţie a infrastructurii mentale a României, educaţia prin Şcoală joacă de departe rolul cel mai important, fie şi numai dacă avem în vedere numărul de suflete pe care acest sistem le atinge în mod direct. Doar în spaţiul preuniversitar îşi duc existenţa cam 300.000 de oameni ai şcolii, care păstoresc cam 3.000.000 de copii. Trei sute de mii de adulţi şi trei milioane de copii (la care se adaugă părinţii şi bunicii elevilor) înseamnă un mediu în care orice proiect de sistem generează un impact de foarte mare amploare, cu consecinţe profunde la nivelul întregii societăţi. Iată propunerea: facem o Şcoală "pe bune"! Altfel spus, o şcoală "autentică", adică un sistem educaţional clădit pe valori, care foloseşte şi place. Iată valorile: încrederea; onestitatea; competenţa; performanţa; curajul acţiunii civice. Iată proiectele cu care eu aş începe "Şcoala pe Bune": * Campania "8% pentru educaţie": alocarea, începînd cu 2007, a unui procent de pînă la 8% din PIB pentru Educaţie, pe bază de proiecte de transformare a sistemului; schimbarea Legii învăţămîntului. * Bac-ul - la muzeu!: anularea, din vara lui 2007, a examenului de bacalaureat, aşa cum se desfăşoară el în forma actuală; înlocuirea acestuia cu o examinare standard modernă, contracost, la dispoziţia absolvenţilor de liceu care doresc să urmeze studii superioare. * Arta şi măiestria de a fi profesor: includerea, din octombrie 2007, în ofertele tuturor universităţilor, a unui masterat de educaţie / practica predării (Practice of Teaching). * Cariera didactică: proiectarea şi punerea în practică a unei strategii moderne de dezvoltare a resursei umane din educaţie, centrate pe creşterea profesională a personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, avînd ca obiectiv strategic consfinţirea statutului social de prim rang şi a demnităţii profesiei de dascăl în România; calendar: 2007-2015. * Modelul 6-3-3 pentru duratele şcolarizării în ciclurile primar-gimnazial-liceal: construcţia unui model al educaţiei de bază în concordanţă cu dezvoltarea biologică şi psihosomatică a copilului (primii şase ani de educaţie - petrecuţi în aceeaşi şcoală); calendar: 2007-2015. * Şcoala - altfel!: mai puţine discipline în fiecare semestru (5; 6; 7; 8); acelaşi număr de ore pe săptămînă pentru fiecare disciplină (de exemplu: 4; 3); un portofoliu semestrial de discipline obligatorii şi la alegere (de exemplu: 7 discipline pe semestru = 4 discipline obligatorii + 3 discipline la alegere); programe şcolare / manuale adecvate; formare profesori adecvată; calendar: 2007-2015. * Descentralizare managerială: delegarea autorităţii alocării resurselor umane şi financiare directorilor şi consiliilor de administraţie din şcoli; calendar: 2007-2012. * Inspecţia şcolară şi instituţională: scoaterea funcţiei de inspecţie şcolară de sub autoritatea furnizorului naţional de educaţie; crearea unui organism independent (consorţiu) de inspecţie şcolară şi instituţională, ale cărui responsabilităţi principale sînt evaluarea stării învăţămîntului preuniversitar şi oferirea de feedback (constatări; recomandări de îmbunătăţire) furnizorului naţional de educaţie; calendar: 2007-2010. * IB: cuprinderea a 10% din unităţile şcolare preuniversitare în programul International Baccalaureate (www.ibo.org ); calendar: 2007-2017. * "Tezaurul educaţiei": colectarea/actualizarea informaţiilor statistice relevante şi construcţia unor modele de prognoză, pe baza datelor demografice specifice; calendar: 2007-2010. Concluzii A treia transformare profundă a Şcolii moderne ca sistem public în România, după Spiru Haret şi după comunişti, încă nu a avut loc. Educaţia este proiectul public numărul 1 în România în următorii 10-20 de ani, pentru că prin educaţie societatea îşi schimbă infrastructura mentală, iar această schimbare vitală, în concordanţă cu valorile timpului nostru, încă nu s-a produs, după 1989. În viziunea mea, scepticismul utopiei nu-şi are loc. Proiectul este perfect fezabil şi poate fi condus, astfel încît să nu fie perceput ca ameninţare - cu luciditate, cu pragmatism şi cu infinită iubire de Şcoală. Sînt profesionişti ai educaţiei care îl ştiu, îl vor şi îl pot susţine, punînd la dispoziţie expertize în mai multe domenii: educaţie non-formală; educaţia adulţilor; training şi consultanţă; experienţă internaţională; managementul schimbării; leadership transformaţional. "Şcoala pe bune" este un exerciţiu profund de învăţare colectivă la scara întregii societăţi, fundamentat pe încredere, onestitate, competenţă, performanţă şi curaj, gîndit să genereze cîştiguri ireversibile - pe termen scurt, mediu şi lung - pentru toţi actorii individuali şi instituţionali implicaţi în punerea sa în fapt. Timpul va proba. Marian Staş este preşedinte al Fundaţiei Codecs pentru Leadership (www.lmt.ro). A absolvit masteratul în administraţie publică la Universitatea Harvard, John F. Kennedy School of Government, este vicepreşedinte al Clubului Harvard România-Moldova. Predă leadership public la SNSPA şi matematici aplicate în administraţie publică la Harvard.

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Kim Basinger împlinește 70 de ani: iubirile pasionale ale actriței. Ce roluri i-au adus celebritatea VIDEO
Actriță și fost model, Kim Basinger a devenit celebră datorită rolurilor în filme precum Batman, L.A. Confidential și 9 1/2 Weeks. Vedeta premiată cu Oscar a avut o carieră excepțională, precum și o viață personală fascinantă. Astăzi, vedeta de la Hollywood împlinește 70 de ani.
image
Moartea misterioasă a uneia dintre cele mai mari vedete rock. Ultimele clipe din viața lui Jim Morrison, solistul trupei The Doors
Solistul trupei americane The Doors a fost unul dintre cele mai mari staruri rock din toate timpurile. La 52 de ani de la dispariția sa prematură, moartea sa este încă învăluită în mister, iar mulţi cred că Jim trăieşte şi azi.
image
Cartofii la cuptor, un deliciu. Cum faci cea mai ușoară mâncare de post, condimentele care îi fac irezistibili
Este un preparat simplu, dar deosebit de gustos. În post, cartofii la cuptor sunt o masă sățioasă și ușor de pregătit. Pot fi serviți cu murături, salată de legume ori cu sos de usturoi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.