Să fii cal în România

Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Să fii cal în România jpeg

Peste 500.000 de cai au fost abatoriza┼úi de comuni┼čti ├«ntre anii 1958-1965. Din cei 956.000 de cai c├«┼úi avea Rom├ónia ├«n 2005, ├«n prezent au r─âmas 800.000. Hipodromul de la Ploie┼čti, singurul din ┼úar─â, este ├«n paragin─â. Carnea de vit─â este substituit─â de carnea de cal, ├«n mai multe magazine din ┼úar─â. La licita┼úia pentru caii de dric din Cluj (├«nlocui┼úi cu dou─â Jeep-uri) nu s-a prezentat dec├«t o persoan─â. Peste 16.000 de cai diagnostica┼úi cu anemie infec┼úioas─â vor trebui sacrifica┼úi conform unei directive a UE. Exporturile de carne de cal au sc─âzut cu 25%. Autorit─â┼úile Deltei au relansat ideea abatoriz─ârii cailor s─âlbatici care rod scoar┼úa copacilor din p─âdurea Letea. Cei 4000 de cai de ras─â de┼úinu┼úi de statul rom├ón mor de foame. ├Än loc s─â-i produc─â ├«n hergheliile sale, Rom├ónia import─â cai de ras─â. Singurul arm─âsar olimpic din Rom├ónia a ajuns la ferma Jeg─âlia, unde produce urma┼či. Rom├ónia se afl─â pe lista ┼ú─ârilor ├«n care caii s├«nt printre cel mai r─âu tratate animale.

Acestea s├«nt articolele ┼či ┼čtirile despre cai pe care le-am g─âsit ├«n presa ultimilor ani, a┼ča c─â am vrut s─â v─âd ce s-a schimbat, ce a r─âmas la fel. 

Pauza de trap 

Dup─â desfiin┼úarea, ├«n 2000, a Societ─â┼úii ÔÇ×Cai de Ras─âÔÇť care-l avea ├«n grij─â, singurul hipodrom din ┼úar─â a fost scos la licita┼úie de Consiliul Local Ploie┼čti ┼či concesionat, ├«n 2005, Societ─â┼úii italiene Ippodromi & Citta, pentru o perioad─â de 49 de ani. Cum italienii n-au realizat investi┼úiile de 4,5 milioane de euro stipulate ├«n contract, hipodromul a trecut ├«n grija Administra┼úiei Domeniului Public ┼či Privat. La ├«nceputul anului, Prim─âria Municipiului Ploie┼čti a anun┼úat un concurs de proiecte de arhitectur─â pentru modernizarea hipodromului, urm├«nd ca ├«n luna martie s─â se reia ┼či cursele de trap. Prim─âria a primit proiectele, a ┼či desemnat un c├«┼čtig─âtor, numai c─â banii promi┼či (30.000 de euro) n-au putut fi aduna┼úi din sponsoriz─âri, ┼či nici cursele nu s-au reluat. ├Äntre timp, hipodromul a ajuns ├«n administrarea Clubului Sportiv Municipal care, momentan, se ocup─â cu semnarea noilor contracte cu cresc─âtorii de cai. Oficialii spun c─â, ├«ncep├«nd cu luna octombrie, dup─â mai bine de doi ani, vor fi reluate, s─âpt─âm├«nal, cursele de trap. Marian Manea, pre┼čedintele Societ─â┼úii Rom├óne de Trap, ne-a confirmat c─â bugetul Prim─âriei Ploie┼čti prevede, pentru anul urm─âtor, alocarea a 10 milioane de euro pentru modernizarea hipodromului. ├Än acest moment, num─ârul de tr─âpa┼či este de 120, dou─â genera┼úii de cai din 60 de ferme de reproduc┼úie urm├«nd s─â debuteze odat─â cu reluarea curselor. 

Federa┼úii & autorit─â┼úi 

De restul competi┼úiilor ecvestre se ocup─â Federa┼úia Ecvestr─â Rom├ón─â, al c─ârei statut prevede, printre multe altele, ├«ntocmirea unui calendar sportiv intern ┼či interna┼úional al sporturilor ecvestre de la noi, precum ┼či instituirea unui sistem de informare ┼či documentare (buletine informative, reviste de specialitate, c─âr┼úi), organizarea de simpozioane, cursuri ┼či stagii etc. Cu toate acestea, site-ul federa┼úiei (www.ecvestra.ro) era, acum dou─â s─âpt─âm├«ni, neactualizat de un an de zile, iar ├«n acest moment foarte multe date se opresc la nivelul anilor 2006-2007. 

Acela┼či anacronism l-am ├«nt├«lnit ┼či pe site-ul Autorit─â┼úii Hipice Na┼úionale (www. autoritateahipica.ro), printre ale c─ârei atribu┼úii se num─âr─â, de pild─â, coordonarea activit─â┼úii de cercetare ┼čtiin┼úific─â ├«n domeniu, ├«nregistrarea performane┼úelor cailor de ras─â ┼či publicarea C─âr┼úii Cresc─âtoriei Na┼úionale. ÔÇ×Nout─â┼úileÔÇť site-ului ├«ns─â dateaz─â din octombrie 2009, publica┼úiile ┼či evenimentele s├«nt vechi de doi ani, numerele de telefon postate la pagina de contact s├«nt fie nealocate, fie au al┼úi utilizatori, iar la e-mail-ul oficial nu r─âspunde nimeni. Reorganizat─â, ├«n baza Legii Calului nr. 389/2005, ├«n scopul ÔÇ×identific─ârii, ├«nregistr─ârii ┼či monitoriz─ârii cabalinelor de ras─âÔÇť, Autoritatea Hipic─â Na┼úional─â pare o institu┼úie fantom─â. 

├Än aceste condi┼úii, ├«ntrebarea de ce se scrie at├«t de pu┼úin ├«n pres─â despre sporturile ecvestre (revista Calul meu este singura publica┼úie rom├óneasc─â dedicat─â calului) pare de-a dreptul rizibil─â. Nu se scrie pentru c─â nu (mai) s├«nt competi┼úii notabile, pentru c─â, atunci c├«nd au loc, nu s├«nt f─âcute publice sau pentru c─â cititorii nu s├«nt interesa┼úi? Jurnalista Lumini┼úa Paul, ┼čeful departamentului Sporturi al Gazetei Sporturilor, e de p─ârere c─â se scrie pu┼úin despre cai ┼či despre competi┼úiile lor ÔÇ×pentru c─â nu mai exist─â hipodromuri. ├Än urm─â cu 12-13 ani, ├«nc─â existau concursuri s─âpt─âm├«nale ┼či pe atunci se publicau rezultatele. Apoi, pe nesim┼úite, totul s-a topit. A urmat o tres─ârire de interes ├«n 2003-2004, c├«nd am avut un cal, Carnaval, ├«mpreun─â cu jockeul s─âu, Viorel Bub─âu, califica┼úi la Olimpiada de la Atena. Povestea abandonului frumosului Carnaval i-a oferit lui C─ât─âlin Tolontan ocazia unui reportaj de o pagin─â ├«n format mare, care a st├«rnit mari emo┼úii la momentul respectiv. De atunci, nu-mi amintesc s─â mai fi existat ceva de amploare despre hipism ├«n presa noastr─â, mai ales ├«n cea de specialitateÔÇť. 

┼×i caii se m─ân├«nc─â, nu-i a┼ča? 

Conform Autorit─â┼úii Na┼úionale Sanitare Veterinare ┼či pentru Siguran┼úa Alimentelor (www.ansvsa.ro), ├«n anul 2009 au fost exporta┼úi 15.340 de cai c─âtre Italia (90 %), Bulgaria, Ungaria, Germania, Belgia, Olanda, Slovenia, Polonia ┼či Grecia, iar conform Asocia┼úiei Rom├óne a C─ârnii (www.rma.ro) produc┼úia rom├óneasc─â de carne de cal care a mers la export a fost de 3353 de tone ├«n 2008 ┼či de 310 tone ├«n 2009. ├Än acest moment, ├«n Rom├ónia func┼úioneaz─â 23 de abatoare autorizate pentru sacrificarea cailor. Produc─âtorii de Salam de Sibiu au declarat ├«n pres─â ├«n repetate r├«nduri c─â mezelurile lor nu mai con┼úin carne de cal de 20 de ani. Daniela Dragomir de la www. protectiaanimalelor.ro spune c─â ÔÇ×├«n Rom├ónia nu to┼úi caii s├«nt cipa┼úi ┼či ├«nregistra┼úi, deci nimeni nu ┼čtie exact c├«┼úi cai ajung la abatoare. Mul┼úi cai se sacrific─â ilegal ├«n afara abatoarelor, iar cei exporta┼úi ├«n viu spre abatoarele din Italia s├«nt chinui┼úi peste 24 de ore f─âr─â ap─â ┼či hran─â. Se ├«ncalc─â legisla┼úia, ├«ns─â nimeni nu face nimicÔÇť. Raportul direc┼úiei Food and Veterinary Office al Comisiei Europene, realizat ├«n luna mai a anului trecut, ofer─â date am─ânun┼úite privind condi┼úiile ├«n care se realizeaz─â comer┼úul cu cai ├«n Rom├ónia, concluziile fiind categoric negative: ÔÇ×Contrar declara┼úiilor oficiale, ├«nregistrarea cailor ┼či identificarea lor cu ajutorul cipurilor este un e┼čec total. Personal insuficient, proceduri greoaie, constr├«ngeri tehnice ┼či administrative, precum ┼či lipsa de ini┼úiativ─â explic─â acest e┼čec. Caii infecta┼úi nu s├«nt marca┼úi sau sacrifica┼úi, restric┼úiile nu s├«nt controlate, iar identificarea ┼či starea de s─ân─âtate a cailor adu┼či la centre nu pot fi stabilite ├«n cele mai multe cazuri. Legisla┼úia european─â este ├«nc─âlcat─â ┼či ├«n ceea ce prive┼čte transportul. Caii continu─â s─â fie transporta┼úi pe distan┼úe foarte mari f─âr─â a se respecta cerin┼úele europeneÔÇť.

Ultimii cai liberi 

Grindurile ┼či ostroavele Estului s─âlbatic din Delta Dun─ârii s├«nt populate, dup─â estim─ârile de anul trecut, de aproximativ 3600 de cai s─âlbatici sau s─âlb─âtici┼úi. Presa a scris la un moment dat despre faptul c─â localnicii lipoveni, dar ┼či ONG-urile de mediu nu agreeaz─â ace┼čti cai liberi din cauz─â c─â rod lujerii ┼či scoar┼úa copacilor din p─âdurea Letea, monument al naturii. Prin┼či de localnici ┼či v├«ndu┼úi abatoarelor italiene ├«ncep├«nd cu anii ÔÇÖ90 ┼či p├«n─â ├«n 2003 (subiect care a stat la baza unui dramatic documentar realizat de TVR Cluj pentru National Geografic), caii liberi din Delt─â au trezit interesul ┼čtiin┼úific abia ├«n ultimii ani. ┼×tefan R─âileanu, medic veterinar ┼či cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul Na┼úional de Cercetare Delta Dun─ârii din Tulcea (www.info-delta.ro), le-a studiat ├«n ultimii ani comportamentul ┼či crede c─â impactul cailor s─âlb─âtici┼úi asupra rezerva┼úiei este exagerat: ÔÇ×Caii au fost sco┼či ┼úapi isp─â┼čitori pentru stric─âciunile din p─âdure de c─âtre unii p─âdurari ┼či proprietari de animale domestice, ├«n special de vaci, l─âsate s─â pasc─â ├«n voie vegeta┼úia din balt─â. Impactul cailor asupra ecosistemului este mult mai mic pentru c─â ei, de fapt, rod scoar┼úa copacilor c─âzu┼úiÔÇť. ├Än acest moment, institutul tulcean, ├«mpreun─â cu Funda┼úia Vier Pfoten (www.vier-pfoten.ro) lucreaz─â la primul studiu dedicat impactului cabalinelor s─âlbatice asupra ecosistemului, un studiu care se va ├«ntinde pe durata a trei ani. ┼×tefan R─âileanu mai spune: ÔÇ×O parte din ace┼čti cai s─âlb─âtici┼úi s├«nt proveni┼úi din fostele ferme ceau┼čiste, ast─âzi ni┼čte ruine, situate pe cele trei bra┼úe ale Dun─ârii. Aceast─â popula┼úie de hu┼úuli semi-s─âlbatici reprezint─â ├«ns─â un fond genetic valoros: s├«nt cai foarte rezisten┼úi ┼či, dintre caracteristicile speciale pe care le-am observat la ei, parteneriatul pe care-l fac iarna cu mistre┼úii, pentru a se hr─âni mai bine, mi se pare cu adev─ârat interesantÔÇť. 

├Än timp ce agricultura se bazeaz─â tot mai pu┼úin pe cal, iar sporturile ecvestre s├«nt ca ┼či inexistente (performan┼úe rom├óne┼čti notabile practic nu exist─â), ├«n ultimii ani num─ârul proprietarilor de cai de ras─â a crescut, turismul ecvestru se extinde, iar cluburile au proliferat. Dar despre acestea ├«n paginile urm─âtoare.

Fotografii de Horia C─âl─âceanu

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.