Să gîndim în perspectivă europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 150 din 8 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Rapoartele GEA au ├«ncercat s─â mediteze asupra unei ├«ntreb─âri pe care ne-o punem de c├«┼úiva ani: Ce va fi Rom├ónia ├«n Uniunea European─â?. Foarte mult timp, ├«ntrebarea care a obsedat lumea academic─â, lumea politic─â ┼či societatea civil─â a fost dac─â Rom├ónia va intra ├«n Uniunea European─â. S-au ├«ntre┼úinut cli┼čee de tipul "totul e s─â respect─âm ce spune acquis-ul comunitar, s─â fim disciplina┼úi, ┼či lucrurile vor merge de la sine". ┼×i s-a considerat c─â, dac─â avem reguli clar statuate, iar cet─â┼úenii le respect─â, dac─â adopt─âm o filozofie libertarian─â (conform c─âreia pia┼úa regleaz─â totul), toat─â lumea este c├«┼čtig─âtoare. Or, realitatea este foarte diferit─â de ce scrie ├«n manuale ┼či, mai mult dec├«t at├«t, aceast─â filozofie a pie┼úei atotputernice nu este cea care prevaleaz─â ├«n dezbaterile academice ┼či ├«n mediile ├«n care se pl─âm─âde┼čte politica. Tema "Ce vom fi ├«n Uniune?" ne obsedeaz─â ├«n continuare. Dar economia - chiar dac─â noi, economi┼čtii, o consider─âm "regina ┼čtiin┼úelor sociale" - este o ┼čtiin┼ú─â soft, ea nu poate da r─âspunsuri la toate ├«ntreb─ârile. Nu cred c─â pia┼úa poate regla totul singur─â. Noi ├«mbr─â┼úi┼č─âm o alt─â tez─â, ┼či anume c─â grupuri de oameni, comunit─â┼úi sau ┼ú─âri pot fi privite ca m─ânunchiuri, clusters, iar pentru ca acestea s─â nu fie doar accidente istorice, este nevoie de politici publice. Istoria arat─â c─â a┼ča stau lucrurile. Chiar proiectul Uniunii Europene este un asemenea cluster, o construc┼úie care a pacificat Europa dup─â al doilea r─âzboi mondial cu ajutorul Statelor Unite ale Americii: a fost ini┼úial o idee, opera┼úionalizat─â ulterior prin institu┼úii care func┼úioneaz─â ast─âzi mai mult sau mai pu┼úin bine, dar demonstreaz─â c─â este nevoie de o politic─â public─â g├«ndit─â la nivel interna┼úional. Reflec┼úia asupra competitivit─â┼úii nu este un exerci┼úiu intelectual futil: are foarte mare relevan┼ú─â ├«n lumea contemporan─â. Nu exist─â guvern responsabil ┼či clas─â politic─â responsabil─â, care s─â nu mediteze asupra problemelor competitivit─â┼úii. Agenda Lisabona este, ├«n esen┼ú─â, un r─âspuns, pe planul politicilor publice, la ├«ntrebarea obsesiv─â privitoare la competi┼úia global─â, at├«t la nivel suprana┼úional, c├«t ┼či la nivel na┼úional. Europa ├«┼či d─â seama c─â nu mai poate judeca lumea dintr-o perspectiv─â eurocentric─â: "noi conducem, noi facem, noi avem o misiune civilizatoare, iar ceilal┼úi trebuie s─â ne asculte ┼či s─â ne preia modelul". Lumea s-a schimbat radical ├«n ultimele decenii, China ┼či India au dublat for┼úa de munc─â relevant─â pe pia┼úa mondial─â. Dup─â ultimele estim─âri ale lui Lawrence Freeman, un economist de la Harvard, ├«n momentul de fa┼ú─â, ├«n compara┼úie cu ce era acum un sfert de veac, stocul de for┼ú─â de munc─â relevant─â, raportat la stocul de capital, este considerabil mai mare, ceea ce ├«nseamn─â c─â ├«mbin─âm mai mult─â for┼ú─â de munc─â cu acela┼či stoc de capital de acum dou─âzeci ┼či cinci de ani. Pentru orice economist serios, concluzia se impune de la sine: exist─â o presiune de sc─âdere a salariilor, dac─â nu a celor nominale, m─âcar a celor reale. Iar acest proces se vede deja ├«n lumea vestic─â. Reticen┼úa pe care "nucleul tare al Europei" a avut-o ├«n ultimii ani fa┼ú─â de problema extinderii ├«┼či are r─âd─âcinile structurale ├«n curen┼úi de profunzime care au ac┼úionat cu o for┼ú─â implacabil─â ├«n ultimele decenii: demografia, ├«mb─âtr├«nirea popula┼úiei, criza "Statului bun─âst─ârii" ┼či a sistemelor de protec┼úie social─â. Exist─â o anume scleroz─â insitu┼úional─â care a f─âcut ca, de multe ori, de┼či guvernele aveau idei bune, s─â nu le poat─â pune ├«n aplicare. Apoi, a intervenit cre┼čterea economic─â a Asiei, care a devenit preocupant─â. Chiar ┼či ultimul raport despre starea na┼úiunii, prezentat de pre┼čedintele George Bush, a f─âcut referire la problema competitivit─â┼úii. America - mult mai mobil─â ├«n ceea ce prive┼čte for┼úa de munc─â, excel├«nd prin universit─â┼úile ei unde se preg─âtesc min┼úile luminate ale lumii - resimte efectele competitivit─â┼úii globale: o suprema┼úie tehnologic─â, militar─â ┼či economic─â nu poate fi sus┼úinut─â dac─â nu excelezi ├«n domeniul cercet─ârii, ceea ce presupune acumul─âri pe plan educa┼úional. O asemenea preocupare e cu at├«t mai explicabil─â ├«n Europa. Ea se simte, desigur, ┼či ├«n ┼ú─ârile din Europa Central─â ┼či de Est. Nominal, ele afi┼čeaz─â rate de cre┼čtere economic─â substan┼úial mai ridicate dec├«t ├«n Vestul Europei, beneficiind ┼či de un avantaj competitiv: popula┼úiile din aceast─â zon─â pot merge s─â munceasc─â ├«n Vest, pentru salarii mai mari, ├«n schimb francezii, germanii sau britanicii nu au unde s─â se duc─â. Vesticii s├«nt obi┼čnui┼úi cu o via┼ú─â confortabil─â, ├«n schimb nu s├«nt obi┼čnui┼úi cu provoc─ârile, cu schimb─ârile rapide care apar ├«n economiile emergente. Pentru psihologia colectiv─â a europenilor care formeaz─â un grup de ┼ú─âri ale c─âror economii erau privite ca performante, ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n ultimul timp este mai mult dec├«t inedit. Existau de mult semne prevestitoare, dar s-a petrecut ceva care acum dou─â decenii p─ârea dincolo de sfera posibilului: c─âderea Cortinei de Fier. Servan-Schreiber, ├«n cartea Le D├ęfi am├ęricain, vedea lumea prin prisma a trei poli de putere: Europa de Vest, Europa comunist─â, Statele Unite. Plus Japonia, care era excep┼úia ce ├«nt─ârea regula. Or, lumea de ast─âzi este radical diferit─â de ceea ce imagina Servan-Schreiber. O ├«ntreag─â suit─â de lucr─âri recente care arat─â rela┼úia dintre evolu┼úia economiei ┼či politicile publice, de┼či s├«nt excesiv de pesimiste, exprim─â o idee real─â ┼či insist─â asupra st─ârii deplorabile a clasei politice, a celor care trebuie s─â imagineze ┼či s─â aplice politicile publice. Studiul nostru ├«ncearc─â s─â sugereze c─â trebuie s─â ie┼čim din g─âoacea noastr─â, s─â g├«ndim ├«ntr-o perspectiv─â european─â, s─â particip─âm la dialogul din interiorul Uniunii Europene, dar s─â ne rezolv─âm problemele acas─â. Analiza noastr─â caut─â s─â surprind─â unele atuuri ale Rom├óniei, dar ┼či acele domenii unde stagn─âm. Rom├ónia a f─âcut progrese ├«n ultimii ani, avem o performan┼ú─â macroeconomic─â mai bun─â, avem ┼či o economie care scoate la lumin─â zone modernizate, avem ┼či por┼úiuni din industria noastr─â care s-au inserat ├«n re┼úelele industriale europene. Rom├ónia nu mai este o ┼úar─â unde nu se ├«nt├«mpl─â nimic, ori se ├«nt├«mpl─â numai rele. Exist─â ├«ns─â ├«n continuare sl─âbiciuni structurale, pe care nu le vom ├«nl─âtura prea u┼čor: ruralitatea unei bune p─âr┼úi a societ─â┼úii rom├óne┼čti, o infrastructur─â precar─â, un stat slab (├«n┼úeleg├«nd prin asta nu doar administra┼úia ineficient─â, dar ┼či rela┼úia dintre stat ┼či cet─â┼úean, ┼či felul ├«n care ne definim interesele publice). Intr├«nd ├«n Uniunea European─â, calitatea politicii publice devine decisiv─â pentru ca Rom├ónia s─â intre pe o alt─â traiectorie, pentru a reu┼či s─â reduc─â decalajul. Prin aderarea Rom├óniei ┼či Bulgariei, Uniunea European─â redevine Europa ├«n sens geografic, dar interesele celor 27 de ┼ú─âri nu s├«nt, adesea, congruente, exist─â rela┼úii de putere, exist─â ne├«n┼úelegeri. ├Äntr-un asemenea spa┼úiu, definirea intereselor ┼či urm─ârirea lor nu este u┼čoar─â dac─â nu ai oameni bine preg─âti┼úi. Pe l├«ng─â bunul mers al economiei, trebuie s─â ne preocupe ┼či calitatea oamenilor. Nu e suficient s─â ai o politic─â macroeconomic─â bun─â ┼či ├«ntreprinderi care s─â exporte substan┼úial; lucrurile s├«nt mult mai complexe: pornesc de la cei ┼čapte ani de-acas─â ┼či includ calitatea sistemului educa┼úional, un mediu de trai prietenos ┼či decent pentru oameni ┼či altele. Raportul GEA este o invita┼úie la dezbatere public─â: nu avem preten┼úia de a formula r─âspunsuri la toate ├«ntreb─ârile, mai degrab─â ├«ncerc─âm s─â propunem teme de discu┼úie. Astfel, ne str─âduim s─â contribuim la o mai bun─â cultur─â a dezbaterii publice. De obicei, ├«n Rom├ónia se dezbate public doar dup─â ce se ├«nt├«mpl─â ceva. Nu prea avem o cultur─â a dezbaterii publice; trebuie s─â facem mult mai mult ├«n aceast─â direc┼úie, tocmai pentru a putea participa la dezbaterile publice care au loc ├«n Europa. (interven┼úie rostit─â ├«n deschiderea dezbaterii "Ce vom fi ├«n Uniune? Rom├ónia ┼či Agenda Lisabona")

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.