┼×ase predic┼úii pesimiste ┼či dou─â bucurii r─âut─âcioase

Doru COJOC
Publicat în Dilema Veche nr. 252 din 15 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Acest titlu se traduce ├«n rom├ón─â ca Legea libert─â┼úii de a alege a angajatului; ├«n practic─â, este de fapt Legea ├«mpotriva ei. ├Än prezent, angaja┼úii care vor s─â se organizeze ├«ntr-un sindicat trebuie s─â ob┼úin─â aprobarea colegilor ├«n alegeri cu vot secret. Noua lege permite viitorilor lideri sindicali s─â se organizeze dac─â ob┼úin acordul public al majorit─â┼úii angaja┼úilor. Colegii lor care ar fi respins sindicalizarea la cabina de vot vor ceda presiunilor publice ┼či vor semna peti┼úia pentru ├«nfiin┼úarea sindicatului. Alegerile libere ┼či secrete s├«nt astfel ├«nlocuite de procedura prin care Ceau┼čescu era reales la al oric├«telea Congres, cu rezultate previzibile: o cre┼čtere a num─ârului ┼či a puterii sindicatelor. Dac─â crede┼úi c─â acesta e un lucru bun, a┼čtepta┼úi p├«n─â la a patra predic┼úie pesimist─â. Fairness Doctrine O alt─â crea┼úie care pare emanat─â din subsolurile Ministerului Adev─ârului ar impune posturilor de radio private, ├«n prezent dominate de voci conservatoare, s─â prezinte comentarii politice echidistante. Legea se bazeaz─â pe o cerin┼ú─â asem─ân─âtoare care, ├«n principiu, ├«mpiedic─â cele trei mari re┼úele de televiziune care folosesc eterul aflat ├«n proprietate public─â s─â devin─â purt─âtoarele de cuv├«nt ale unui partid politic. Posturile de radio nu folosesc ├«ns─â resurse publice, ele cump─âr├«nd frecven┼úele de la guvern, a┼ča c─â ele nu trebuie s─â serveasc─â interesul public, ci dorin┼úele ascult─âtorilor. Ace┼čtia par bucuro┼či s─â pl─âteasc─â pentru a asculta comentarii de dreapta, dar nu ┼či pentru comentarii de st├«nga. Postul Air America, echivalentul democrat al comentatorilor de radio conservatori, a intrat ├«ntr-un jenant faliment ├«nc─â de la lansare. Legea nu e ├«ns─â f─âcut─â pentru a-i asigura pe democra┼úi c─â au acces la comentarii de st├«nga; ei au deja la dispozi┼úie paginile de opinie ale majorit─â┼úii cotidienelor, marile televiziuni ┼či radioul public, care difuzeaz─â aproape exclusiv comentarii pe gustul st├«ngii. ┼óelul legii e de a elimina comentatorii de dreapta: dac─â, ori de c├«te ori i-ai pomeni pe Gigi Becali sau Corneliu Vadim Tudor, ar trebui s─â adaugi ┼či ceva pozitiv despre ei, unde ar mai fi, cu adev─ârat, critica? Reforma sistemului de s─ân─âtate ├Än campania electoral─â, Obama a propus reformarea sistemului de asigur─âri de s─ân─âtate: cine nu are acces la asigurare poate s─â beneficieze de aceea┼či asigurare medical─â de care beneficiaz─â angaja┼úii guvernului federal. Obama a c├«┼čtigat lupta electoral─â cu Hillary Clinton, care a propus obligativitatea tuturor cet─â┼úenilor de a cump─âra asigur─âri de s─ân─âtate, ┼či cu McCain, care a propus eliminarea tratamentului diferen┼úiat al asigur─ârii medicale care o leag─â de locul de munc─â. P─ârea o schimbare destul de modest─â. ├Än realitate ├«ns─â, propunerea lui Obama va duce la ├«nlocuirea sistemului privat de asigur─âri medicale cu unul public, guvernul devenind singurul finan┼úator al serviciilor medicale. Mecanismul e simplu: la ├«nceput, cei f─âr─â asigurare vor opta pentru cea de stat, care trebuie finan┼úat─â prin taxe de cei cu asigur─âri private; pre┼úul asigur─ârilor private va cre┼čte, ceea ce o s─â-i fac─â pe mul┼úi s─â renun┼úe la ele ┼či s─â opteze pentru asigur─ârile federale, ceea ce va duce la cre┼čterea taxelor. Un program relativ modest se va transforma ├«ntr-o reform─â pe care, dac─â ar fi propus-o ├«n campania electoral─â, probabil c─â Obama nu ar fi c├«┼čtigat nici nominalizarea Partidului Democrat. Subven┼úionarea marilor companii auto din Detroit Un dolar cheltuit de Guvern cost─â societatea mai mult de un dolar, pentru c─â el trebuie taxat din economie, cauz├«nd distorsiuni ale comportamentului privat: mai pu┼úine economii ┼či investi┼úii, munc─â mai proast─â ┼či mai pu┼úin─â, ┼či mai mul┼úi avoca┼úi ┼či contabili invent├«nd noi deduceri fiscale ┼či transfer├«nd bani ├«n conturi off-shore. Rareori se ├«nt├«mpl─â ca adev─âratul cost al unui transfer guvernmental s─â fie at├«t de mare ┼či ├«n acela┼či timp at├«t de ascuns, ca ├«n cazul sprijinirii financiare a companiilor auto falimentare. Spre deosebire de sectorul financiar-bancar care e singurul furnizor de ├«ncredere fiduciar─â, automobile se produc ┼či ├«n afara Detroit-ului: ├«n sudul Statelor Unite ┼či ├«n afara ┼ú─ârii. Cele trei mari companii tradi┼úionale din Detroit s├«nt ├«n faliment pentru c─â nu pot s─â produc─â ma┼čini la pre┼úuri pe care oamenii vor s─â le pl─âteasc─â, ├«n parte din cauza salariilor prea mari negociate de sindicate. Salvarea financiar─â a produc─âtorilor auto va ar─âta sindicatelor c─â nu au de ce s─â se team─â c├«nd cer salarii prea mari pentru membrii lor. Restul firmelor din economie vor pricepe c─â Guvernul este dispus s─â le finan┼úeze excesul de costuri, dac─â s├«nt prea mari pentru a e┼čua. Rezultatul va fi un val de consolid─âri ale unor corpora┼úii din ce ├«n ce mai mari ┼či mai ineficiente, dominate de sindicate ┼či de politicieni ca reprezentan┼úi ai noului proprietar de fapt, contribuabilul american. Iranul cu arme nucleare Obama ┼či secretarul lui de stat s├«nt membrii ┼čcolii de g├«ndire care sus┼úine c─â Statele Unite trebuie s─â dialogheze cu inamicii, ┼či cam at├«t. Comportamentul Iranului din ultima vreme - ├«ncerc─ârile de proliferare nuclear─â, ostaticii britanici, finan┼úarea terori┼čtilor ├«n Irak, Siria, Gaza ┼či Liban - e v─âzut de ei ca rezultatul lipsei de comunicare. ├Än aceast─â fantezie, Iranul e fie confuz ├«n ce prive┼čte inten┼úiile ┼či preferin┼úele Americii, fie doar se comport─â ca un adolescent ├«nc─âp─â┼ú├«nat sau ca un copil care vrea aten┼úie; nimic care s─â nu poat─â fi rezolvat printr-o discu┼úie serioas─â, ca ├«ntre adul┼úi. ├Än realitate, Iranul ┼čtie foarte bine cum ar prefera Statele Unite s─â se comporte, dar nu o face pentru c─â nu ├«i este fric─â de consecin┼úe. ├Än aceste condi┼úii, negocierile nu au ce s─â rezolve, cu excep┼úia salv─ârii aparen┼úelor, America put├«nd apoi s─â pretind─â ├«n fa┼úa lumii c─â Iranul a construit arme nucleare cu acordul ei. Nu e clar c─â o pre┼čedin┼úie McCain ar fi g─âsit solu┼úia dezarm─ârii Iranului, dar e aproape sigur c─â Iranului i-ar fi fost mai fric─â de pre┼čedintele care c├«nta Bomb, Bomb Iran dec├«t de pre┼čedintele care fredoneaz─â Give Peace (and Talks) a Chance. Reforma fotbalului american la nivel de colegiu Fotbalul universitar e probabil singurul sport din lume ├«n care echipa care c├«┼čtig─â tot poate ajunge pe locul patru, dup─â dou─â echipe cu o ├«nfr├«ngere ┼či una cu trei. Cam o sut─â de echipe joac─â ├«n prima divizie, a┼ča c─â un turneu ├«ntre ele e imposibil, ┼či un playoff e respins din motive care ┼úin de tradi┼úie ┼či interes. Meciul pentru titlul na┼úional e jucat de dou─â echipe desemnate de voturile jurnali┼čtilor sportivi ┼či ale antrenorilor, precum ┼či de c├«teva calculatoare care iau ├«n calcul statistici, performan┼úa adversarilor ┼či tradi┼úia conferin┼úei din care vin echipele. C├«┼čtig─âtoarea acestui meci e declarat─â campioan─â na┼úional─â destul de des, dar c├«nd o echip─â mai slab─â c├«┼čtig─â meciul cu greu ┼či o alta c├«┼čtig─â un altul, mult mai conving─âtor, titlul se ├«mparte ├«ntre c├«┼čtig─âtoare. Dac─â a fost vreodat─â un lucru care ar putea beneficia de aten┼úia principelui luminat, fotbalul universitar pare a fi acela. ├Än ultimele zile ale campaniei, Obama a promis c─â va reforma sistemul ├«n favoarea unui playoff. Dar modul ├«n care entit─â┼úi private organizeaz─â meciuri de fotbal ├«ntre ele nu e treaba Guvernului federal. O implicare a lui Obama ├«n reforma fotbalului la nivel de colegiu e de r─âu augur pentru republica constitu┼úional─â ┼či poate semnala amestecul Guvernului federal ┼či ├«n alte chestiuni private. Succesul reformei ├«ns─â ar fi un lucru r─âu ┼či pentru cei care tr─âiesc din fotbalul universitar, c─âci ei au nevoie mai pu┼úin de o campioan─â incontestabil─â ┼či mai mult de controverse generatoare de interes: nici o bere nu s-a b─âut ├«n discu┼úii de tipul: CFR-ul e campioana Rom├óniei la fotbal ├«n 2008. C├«nd se dezbate aprins cine e cea mai bun─â echip─â american─â, produc─âtorii de bere ┼či proprietarii de baruri c├«┼čtig─â. Pentru un libertarian moderat ┼či hawkish, mandatul lui Obama nu o s─â aduc─â numai lucruri rele. Mai devreme sau mai t├«rziu, evenimentele ce vor urma ├«mi vor da o satisfac┼úie pe care aproape nimic dintr-o pre┼čedin┼úie a lui McCain nu ar fi egalat-o. Obama va ├«ntina "nobilele idealuri" Rolul extremelor ├«n politica american─â fluctueaz─â ├«ntre jalnic ┼či tragic. Cele mai vagi aluzii la sistemul lor de valori le energizeaz─â p├«n─â la limita isteriei, dar ├«n timpul guvern─ârii ele nu primesc nimic. Cre┼čtinii evanghelici au fost cei mai constan┼úi suporteri ai lui Bush, dar ├«n ultimii opt ani ei au primit cel mult fleacuri: fondurile federale s-au ├«mp─âr┼úit ┼či organiza┼úiilor religioase, dar nu au finan┼úat cercetarea bazat─â pe celule stem. Obama va trata la fel extrema st├«ng─â. Cel pu┼úin unul dintre votan┼úii lui Obama e probabil deja dezam─âgit c─â Michael Moore, autorul lui Fahrenheit 9/11 ┼či Sicko, nu a fost numit secretar al Ap─âr─ârii sau al S─ân─ât─â┼úii. Lui Michael Moore au s─â i se adauge ├«n cur├«nd al┼úii, ┼či valul invectivelor, epitetelor ┼či glumelor vulgare care trece ├«n acel col┼ú drept discurs politic o s─â se abat─â ┼či asupra lui Obama. Obi┼čnuit s─â fie adulat de c─âtre ace┼čti suporteri, Obama nu va avea nep─âsarea dispre┼úuitoare a lui Bush, ci va reac┼úiona mai degrab─â prin acuzele voalate de rea-credin┼ú─â ┼či rasism, cu care ├«n timpul campaniei i-a gratulat pe oponen┼úi ├«n lupta electoral─â. Conservatorii vor fi ┼čoca┼úi! Un alt spectacol interesant va fi apari┼úia la televizor a celor mai surprinz─âtori sus┼úin─âtori al lui Obama, a┼ča-numi┼úii Obamacons, jur├«nd c─â nu au avut nici cea mai mic─â idee de planurile lui Obama - atunci c├«nd l-au sus┼úinut ├«n alegeri. Christopher Hitchens, un om de st├«nga av├«nd drept unic criteriu electoral lupta ├«mpotriva tiranilor de pretutindeni, a votat pentru Obama - dup─â cum a declarat - ┼úin├«ndu-se de nas. Acum ├«ns─â tun─â ┼či fulger─â ├«n emisiunile TV ├«mpotriva numirii lui Hillary Clinton ca secretar de stat. Un mod sigur de a nu o avea pe Clinton influen┼ú├«nd politica extern─â a ┼ú─ârii ar fi fost totu┼či o pre┼čedin┼úie McCain. Lui au s─â i se al─âture al┼úii care se vor jura c─â, atunci c├«nd l-au sus┼úinut, nici nu le-a trecut prin minte c─â Obama va cre┼čte taxele ┼či cheltuielile guvernamentale ┼či, ├«n general, va amesteca guvernul ├«n afaceri private. Doru Cojoc este cercet─âtor ├«n economie la Universitatea Stanford.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.