Scandal

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Scandal jpeg

Onoarea nereperată

Povestea stă cam aşa: ea, reclamanta, este o blondă vedetă, una dintre multele care fac audienţă pe la talk-show-uri; el, pîrîtul, un cîntăreţ brunet şi cu priză la domnişoare, nu-şi recunoaşte presupusa lui aventura cu Starleta. Mai mult, se plînge în direct la TV Starleta, Junele ar fi ameninţat-o să nu mai vorbească niciodată în presă despre asta şi să înceteze orice comentariu pe seama acestei aşa-zise relaţii de amor, căci altfel „o să vadă ea“.

„Eu n-am atacat pe nimeni, parol“, începe domnişoara povestea, „dar dacă tu mă jigneşti“ – spune, uitîndu-se direct în ochii camerei, adresîndu-se lui, dar in absentia – „te jignesc şi eu“. După care începe să toarne o sumedenie de invective, terorizîndu-şi Moderatorul.

Aflăm din povestea spusă pe nerăsuflate că cei doi s-ar fi întîlnit curînd după declaraţiile ei din presă, la un... eveniment. N-a luat-o, într-adevăr, cu forţa, astea sînt baliverne, doar i-a spus: „treci la baie“. Abia acolo s-ar fi recurs la ameninţări. „Iniţial“ povesteşte „a declarat că nu mă cunoaşte, apoi a revenit din amnezie şi a spus că a avut o aventură, dar de o noapte. Vă spun eu cum stau lucrurile. Prima oară m-am dus acasă la el cu maşina mea, după aia am luat de cîteva ori taxiul.“

„Dar totuşi“ – intervine Moderatorul – „totuşi, ce vedeţi, domnule, toate la el?“

Starleta priveşte în sus, cu ochii trişti şi albaştri, căzînd brusc în melancolie: „El e aşa, dom’ Moderator… ia o postură de victimă, de trist – asta atrage la el. Părea sensibil, na, cînd l-am cunoscut. Mi-a spus că vrea familie şi copii. Apoi, după ce eu am spus la gazetă ce am spus, adică numai adevărul, că am fost într-o relaţie cu el, el vine şi spune că ce a avut cu mine a fost doar o legătură. O legătură de pătrunjel“. Redevine furioasă.

„Să vedem dacă vrea să intre în direct cu noi“, încearcă Moderatorul să calmeze spiritul încins al blondei, „dacă poate, că acum o arde pe la alte emisiuni“. Junele-prim intră însă în direct, prin telefon. A fost sau nu a fost o relaţie? – întreabă vesel Moderatorul.

„În seara aia, recunosc, că era frumoasă, dar acum nici eu nu mai pot să beau atît de mult“ – spune Junele chicotind. „Mai recunosc, cum orice bărbat poate să recunoască, că am fost cu ea, dar n-am avut o relaţie. Şi cu treaba de la eveniment, n-am ameninţat-o, i-am spus doar să-şi ţină gura. Ea poate spune ce vrea, are adevărul ei, eu pe al meu.“

„Recunoaşte“ – intervine Starleta, „a fost o relaţie pe care ne-am hotărît să n-o facem publică. Am mesaje de la tine, dar nu vreau încă să le dau presei. Dacă nu te potoleşti, pun pe cameră mesajul meu de adio către tine!“

„Eu nu vreau să jignesc, dar eşti cam obraznică.“

„Iar tu, un porc.“

După care legătura telefonică se întrerupe brusc, lacrimile Starletei dau năvală, inundînd platoul şi invitaţii. „Văd că toată lumea vrea să se certe azi cu mine. Dacă-i aşa, să-şi ia fiecare cîte un bonuleţ de ordine“ – suspină, ştergîndu-şi delicat ochii, pe dedesubt, cu degetul mare, ca să nu se ia rimelul. Moderatorul intervine, o linişteşte, face cîteva glumiţe, iar faţa Starletei se luminează din nou. „Să-mi aduci, dacă eşti drăguţ, un nurofen, că am făcut febră de nervi. Am în suflet, aşa, o revoltă turbată de nu mai pot.“

Un miting live

În mijlocul mulţimii adunate încă de dimineaţă, pe o scenă improvizată, încep să urce cîţiva lideri de partid, un grup de fotomodele, îmbrăcate după ultima modă revoluţionară impusă de Primar (pantaloni scurţi, kaki, berete roşii, puse pe-o ureche). În urma lor alaiul este încheiat de lăutari, dansatoare din buric şi vînzători de mititei.

Primarul, şi el costumat în Che Guevara, alături de grupul manechinelor, înalte şi blonde, încearcă să scandeze o lozincă scrisă pe o bucăţică de hîrtie. „A venit vaporu’ ca să plece chioru’“ – chicotesc fetele, neluîndu-şi ochii de la fiţuică. Efectul lozincii electrizează masele. „Mă gîndeam dacă mai are rost să vorbim de Preşedintele nostru“ – ia cuvîntul, în cele din urmă, Primarul. „Rîdeaţi de mine acum patru ani, în campanie, cînd spuneam: ori eu, ori el. Uite că, din păcate, a rămas el. Dar a rămas în război nu doar cu mine, ci cu toată ţara, unora le-a redus chiar indemnizaţia.“

Poporul aclamă, liderul continuă. „Ştiţi care e cea mai importantă calitate a unui om politic? Să fie sincer, domnilor! Eu am fost sincer! Nu v-am minţit niciodată. Îmi place să mă distrez, să ies cu fete, să-mi fac treaba. Şi ce dacă ies cu fete, dacă fac case pentru oamenii amărîţi?“ Uralele izbucnesc din nou în mulţime, drapelele încep să fîlfîie, se suflă în vuvuzele. Liderul, încurajat de reacţiile publicului, reia ideea, cu şi mai mare înflăcărare. „Şi ce dacă mă distrez, dacă în judeţul meu nu e scandal, cum e în restul ţării?“ Aici, simţind că atinge un punct sensibil, schimbă tonul, devine brusc, grav şi serios. „De luni de zile mă uit la ţărişoara asta şi văd cît sîntem noi între noi de învrăjbiţi. Vă spun eu: viaţa este scurtă, oameni buni, şi oricînd pot veni peste noi probleme. Viaţa, oameni buni, e făcută ca să rîdem. Ne uităm la televizor şi ce vedem? Toţi se ceartă cu toţi. Trebuie să schimbăm acest lucru. Să votăm pentru demiterea Preşedintelui.“ Face o scurtă pauză ca să îngăduie uralelor frenetice să se dezlănţuie, după care, amical: „Dar nu ştiu, domnule, cum se face, că toţi îl bălăcărim pe Preşedinte, dar la vot tot el iese. Dar vă spun asta: şi dacă pleacă şi dacă rămîne, eu tot o să dansez“.

În uralele poporului apare la microfon o doamnă, în costum roşu. Doamna îşi netezeşte părul, taiorul, şi cu o voce patetică spune doar atît: „Poporul trebuie să fie la putere, Dumnezeu să ne ajute pe toţi“. Pleacă, păstrunsă, lăsînd microfonul unui coleg de partid: „Preşedintele“ – declamă acesta – „a impus tăierea pensiilor şi salariilor, cu cinism. Noi sîntem un popor creştin, putem spune că Dumnezeu iartă, dar noi, ca şi creştini, chiar dacă vom ierta, nu trebuie să uităm. Nu putem uita cînd în acea zi nefastă, în timpul discursului preşedintelui, un om şi tată de copii s-a suit pe balustradă şi s-a aruncat în gol. Sau cînd la manifestaţiile contra lui, jandarmii au lovit un tînăr, l-au lovit la coaste, pînă i-au rupt efectiv picioru’“.

Uralele continuă, steagurile se unduiesc, micii se împart, iar pe scenă intră lăutarii. Începe bairamul. Primarul se încinge şi el în horă, vîrînd bani în sutienele dansatoarelor din buric, iar în urma discursurilor rămîne doar sloganul lui: „şi dacă pleacă şi dacă nu, eu tot am să dansez“.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.