Șase luni „cruciale“ repede apoi uitate

Mihaela GHERGHIŞAN
Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Șase luni „cruciale“ repede apoi uitate jpeg

Înainte de 2010, o președinție europeană rotativă (asigurată de un stat membru al UE) era un adevărat eveniment. Rămîn astfel cîteva repere cum ar fi Tratatul de la Maastricht și cel de la Amsterdam sub președinție olandeză în 1991 și 1997, deschiderea negocierilor de aderare cu zece state estice sub președinție finlandeză în 1999 sau finalul negocierilor pentru marea extindere în 2002 la Copenhaga sub președinție daneză.

Dar după intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, peste jumătate din sarcini au fost preluate de președintele Consiliului Uniunii Europene, care pentru moment este Donald Tusk. Restul ar trebui asigurate de țara aflată la președinție, dar care de fapt se bazează aproape în totalitate pe secretariatul aceluiași Consiliu. Mai știe cineva acum sub ce președinție europeană s-a produs votul despre Brexit în iunie 2016? Sau cine se afla temporar la cîrma UE cînd Grecia a fost la doi pași, în iulie 2015, de a părăsi zona euro?

Ceea ce trebuie să facă totuși o președinție, în afara coordonării diferitelor dosare, este să dea dovadă de „spirit european“, adică să nu pună obstacole proiectelor europene. Atît și nimic mai mult. Românii se tot întreabă dacă România va asigura onorabil sarcina preluată la 1 ianuarie.

Problemele politice interne, corupția, spiritul balcanic, instabilitatea dau de gîndit. Și cu cît se atrage mai mult atenția asupra lor, cu atît scade încrederea europenilor în președinția română. În paralel, presa de la Bruxelles spune că România este nedreptățită fiindcă mai nimeni nu a criticat președinția austriacă, care tocmai s-a încheiat, pentru a fi făcut concesii extremei drepte. Doar Jean-Claude Juncker a acuzat Viena că a sabotat Pactul pentru Migrație al ONU, în loc să încurajeze ratificarea sa. Iată un exemplu limpede de acțiune anti-europeană pe care România, modestă cînd nu e la ea acasă, n-ar fi avut niciodată curajul s-o facă.

Neliniștea privind prestația europeană a României vine mai ales din faptul că țara s-a nimerit propulsată în prim plan tocmai în cursul celor mai dificile șase luni ale UE.

Brexit, buget UE 2021-2027, alegeri europene, dar și negocierile legate de mediu și alte dosare despre care presa nu prea scrie sînt subiecte foarte delicate. Să ne amintim însă că, de fapt, nici unul dintre acestea nu este cu adevărat gestionat de președinția română.

Pentru Brexit, coordonator este de acum Jean-Claude Juncker. Alegerile sînt organizate de Parlamentul European și de fiecare stat membru. Bugetul UE este în parte negociat, trebuie acum avansat în discuții, dar acordul final va fi luat doar în octombrie, sub președinție finlandeză. Prin urmare, tot ceea ce i se cere României este ca în această perioadă dificilă să nu adauge și ea alte probleme. Cerința pare logică, dar de fapt nu are nici o legătură cu realitatea.

Au fost cazuri în istoria foarte recentă a UE în care guverne au căzut în plină președinție fără ca asta să afecteze activitatea UE, iar Grecia, aflată practic în faliment, și-a asumat fără probleme sarcina timp de cele șase luni.

Dezbaterea este deci una care nu-și are cu adevărat rostul, dar la Bruxelles s-a ales să se sublinieze neîncrederea în România pentru a arăta de fapt neîncrederea în politicienii momentului. Este singura formulă găsită de europeni pentru a-și exprima mai clar o oarecare îngrijorare, care nu se compară cu cea provocată de Polonia sau de Ungaria. Acestea două pot aduce prejudicii unității UE, pe cînd România, cum nu este suficient de importantă, nu preocupă pe nimeni cu adevărat.

Problemele legate de Justiție și de corupție sînt cuprinse în MCV, un mecanism lent și introdus de prea mult timp ca să mai aibă vreun efect. Dar, pentru a nu se osteni să inventeze alte pîrghii, Comisia se încăpățînează să trateze România doar prin MCV și-i lasă pe alții s-o pedepsească prin refuzul de a o accepta în Spațiul Schengen.

Astfel, în prag de Brexit și de alegeri europene, cînd din nou populismul ar putea ieși triumfător, președinția română probabil că nu va fi nici mai bună și nici mai proastă decît altele.

La sfîrșitul lunii iunie, cînd UE va fi poate mai departe preocupată de Brexit, se va constata un posibil blocaj în discuțiile despre buget (care ar fi survenit oricum), ca și un mic succes în dosare mai puțin mediatizate. Iar imaginea României va fi aceeași, cu diferența că unii ziariști europeni vor ști ceva mai mult decît știau înainte despre țara lui Dracula. 

Mihaela Gherghișan este jurnalistă, corespondent RFI-România la Bruxelles.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Alexandru Arșinel și soția lui, Marilena / Foto via Click
Dramele prin care a trecut Alexandru Arșinel. Ce a pățit soția lui
Alexandru Arșinel a murit joi seară, la vârsta de 83 de ani. De-a lungul vieții, actorul a trecut prin mai multe drame, una fiind legată și de soția sa.
1 cancer la san jpg jpeg
STUDIU: Anumite tipuri de cancer de sân pot fi încetinite prin identificareaunei mutaţii genetice
Progresia anumitor tipuri de cancer de sân poate fi încetinită prin identificarea la timp a unei mutaţii genetice la pacienţi cu tumori şi adaptând apoi în consecinţă tratamentul, se arată într-un studiu publicat vineri în revista "Lancet Oncology", relatează AFP.
Cipru
Turcia înarmează Ciprul de Nord: Explizația Ankarei pentru această decizie
Turcia intenţionează să livreze mai multe arme părţii de nord a Ciprului, aflată sub controlul ciprioţilor turci, ca răspuns la ridicarea unui embargou asupra armelor americane pentru Republica Cipru.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.