Sate, computere şi specialişti

Totul a pornit de la un proiect al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), sprijinit de DC Communication, care m-a şocat printr-o denumire pretenţioasă şi novatoare, pe care nu ştiam de unde s-o iau şi unde s-o plasez: "Economia bazată pe Cunoaştere (EBC)". Descrierea lui oficială suna la fel de lemnos: "finanţat de Guvernul României printr-un împrumut de la Banca Mondială, proiectul urmăreşte să iniţieze şi să susţină activităţi bazate pe cunoaştere, prin tehnologia informaţiei şi comunicare, precum şi cursuri de instruire, asistenţă pentru programe de dezvoltare locală, în special în comunităţi dezavantajate din acest punct de vedere". De aici am reuşit să înţeleg vreo două lucruri palpabile: "tehnologia informaţiei" şi "comunităţi dezavantajate". Agăţîndu-mă de sintagmele cunoscute, am descoperit că MCSI a ales, în urma unui concurs, pe baza proiectelor depuse de primării, din 3000 de localităţi rurale sau mic urbane (sub 30.000 de locuitori) " 255. Acestea au fost dotate cu Internet de mare viteză şi computere în cele patru puncte ale RECL (Reţeaua Electronică a Comunităţii Locale) create: PAPI (Punctul de Acces Public la Informaţie), şcoala, primăria şi biblioteca. PAPI reprezintă un loc special dotat, pentru uzul publicului, cu computere şi Internet oferite de MCSI. Comunitatea locală a pus la dispoziţie sediul şi l-a amenajat. Tot cu ocazia proiectului a trebuit să fie angajaţi doi specialişti care să gestioneze computerele şi să le faciliteze celor din comunitate utilizarea lor: un manager de proiect şi un administrator IT, pe durata celor trei ani de funcţionare (2008, 2009, 2010). Proiectul a asigurat training-ul acestor doi specialişti, care, la rîndul lor, au început cursuri de iniţiere într-ale calculatorului pentru alte persoane din localităţile lor, copii şi adulţi. Cel mai important obiectiv " pe lîngă investiţia în capitalul uman în sine " este folosirea computerelor în activităţi generatoare de profit, atît pentru primăriile implicate, cît şi pentru întreprinzătorii locali particulari. Numărul de faţă îşi propune o oglindire mai curînd aplicată a Economiei bazate pe Cunoaştere: ne-am deplasat la faţa locului, într-unele dintre localităţile posesoare de tehnologii şi IT-işti (Saschiz, Laslea, Zlatna, Viişoara, Şimian) şi am încercat să vedem cine şi cum foloseşte echipamentele şi care sînt beneficiile reale. Experienţa a fost fascinantă: nu am găsit peste tot rezultate spectaculoase " cred că nu acesta era scopul… ", dar am dat peste oameni pasionaţi şi dornici de a face ceva pentru comunităţile lor. Şi, deşi majoritatea centrelor PAPI erau "bîntuite" de copii şi adolescenţi, am considerat că e pozitiv: tehnologia informaţiei a devenit, şi în mediul rural (cel puţin într-o parte a sa), ceva firesc. A intrat în cotidian. Abilitatea de a mînui computerul s-a dovedit, în majoriatea locurilor prin care am fost, un lucru normal. Poate nu toţi erau atît de avansaţi ca la Saschiz sau Laslea, unde micii întreprinzători deja îşi gestionează afacerile pe Internet. Sau la fel de novatori ca în Viişoara, unde, pentru industria de flori în plină expansiune, localnicii se inspiră, în privinţa noilor soiuri, de pe Internet. Ori atît de entuziaşti ca la Zlatna, unde reabilitarea oraşului, după închiderea fostului combinat, uneşte intelectualitatea locală în faţa monitoarelor. Cunoaşterea, pînă la urmă, în cazul satelor vizitate, este aceea de a mînui computerul, dar şi cea de a vedea lumea în schimbare pe ecranul acestuia. Desigur, economia bazată pe cunoaştere e un concept mult mai complicat, care nu se reduce nicidecum la informatizarea satelor. Dar şi acesta e un început binevenit. Despre multe alte componente ale ei, poate cu ocazia altui dosar tematic. ( I. P. )