Salvaţi de ignoranţă

Vlad ANDRIESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 715 din 2-8 noiembrie 2017
Salvaţi de ignoranţă jpeg

Am început să descoperim fake news în ultimul an, odată cu ascensiunea lui Donald Trump, de la simplu candidat-spectacol la momentul în care a devenit președinte al Statelor Unite. Odată cu acest moment, publicul a realizat impactul manipulării maselor prin intermediul Internetului. Cu o serie de cunoștințe de optimizare pentru motoarele de căutare și cu subiecte bine alese, site-uri anonime au reușit să ajungă să fie citate, informațiile să se rostogolească pînă în mintea alegătorilor, iar aceștia nu au știut să mai diferențieze binele de rău.

Pentru a analiza fenomenul fake news și impactul rețelelor sociale asupra sa, trebuie să facem un pas în spate și să analizăm modul în care citim informațiile azi și cum le citeam nu mai departe de acum 20-30 de ani. În trecut, informațiile puteau fi luate din ziare sau de la televizor. Alte surse nu aveau un impact de masă. Zvonurile traversau urechile oamenilor una cîte una. Așadar, ca să ajungi la fake news sau la news pur și simplu trebuia să îndeplinești această condiție: să te uiți la televizor sau să citești ziare. Cu toate că existau derapaje și aici, lupta era relativ egală. În Statele Unite, o luptă între Fox News și CNN pare una relativ egală. Sînt influențe pozitive și negative de ambele părți. În România, pînă la un punct, o luptă între Antena 3 și Digi24 poate fi una egală, deși jucată cu arme diferite. Dar ce faci atunci cînd în joc intră actori care nu mai respectă cîteva reguli de bun-simț? Ce faci atunci cînd ceea ce știam despre jurnalism nu mai este respectat, pentru că unele site-uri recunosc că nu fac asta? Ele fac informare neverificată, satisfacerea unui bias deja existent. În lumea Breitbart, Milo Yannopolous, Comisarul.ro, Efemeride, ActiveNews, regulile nu mai pot fi respectate.

Înainte de a vorbi despre ce se întîmplă pe Facebook în această privință (singura rețea socială relevantă în România), ar trebui să facem un pas în spate. Pe 11 ianuarie 1999, un scandal răbufnea în România. Unul senzațional pentru românul plictisit și dezamăgit, cu dramă, cu pasiune, cu sex. La emisiunea lui Marius Tucă a fost invitat Corneliu Vadim Tudor, candidat la alegerile prezidențiale ce urmau. Alături de el, Rona Hartner, actriță. Vadim o acuză pe Rona Hartner că ar avea o aventură cu președintele Emil Constantinescu. Bun orator, un adevărat campion al invectivei, Vadim joacă extraordinar acea carte, un bluf integral. Rona Hartner rîde. Emil Constantinescu nu are o reacție în fața absurdității. Dar oamenii au fost cuceriți. Nu știu cîți au crezut spusele lui Vadim și de ce ar fi contat, dar se preluase retorica din Statele Unite, povestea președintelui care s-a culcat cu o tînără, și a fost învîrtită. Fake news.

Să trecem în zilele noastre. Mediul unde sînt propagate informațiile false este Facebook. Conform unui studiu britanic, peste 70% din cititori nu știu să identifice sursa unei informații pe care o citesc. E ceva mult mai fin decît analfabetism funcțional. Facebook a creat, cum ar zice americanul, „a level plain -field“, care face aproape imposibil să discerni între site-uri bune și site-uri rele. Și, pînă la urmă, ce înseamnă asta? Ce poate face Facebook? Poate alege măsuri mai populare și unele mai puțin populare. Să nu uităm, totuși, că și unii dintre cei care citesc fake news, care sînt încadrați în zona conservatoare, alt right sau cum ai vrea să-i spui, și aceia sînt clienți ai rețelei de publicitate.

În momentul de față, Facebook luptă strîmb cu fake news. Începînd din decembrie 2016, au introdus posibilitatea de a raporta articolele pe care cititorii le consideră fake news. Ca în cazul unei poze care nu se încadrează în termenii și condițiile de folosire a Facebook, articolele pot fi raportate. Un număr semnificativ de rapoarte vor fi analizate de o echipă de angajați ai Facebook care vor scoate sau nu articolul. De asemenea, Facebook lucrează cu mai multe instituții de fact checking pentru a verifica. Evident, la finalul unei verificări, articolele vor fi marcate ca avînd conținut neverificat. Însă, pentru utilizator, acest lucru nu este o barieră, deoarece el tot poate da click și citi informațiile. Știrile sînt marcate cu tag-ul „Disputed“, dar studiile arată că rezultatul e unul mixt: informațiile marcate ca fiind false sînt citite mai puțin, dar cele care scapă acestui proces de filtrare capătă mai multă putere.

Au apărut și alte programe care ajută oamenii și site-urile să treacă peste bariera știrilor false. Se numește Trust Servista și este un mic start-up din Cluj-Napoca. Cu ajutorul inteligenței artificiale, care citește sute de mii de texte, Trust Servista poate face legături între informații și să-ți spună exact de unde a plecat o știre. Pentru că acest lucru e esențial. Chiar dacă blochezi site-ul X să mai publice știri false pe Facebook sau marchezi știrile sale ca „Disputed“, nu ai cum să te lupți cu multiplicarea lor pe mai multe platforme. Ca să dau cel mai recent exemplu, unul nu atît de important, am identificat știrea „Se va schimba vîrsta de la care vor putea tinerii să aibă carnet“ acum cîteva zile pe un grup de Facebook dedicat taximetriștilor. Știrea era de pe un site numit Frumusetile.com. Am căutat informația pe Google și am dat de cinci știri diferite, de la cinci date diferite, unele chiar de acum doi ani. Fiecare știre avea o dată diferită. Era ceea ce noi, jurnaliștii, numim o știre învîrtită și reciclată. O știre care transcende ani și rămîne vie indiferent de perioadă. Pentru că poți să publici așa ceva oricînd. Lumea va reacționa, pentru că e vorba de securitate, de emoție, de oportunități.

Ce a mai făcut Facebook de curînd? A lansat un guideline pentru protecția împotriva fake news și a dezactivat posibilitatea de a edita titlul și descrierea unui link. Acest lucru e problematic și pentru publisher-ii obișnuiți și corecți, deoarece reciclarea unor informații care nu expiră e o practică ușoară pentru a avea conținut pe Facebook. Chiar și eu postez de multe ori articole mai vechi, dar care sînt încă de actualitate, de obicei povești sau interviuri. Le schimbam descrierea pentru a atrage publicul nou, dar acum acest lucru nu mai e posibil, tocmai pentru ca, pe Facebook, publisher-ii cu fake news să nu schimbe titlurile unor știri relativ soft.

Facebook e o platformă închisă și deschisă, în același timp. Deschisă pentru că informațiile pe care le primim sînt influențate doar de activitatea noastră, dar închisă pentru că Facebook are un control total asupra modificărilor pe care le face algoritmului, asupra oricărei reclame. O mare problemă cu fake news pe Facebook a fost că aceste instituții, de multe ori finanțate de actori statali, au investit enorm în reclame pe Facebook, pe care rețeaua socială le-a acceptat. Cum ar putea să refuze?

Așadar, cu orice buton ne-am întîlni pe Facebook, nu ne vom putea feri de fake news. Termenul e unul modern, practica e antică, de la Ramses încoace. Nu sîntem dotați, însă, cu uneltele de a bloca accesul la mase fără să rupem din libertate. Ne așteaptă timpuri complicate pentru a lupta cu dezinformarea. Dacă pînă acum ne-am apărat cu propria ignoranță, astăzi știrile sînt peste tot, nu mai trebuie să faci tu primul pas ca să le cumperi, ci ele sosesc pe ecran. 

Vlad Andriescu este redactor-şef la start-up.ro.

Foto: flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
O influenceriţă urmărită de milioane de fani, acuzată că şi-a ucis iubitul. Tânăra mai fusese arestată pentru că l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, în vârstă de 26 de ani, este o influenceriţă şi model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestată pentru crimă, după ce şi-a înjunghiat mortal iubitul, în timp ce se certau.
image
Cum a primit un şofer aer în loc de combustibil la o benzinărie din Argeş. Ce nereguli a descoperit Protecţia Consumatorului
O pompă de combustibil la staţia Fuel One din comuna argeşeană Căteasca contoriza costul cantităţii de combustibil livrate, ca şi când ar fi fost distribuită în mod real, însă în fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit după un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Argeş.
image
Şoferiţa din Iaşi care a ucis patru muncitori pe şosea, acuzată de omor calificat. Declaraţii uluitoare
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.