Să ne schimbăm atitudinea, nu clima!

Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
Să ne schimbăm atitudinea, nu clima! jpeg

Tendințele ce descriu evoluția socio-economică a umanității arată creșteri lineare din 1750, apoi creșteri exponențiale după 1950. În șapte decenii, populația lumii s-a triplat, consumul de energie e de șase ori mai mare, talia economiei (PIB-ul mondial) a crescut de zece ori. Urbanizarea, transporturile, infrastructurile, producția agricolă, șeptelurile de animale, abatoarele, turismul, consumul de apă, producția de plastic, termocentralele, barajele uriașe… toți indicatorii globali descriu curbe exponențiale. Oamenii de știință care au studiat această perioadă vertiginoasă (precum Paul Crutzen, premiul Nobel pentru chimie) au denumit‑o „Marea Accelerare“.

Accelerează umanitatea, dar ce se întîmplă cu planeta pe care aventura umană se desfășoară? Concentrațiile de gaze cu efect de seră responsabile pentru dereglarea climei (dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot) descriu creșteri ce ies din intervalele de variabilitate naturală. Pe lîngă indicatorii climatici, avem o paletă largă de tendințe critice pentru echilibrul planetar: acidificarea oceanelor, extincția biodiversității, ocuparea solurilor, epuizarea resurselor halieutice, pierderea pădurilor.

Științele naturale relativizează ideea de „progres“, dezvoltată de științele sociale și exploatată de mișcările politice. Tabloul Marii Accelerări ne arată că expandarea antroposferei (sfera activităților umane) provoacă dezechilibre ireversibile în atmosferă, litosferă, pedosferă, hidrosferă, criosferă, biosferă. Umanitatea modifică ciclurile biogeochimice ce asigură circulația elementelor (carbonul, apa, azotul, fosforul, sulful) între aceste sfere planetare. În cîteva decenii vertiginoase, specia noastră a devenit principala „forță geologică“ pe Pămînt. Ea extrage oricare materie din mediu și o deplasează oriunde pe glob, mută speciile de animale și plante între continente, generează fluxuri de energii gigantești, creează și introduce în metabolismul planetei noi entități chimice și biologice.

Azi, oamenii consideră că „mai mult, mai repede, mai departe“ (accelerare) înseamnă musai „mai bine“ (progres). Toate societățile își doresc continuarea dezvoltării – inclusiv cele extrem de dezvoltate. Prin urmare, forțele politice promit propriilor popoare „creșterea PIB-ului“. Putem zice că pentru orice țară acesta este obiectivul sistemic, adică cel care configurează și orientează toate celelalte obiective (economice, sociale, chiar și cele culturale).

„Noi nu credem ceea ce știm.“ Această formulă, a filozofului Jean-Pierre Dupuy, exprimă problema noastră esențială. Noi știm, dar nu credem că Terra nu are capacitatea de a susține (carrying capacity) toate proiectele de dezvoltare existente astăzi în lume. Statele și instituțiile internaționale știu, dar refulează faptul că nu avem la dispoziție suficient „glob“ pentru globalizare. Pentru ca programele de dezvoltare la care trudesc popoarele lumii să poată fi toate atinse ar fi nevoie de mai multe planete, dar nu avem decît una, Terra, pe care nu o putem dilata.

Nici că se poate mesaj mai clar și mai consensual decît cel al comunității științifice cu privire la urgența climatică! De ani buni, știința permite elitelor noastre (politice, economice, civice) să știe că amînarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de carbon va conduce la o catastrofă climatică ireversibilă (pentru noi ca indivizi, ca societăți, dar și pentru specia noastră). Totuși, majoritatea copleșitoare a acestor elite continuă să facă alegeri complet dezinhibate față de avertismentul științei, exprimîndu-se și comportîndu-se de parcă nu l-ar crede.

Lipsa reacției ne menține pe traiectoria spre +5° C (la orizontul 2100). Cum ar arăta lumea cu +5° C? Haideți mai întîi să vedem cum a arătat cînd temperatura globală avea -5° C față de cea actuală, adică pe vremea ultimei glaciațiuni (Wurm, pînă acum 14.000 de ani). Comparația retrospectivă ne ajută să înțelegem ordinea de mărime a schimbării viitoare. Pe atunci, un ghețar cu pînă la 3 km grosime acoperea o parte a continentului nostru, nivelul mărilor era mai scăzut cu 120 m, ceea ce modifica profund zonele litorale. N-ați fi recunoscut flora și fauna fiindcă, pe lîngă ghețarul său, Europa avea zone de tundră, ca Siberia astăzi… Deci 5° C e enorm! E ușor de înțeles că societățile n-ar putea trece printr-o asemenea transformare cu voie bună. Să luăm +5° C nu e doar o chestiune climatică, ci și de pace.

Zilele trecute, ONU arăta că emisiile au crescut cu 1,5% pe an în deceniul pe care îl încheiem și că ele trebuie reduse cu 7,6% în fiecare an în deceniul pe care îl începem, pentru o reducere de peste 50% pînă 2030. Se poate? Se poate, dar cu ambiție! Avem exemplul președintelui Roosevelt și al societății americane în urma dezastrului Pearl Harbor, din 1941. Atunci economia SUA a fost complet reorientată în doar cîteva luni. Ford sau General Motors n-au mai fabricat nici o mașină civilă, ci doar echipamente de război. Finanțarea economiei, obiectivele de producție și comportamentul consumatorilor s-au modificat rapid și au evitat căderea în prăpastie. Acum lumea întreagă are nevoie de o ambiție asemănătoare pentru a evita colapsul ecologic. Lupta pentru climă e în primul rînd o chestiune de atitudine.

Bogdan Gioară este politolog. Fondator al Asociației Reper21.

Foto: wikimedia commons 

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Kim Basinger împlinește 70 de ani: iubirile pasionale ale actriței. Ce roluri i-au adus celebritatea VIDEO
Actriță și fost model, Kim Basinger a devenit celebră datorită rolurilor în filme precum Batman, L.A. Confidential și 9 1/2 Weeks. Vedeta premiată cu Oscar a avut o carieră excepțională, precum și o viață personală fascinantă. Astăzi, vedeta de la Hollywood împlinește 70 de ani.
image
Moartea misterioasă a uneia dintre cele mai mari vedete rock. Ultimele clipe din viața lui Jim Morrison, solistul trupei The Doors
Solistul trupei americane The Doors a fost unul dintre cele mai mari staruri rock din toate timpurile. La 52 de ani de la dispariția sa prematură, moartea sa este încă învăluită în mister, iar mulţi cred că Jim trăieşte şi azi.
image
Cartofii la cuptor, un deliciu. Cum faci cea mai ușoară mâncare de post, condimentele care îi fac irezistibili
Este un preparat simplu, dar deosebit de gustos. În post, cartofii la cuptor sunt o masă sățioasă și ușor de pregătit. Pot fi serviți cu murături, salată de legume ori cu sos de usturoi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.