Să ne schimbăm atitudinea, nu clima!

Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
Să ne schimbăm atitudinea, nu clima! jpeg

Tendințele ce descriu evoluția socio-economică a umanității arată creșteri lineare din 1750, apoi creșteri exponențiale după 1950. În șapte decenii, populația lumii s-a triplat, consumul de energie e de șase ori mai mare, talia economiei (PIB-ul mondial) a crescut de zece ori. Urbanizarea, transporturile, infrastructurile, producția agricolă, șeptelurile de animale, abatoarele, turismul, consumul de apă, producția de plastic, termocentralele, barajele uriașe… toți indicatorii globali descriu curbe exponențiale. Oamenii de știință care au studiat această perioadă vertiginoasă (precum Paul Crutzen, premiul Nobel pentru chimie) au denumit‑o „Marea Accelerare“.

Accelerează umanitatea, dar ce se întîmplă cu planeta pe care aventura umană se desfășoară? Concentrațiile de gaze cu efect de seră responsabile pentru dereglarea climei (dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot) descriu creșteri ce ies din intervalele de variabilitate naturală. Pe lîngă indicatorii climatici, avem o paletă largă de tendințe critice pentru echilibrul planetar: acidificarea oceanelor, extincția biodiversității, ocuparea solurilor, epuizarea resurselor halieutice, pierderea pădurilor.

Științele naturale relativizează ideea de „progres“, dezvoltată de științele sociale și exploatată de mișcările politice. Tabloul Marii Accelerări ne arată că expandarea antroposferei (sfera activităților umane) provoacă dezechilibre ireversibile în atmosferă, litosferă, pedosferă, hidrosferă, criosferă, biosferă. Umanitatea modifică ciclurile biogeochimice ce asigură circulația elementelor (carbonul, apa, azotul, fosforul, sulful) între aceste sfere planetare. În cîteva decenii vertiginoase, specia noastră a devenit principala „forță geologică“ pe Pămînt. Ea extrage oricare materie din mediu și o deplasează oriunde pe glob, mută speciile de animale și plante între continente, generează fluxuri de energii gigantești, creează și introduce în metabolismul planetei noi entități chimice și biologice.

Azi, oamenii consideră că „mai mult, mai repede, mai departe“ (accelerare) înseamnă musai „mai bine“ (progres). Toate societățile își doresc continuarea dezvoltării – inclusiv cele extrem de dezvoltate. Prin urmare, forțele politice promit propriilor popoare „creșterea PIB-ului“. Putem zice că pentru orice țară acesta este obiectivul sistemic, adică cel care configurează și orientează toate celelalte obiective (economice, sociale, chiar și cele culturale).

„Noi nu credem ceea ce știm.“ Această formulă, a filozofului Jean-Pierre Dupuy, exprimă problema noastră esențială. Noi știm, dar nu credem că Terra nu are capacitatea de a susține (carrying capacity) toate proiectele de dezvoltare existente astăzi în lume. Statele și instituțiile internaționale știu, dar refulează faptul că nu avem la dispoziție suficient „glob“ pentru globalizare. Pentru ca programele de dezvoltare la care trudesc popoarele lumii să poată fi toate atinse ar fi nevoie de mai multe planete, dar nu avem decît una, Terra, pe care nu o putem dilata.

Nici că se poate mesaj mai clar și mai consensual decît cel al comunității științifice cu privire la urgența climatică! De ani buni, știința permite elitelor noastre (politice, economice, civice) să știe că amînarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de carbon va conduce la o catastrofă climatică ireversibilă (pentru noi ca indivizi, ca societăți, dar și pentru specia noastră). Totuși, majoritatea copleșitoare a acestor elite continuă să facă alegeri complet dezinhibate față de avertismentul științei, exprimîndu-se și comportîndu-se de parcă nu l-ar crede.

Lipsa reacției ne menține pe traiectoria spre +5° C (la orizontul 2100). Cum ar arăta lumea cu +5° C? Haideți mai întîi să vedem cum a arătat cînd temperatura globală avea -5° C față de cea actuală, adică pe vremea ultimei glaciațiuni (Wurm, pînă acum 14.000 de ani). Comparația retrospectivă ne ajută să înțelegem ordinea de mărime a schimbării viitoare. Pe atunci, un ghețar cu pînă la 3 km grosime acoperea o parte a continentului nostru, nivelul mărilor era mai scăzut cu 120 m, ceea ce modifica profund zonele litorale. N-ați fi recunoscut flora și fauna fiindcă, pe lîngă ghețarul său, Europa avea zone de tundră, ca Siberia astăzi… Deci 5° C e enorm! E ușor de înțeles că societățile n-ar putea trece printr-o asemenea transformare cu voie bună. Să luăm +5° C nu e doar o chestiune climatică, ci și de pace.

Zilele trecute, ONU arăta că emisiile au crescut cu 1,5% pe an în deceniul pe care îl încheiem și că ele trebuie reduse cu 7,6% în fiecare an în deceniul pe care îl începem, pentru o reducere de peste 50% pînă 2030. Se poate? Se poate, dar cu ambiție! Avem exemplul președintelui Roosevelt și al societății americane în urma dezastrului Pearl Harbor, din 1941. Atunci economia SUA a fost complet reorientată în doar cîteva luni. Ford sau General Motors n-au mai fabricat nici o mașină civilă, ci doar echipamente de război. Finanțarea economiei, obiectivele de producție și comportamentul consumatorilor s-au modificat rapid și au evitat căderea în prăpastie. Acum lumea întreagă are nevoie de o ambiție asemănătoare pentru a evita colapsul ecologic. Lupta pentru climă e în primul rînd o chestiune de atitudine.

Bogdan Gioară este politolog. Fondator al Asociației Reper21.

Foto: wikimedia commons 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

OSCE FOTO SHutterstock jpg
46 de observatori internaționali fac parte din misiunea OSCE pentru monitorizarea alegerilor din România
Observatorii internaționali care vor monitoriza alegerile prezidențiale repetate din România vor susține o conferință de presă luni, 5 mai, pentru a-și prezenta concluziile.
iluzie optica tiktok jpg
Iluzia optică pe care doar 1 din 10 persoane o poate descifra. Ai nevoie de o privire ageră și multă atenție la detalii
La prima vedere, imaginea pare una obișnuită, chiar banală. Însă, în spatele aparențelor, se ascunde o provocare vizuală pe care puțini reușesc să o descifreze. Dacă ești pasionat de iluzii optice, ai acum ocazia perfectă să-ți testezi atenția și gândirea.
mario simen instagram jpg
Mario Simen, cel mai sincer interviu despre despre transformare, vindecare și viitor: „Simțeam că am nevoie să evoluez, să explorez”
După o perioadă plină de transformări vizibile, atât fizice, cât și emoționale, Mario revine în atenția publicului cu o energie nouă, un look spectaculos și o sinceritate dezarmantă. Am stat de vorbă cu el despre schimbările din viața sa, provocările prin care a trecut și planurile de viitor.
image png
Nigel Farage triumfă după rezultatul alegerilor locale din Marea Britanie: „Este începutul sfârșitului pentru Partidul Conservator”
Partidul de extremă dreapta Reform UK, condus de Nigel Farage, a triumfat în alegerile locale din Marea Britanie.
Cea mai bătrână persoană din lume, Ethel Caterham Facebook jpg
Secretul longevității, dezvăluit de cea mai vârstnică femeie din lume
Ethel Caterham, o britanică în vârstă de 115 ani, a devenit cea mai vârstnică persoană în viață din lume și spune că secretul ei pentru o viață lungă este simplu: să nu te cerți cu nimeni și să faci ce îți place.
Karol Nawrocki si Donald Trump la Casa Albă FOTO X jpg
Candidatul naționalist polonez Karol Nawrocki, primit de Donald Trump la Casa Albă
Karol Nawrocki, candidatul susținut de opoziția conservatoare din Polonia, a fost primit la Casa Albă de președintele american Donald Trump, stârnind critici dure și acuzații de ingerință electorală la Varșovia.
Prințul Harry foto Profimedia (1) jpg
Prințul Harry a pierdut procesul privind protecția poliției în Regatul Unit
Prințul Harry a pierdut un proces legal privind nivelul de securitate finanțat de cetățeni la care are dreptul în timp ce se află în Regatul Unit, permițând guvernului să continue cu un nivel de protecție „personalizat” și mai ieftin pentru familia sa.
luca pferdmenges instagram jpg
Cine este cea mai tânără persoană care a vizitat toate țările lumii. Cât a costat aventura și de ce România a fost aleasă drept prima destinație
Luca Pferdmenges, un tânăr de origine germană, a intrat în istorie la finalul lunii aprilie, devenind cea mai tânără persoană din lume care a pus piciorul în toate țările de pe glob. Deși locuiește în prezent în Dubai, Luca se întoarce frecvent în Germania, țara sa natală. Surprinzător pentru mulți,
Elena Lasconi Inquam Photos / Octav Ganea
Lasconi dă explicații cu privire la fotografii. De ce a decis să le dea publicității: „Decât să ascund adevărul, mai bine pierd”
Elena Lasconi, candidata USR la președinția României, a dat explicații, vineri seara, în legătură cu decizia sa de a publica fotografiile în care sugerează că Nicușor Dan și Victor Ponta s-au întâlnit cu fostul șef SRI Florian Coldea.