Schimbările climatice și temperaturile extreme

Bogdan ANTONESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 1009 din 10 august – 16 august 2023
 © wikimedia commons
© wikimedia commons

Acum mai bine de 200 de ani, Joseph Fourier, un fizician și matematician franceze, a încercat să afle ce determină temperatura medie a Pămîntului. Ipoteza lui Fourier a fost că temperatura medie depinde de atmosfera terestră. În lipsa atmosferei, temperatura medie globală ar fi de aproximativ -18º C. Pe vremea lui Fourier, înainte de perioada preindustrială (1850-1900), această temperatură era de aproximativ 14º C. Pentru a explica această diferență de temperatură, Fourier a folosit o analogie între Pămînt și atmosfera sa și o cutie cu un capac din sticlă. Interiorul cutiei se încălzește atunci cînd radiația solară pătrunde înăuntru, iar căldura se acumulează în interior. Ideea că atmosfera Pămîntului acționează ca un izolator este prima formulare a efectului de seră. Eunice Foote, o cercetătoare americană, duce această idee mai departe propunînd, într-un articol din 1856 (redescoperit recent), ipoteza că schimbările în concentrația dioxidului de carbon din atmosferă contribuie la schimbările temperaturii terestre. Atmosfera acționează ca un izolator datorită prezenței dioxidului de carbon, dar și a altor gaze cu efect de seră cum ar fi metanul sau vaporii de apă. Această ipoteză, dezvoltat ulterior de englezul John Tyndall și de suedezul Svante Arrhenius, reprezintă un principiu fundamental în ceea ce privește efectul de seră și schimbările climatice. 

Gazele cu efect de seră în concentrații care apar în mod natural în atmosfera joacă un rol crucial în menținerea unei temperaturi medii globale suficiente pentru a susține viața. Activitățile umane, în principal arderea combustibililor fosili și defrișările, au perturbat acest echilibru natural prin creșterea concentrațiilor gazelor cu efect de seră din atmosferă. În anii 1930, englezul Guy Callendar a arătat pe baza observațiilor că temperatura medie globală creștere odată cu creșterea concentrației dioxidului de carbon din atmosferă. Conform măsurătorilor realizate la Mauna Loa în Hawaii, în iunie 2023, concentrația dioxidului de carbon din atmosferă a ajuns la 426 de părți per milion. Înainte de revoluția industrială, această concentrație era de aproximativ 280 de părți per milion. Cu cît crește concentrația gazelor cu efect de seră, cu atît mai multă căldură este reținută în atmosferă. Comparativ cu perioada preindustrială, temperatura medie globală a crescut în prezent cu aproximativ 1,1º C. Această creștere poate părea mică, însă efectele asupra schimbării climei sînt semnificative. De exemplu, schimbările climatice pot duce la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, secetele, inundațiile sau furtunile cu grindină de mari dimensiuni. 

Cred că cel mai bun exemplu prin care putem înțeleg mai bine aceste schimbări climatice sînt valurile de căldură, perioade prelungite (de cel puțin trei zile) cu temperaturi ridicate. Dacă ne gîndim la ultimii ani, valurile de căldură par să fie un fenomen obișnuit pentru Europa. Impactul valurilor de căldură este observat de la plajele Mediteranei pînă în fiordurile nordice. În contextul schimbărilor climatice, studiile științifice au arătat că frecvența, intensitatea și durata valurilor de căldură au crescut în ultimele decenii la nivel global, această tendință fiind în concordanță cu proiecțiile pentru deceniile următoare ale modelelor climatice. Creșterea temperaturii medii globale schimbă distribuția temperaturii pentru o anumită regiune. Să considerăm o regiune în care temperatura medie (calculată pe baza observațiilor realizate pentru o perioadă lungă de timp) este de 20º C. Valorile apropiate de 20º C sînt cel mai frecvent observate, iar cele de -10º C sau de 40º C mult mai rar. O creștere a temperaturii medii globale cu 1,1º C deplasează distribuția temperaturii din regiunea noastră către valori mai mari. Crește astfel probabilitatea de apariție a zilelor cu temperaturi foarte ridicate. 

Impactul valurilor de căldură îl resimțim deja. Numai anul trecut, valurile de căldură din Europa au fost asociate cu aproximativ 61.000 de decese. În orașe, efectul insulei de căldură urbană amplifică impactul valurilor de căldură, afectînd în principal sănătatea populației și punînd presiune pe sistemul de alimentare energetică. Iar acest impact va continua să crească odată cu creșterea temperaturii medii globale. 

Schimbările climatice nu sînt o noțiune abstractă, ceva ce se va întîmpla peste 50 sau 100 de ani. Observăm deja efectele acestor schimbări: de la creșterea frecvenței valurilor de căldură și a altor fenomene extreme la topirea calotelor polare și creșterea nivelului mărilor. Ultima dată cînd a fost așa de cald ca în prezent a fost acum aproximativ 125.000 de ani, mult înaintea apariției civilizației umane. Iar ultimii opt ani au fost cei mai calzi de cînd se fac măsurători meteorologice. Pentru a reduce impactul schimbărilor climatice trebuie să reducem emisiile gazelor cu efect de seră. Din această perspectivă, însă, problema schimbărilor climatice nu mai este acum una științifică, ci una care ține de politic.

Bogdan Antonescu este cercetător în fizica atmosferei.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O mamă obsedată de eclipsă și-a ucis partenerul și și-a aruncat copiii din mașină pe o autostradă din Los Angeles
O mamă și-a înjunghiat mortal partenerul, luni, în apartamentul lor din Los Angeles, apoi și-a aruncat cele două fetițe dintr-un SUV în mișcare, pe autostradă. Cu câteva zile înainte, într-o postare online, femeia, care este astrolog, numise eclipsa de soare „simbolul războiului spiritual”.
image
Moartea stranie a unei tinere de 22 de ani: a pornit în căutare de stafii și a fost găsită într-o biserică abandonată
O căutare de stafii s-a terminat tragic pentru o tânără de doar 22 de ani din Franța, care a fost găsită moartă weekendul trecut într-o biserică părăsită din Valle d' Aosta, situată în nordul Italiei.
image
Surori siameze, dezvăluiri despre viața amoroasă. Ce se întâmplă dacă una dintre ele moare VIDEO
Deși la naștere cadrele medicale au spus că vor trăi doar câteva zile, două surori siameze, Carmen și Lupita Andrade, au sfidat șansele de supraviețuire și se bucură de tot ce le oferă viața la cei 23 de ani ai lor, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.