Să se înscrie femeile în partidele politice?

Ziarul

a făcut o anchetă interesantă, adresînd personalităţilor politice ale ţării întrebarea: Să se înscrie femeile în partidele politice? Am urmărit cu atenţiune răspunsurile publicate, şi socotesc că un rezumat al tuturor argumentărilor pro şi contra în jurul acestei chestiuni, constituie pentru noi femeile un studiu folositor pentru lămurirea noastră în chestiunea noilor îndatoriri cetăţeneşti ce ni s-au acordat.

Publicăm deci în rezumat rezultatul acestei anchete, observînd că în genere toate personalităţile consultate sînt contra înscrierii femeilor în partide politice.

●

Femeile nu sînt chemate să aprobe greşelile trecutului, ci să pregătească pentru al lor viitorul.

●

Aşteptăm de la femeie pe care o vrem să fie regeneratoarea vieţii noastre politice, ea este ultima noastră speranţă. Pentru a răspunde acestei chemări ea trebuie să rămîie în afara cluburilor politice, căci înscrierea ei în cluburi politice înseamnă sporirea agenturii electorale, noi postulate la buget, pierderea razei noastre de speranţă. Prin intrarea în cluburi politice, femeia va deveni concurentă la bugetul statului şi va zădărnici acordarea drepturilor depline, prin aceea că nu i se vor acorda aceste drepturi, de acela pentru care ea devine o concurentă, rîvnind la bucata sa de pîine. Dimpotrivă, dacă ea va veni cu un program de purificare a vieţii noastre politice, ea va atrage către dînsa pe toată lumea care pune interesele neamului mai presus de interesele meschine de împărţire a prăzii, determinînd un curent salvator pentru ţară care îi va aduce negreşit recunoaşterea drepturilor sale integrale.

●

Femeile trebuie să reflecteze mult înainte de a lua o hotărîre. Forţa lor stă totuşi în solidaritate, să evite deci luptele electorale care conduc la vrăjmăşie şi la coborîrea nivelului intelectual şi moral.

● Dl Profesor Ion Cantacuzino. Femeile să se ferească în acest moment de a intra în partidele politice, care vor suferi mari transformări, căci nu mai corespund nevoilor ţării şi se discreditează prin luptele lor fratricide, care obosesc opinia publică. Femeile au cîştigat prin sîrguinţă un prestigiu, să nu-l piardă, ele trebuie să alcătuiască o forţă de apropiere, nu una de vrajbă şi distrugere.

●

Femeile ar greşi dacă s-ar înscrie în partide politice. Rolul lor este să-şi mărginească activitatea la chestiuni de ordin economic, căutînd să facă puţină ordine în casa pe care bărbaţii au distrus-o pe jumătate prin politica lor.

●

consilier la Casaţie, susţine că creaţiunea rodnică prespune o judecată prealabilă dezbrăcată de pasiune şi înregimentare, în partide are ca consecinţă o judecată stăpînită de pasiune. Femeia să rămînă în afara partidelor politice.

●

preşedintele consiliului diplomatic. În luptele partidelor fierb patimi şi interese puţin nobile. E un privilegiu pentru femei a le evita.

●

ar dori un mănunchi de oameni cu conştiinţa „în alb“, care să alcătuiască miezul unui parlament conducător, lîngă care s-ar admite cîteva femei de o reală distincţiune sufletească, care privind ca mame şi soţii cu îngrijorare la ziua de mîine şi cu reală experienţă la traiul întemeiat pe muncă, să dea vieţii noastre politice mai multă demnitate şi un simţ de răspundere real. Altfel, femeile care nu au copii, amestecîndu-se în politică nu ar schimba întru nimic situaţia ţării. Cel mult s-ar schimba situaţia cîtorva persoane care caută în politică deşertăciune sau mondenitate.

●

-Iaşi, deşi a fost întotdeauna pentru acordarea drepturilor la femei şi găseşte că chestiunea drepturilor civile la femei trebuieşte negreşit rezolvată pentru a scăpa de ridicol situaţia actuală a femeii măritate care trece de la capacitate la incapacitate după capriciile legii, totuşi, d-sa este îngrijorat să nu se găsească femei care să vrea să-şi facă o trambulină din aceste drepturi.

●

crede că este înnăscut în om simţul politic, dorinţa de a-şi exprima liber fiecare individ părerile sale proprii, ceea ce aduce o diferenţiere inevitabilă după ideologia fiecăruia şi ca consecinţă o grupare a cetăţenilor în diverse partide politice, fatalitate de la care nici femeia nu se va putea sustrage.

Pentru perioada de iniţiere a femeilor în viaţa politică găseşte nimerită o grupare aparte a femeilor. Rolul femeilor în această perioadă de tranziţie ar fi să aducă o notă de neutralizare a instituţiunilor noastre naţionale, care sînt toate din nenorocire colorate de influenţele politice. Prin intrarea femeii s-ar introduce un element de constanţă, de cuviinţă, de bună creştere, pe care prezenţa femeii o impune întotdeauna.

(

, anul IV, nr. 2, din februarie 1930)