Să ne amintim importanţa uitării

Viktor MAYER-SCHÖNBERGER
Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Să ne amintim importanţa uitării jpeg

„Aveţi grijă ce postaţi pe Facebook“, i-a avertizat anul trecut preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, pe elevii unui liceu. Orice veţi face, această postare ar putea apărea din nou, cîndva în decursul vieţii voastre.

De fapt, noi toţi trebuie să învăţăm această lecţie: informaţia digitală nu dispare aproape niciodată, chiar dacă, uneori, ne-am dori asta. Rezultatul este un fel de permanentizare a trecutului în prezent. Acest fenomen este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea de cînd computerele şi Internetul au devenit parte din viaţa noastră de zi cu zi.

Timp de milenii, operaţiunea de aducere-aminte a informaţiilor a fost costisitoare şi consumatoare de timp, iar a uita era o parte naturală a fiinţei umane. În era digitală, a devenit adevărat contrariul: depozitarea ieftină în computer, procesoarele puternice şi omniprezenţa accesului la Internet fac din amintire o normă curentă.

Dată fiind această schimbare, acum ne aflăm în situaţia de a reţine pe hard disk toate proiectele şi schiţele, ani întregi de mesaje pe e-mail sau mii de instantanee îngrozitoare, nu pentru că am hotărît că acestea ar merita păstrate, ci pentru că reţinerea lor intră implicit în mersul lucrurilor. Acum, decizia de a le şterge a devenit costisitoare. De fapt, astăzi e nevoie de mult mai mult timp să le selectezi şi să le ştergi, decît să le păstrezi pe toate. Aşa că, de obicei, pentru orice eventualitate noi apăsăm pe butonul „save“.

Dacă a-ţi aminti e o valoare, descoperim astăzi că şi uitarea îşi are importanţa ei. Capacitatea de a uita ne permite să trecem peste amănunte şi să generalizăm, să vedem pădurea, şi nu doar copacii. Atîta vreme cît informaţiile dispar de-a lungul timpului, lumea poate fi comprehensibilă pentru că uitarea ne face să ne putem concentra asupra lucrurilor cu adevărat importante. De asemenea, uitarea ne face capabili să-i iertăm pe ceilalţi. Estomparea memoriei anumitor experienţe din trecut permite altor amintiri să înflorească, la fel cum căderea unor frunze permite altora să crească. Uitarea ne oferă astfel o a doua şansă, individual şi ca societate, să ne ridicăm deasupra greşelilor şi faptelor noastre rele din trecut, să acceptăm că omul se mai schimbă în timp. Dar, cu memoria digitală acest proces natural este oprit. În schimb, trecutul e totdeauna prezent, gata să fie apelat cu cîteva click-uri pe o tastatură sau la un telefon mobil.

Şi într-adevăr, sîntem tot mai des confruntaţi cu informaţii învechite scoase din context, mergînd de la ştiri anacronice pînă la e-mail-uri emoţionale şi la fotografii compromiţătoare pe care le uitasem de mult. De exemplu, tot mai mulţi angajatori caută pe Google sau prin reţelele de socializare persoane pe care să le angajeze. Există deja o mulţime de cazuri de oameni cărora li se refuză un job pe motiv de asemenea lucruri dezgropate de pe Internet. Dar, de regulă, acestea sînt reflectări ale trecutului unei persoane şi rar e vorba de date despre prezent furnizate cu acurateţe.

Avertizarea lui Obama ne atrage atenţia că trebuie să fim mult mai precauţi şi mai selectivi cu informaţiile pe care le distribuim online despre noi înşine. Sfatul său e, în esenţă, acela de a practica o formă de abstinenţă informaţională. E o sugestie pragmatică şi de înţeles, dar nu neapărat una bună. Avem multe de cîştigat, individual şi ca societate, din împărţirea informaţiilor de la unii la alţii. Prea multă autocenzură în ceea ce facem pe Internet ne-ar putea nega beneficiile acestui.

O abordare mai bună a chestiunii ar fi să ne asigurăm că informaţiile digitale, la fel ca variantele offline de odinioară, pot dispărea după un timp. În primul rînd, am putea da unor fişiere „date de expirare“, aşa încît sistemele noastre informatice să şteargă fişierul la timpul potrivit. În al doilea rînd, putem opta pentru o expunere a informaţiilor într-un sistem de „ruginire“ digitală, aşa încît ele să se erodeze lent (şi am avea nevoie să ne luăm măsuri de precauţie pentru cazul în care am dori să recuperăm ceva din acele informaţii). În al treilea rînd, putem separa informaţiile din trecut, astfel încît să fie nevoie de un efort special sau de timp mai mult pentru preluarea lor, reducînd astfel şansele accidentale ale vreunui pas greşit.

Cu cît ne avîntăm mai tare în viitor, cu atît mai mult amestecăm date şi fărîmiţe din trecut, pe care le plasăm irevocabil în prezent. Totuşi, nu doar modul de stocare şi extragere a informaţiilor trebuie să se schimbe, ci, de asemenea, şi felul în care ne gîndim şi ne raportăm la aceste informaţii.

Viktor Mayer-Schönberger e director al Centrului de Cercetare pentru Politici de Inovare şi Informaţie al Universităţii din Singapore şi autor al cărţii Delete: The Virtue of Forgetting in the Digital Age.

Copyright: Project Syndicate/Institute for Human Sciences, 2010

traducere de Andrei Manolescu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

alegeri prezidentiale 2024 tur 1 olt   foto alina mitran (39) jpg
Cum au decis românii din diaspora alegerile. Expert: „Votul vine din telefoanele și mesajele trimise rudelor și prietenilor”| ANALIZǍ
Din anii 2000 încoace, votul românilor din afara țării a devenit tot mai important în alegerea președintelui României. A fost decisiv în mai multe runde de alegeri și a reprezentat un mesaj simbolic important despre direcția pe care românii din Occident și-o doresc pentru țară.
o masina a intrat in pietoni in stuttgart foto x png
O mașină a intrat în mai mulți pietoni în Stuttgart. Cel puțin trei persoane rănite
O mașină a intrat în mai mulți pietoni în orașul Stuttgart din sudul Germaniei. Poliția nu a precizat dacă a fost vorba de un accident sau un posibil atac terorist.
mark carney jpg
Premierul canadian Mark Carney anunță negocieri cu Trump privind tarifele
Președintele american Donald Trump și noul premier canadian Mark Carney se vor întâlni marți, 6 mai, la Casa Albă, pentru a demara negocieri dificile privind tarifele comerciale și viitoarea cooperare dintre cele două țări.
 Un atac al tancurilor sovietice T-34  (©  Getty Images)
A doua bătălie de la Târgu Frumos (2-8 mai 1944)
În data de 2 mai 1944, forțele Frontului 2 Ucrainean au lansat ofensiva la ora 6:15, după o pregătire de artilerie de o oră executată de 1.000 de piese de artilerie asupra pozițiilor defensive germano-române.
Coif Cotofenesti (Profimedia) jpg
Furtul coifului de la Coțăfenești: Suspecții au fugit cu un Peugeot galben strălucitor
În ancheta privind furtul artefactelor românești de la Muzeul Drents, autoritățile olandeze au confirmat utilizarea unui Peugeot galben strălucitor ca vehicul de fugă. Informația, apărută inițial în publicația Dagblad van het Noorden, a fost confirmată de un purtător de cuvânt al poliției.
filmare in cabina de vot aur foto facebook png
Un român din diaspora și-a filmat buletinul de vot în timp ce punea ștampila pe AUR: „Este valid votul?”
Un român din diaspora s-a filmat vineri, 2 mai, în cabina de vot în timp ce vota cu AUR.
Universitatea Harvard
Trump a anunțat retragerea scutirii de taxe pentru Universitatea Harvard: „Asta merită!”
Președintele american Donald Trump a anunțat, vineri, că va revoca statutul de scutire de taxe al Universității Harvard.
emanuel ungureanu fotp facebook
Un deputat USR cere demisia Elenei Lasconi: „Nu ai onoare! Ai lucrat jegos pentru sistemul PSD-PNL”
Deputatul USR Emanuel Ungureanu cere demisia Elenei Lasconi la scurt timp după ce liderul partidului a publicat un videoclip în care explica de ce a postat fotografiile despre o presupusă întâlnire Dan-Ponta-Coldea.
Factura curent energie electrica FOTO Shutterstock jpg
Cine sunt românii care pot plăti facturi de două ori mai mari la electricitate? Schimbarea va avea loc în această vară
Tot mai multor români le este din ce în ce mai greu să țină pasul cu costurile ridicate ale facturilor. Din păcate, după ce va expira plafonarea, facturile la electricitate urmează să fie chiar și de două ori mai mari pentru unii oameni!