Rutine, schelete invizibile şi dezorientare test-oriented

Doru CĂSTĂIAN
Publicat în Dilema Veche nr. 916 din 28 octombrie – 3 noiembrie 2021
Între romantism, geopolitică și ucronie: nu plictiseala ucide, ci blazarea jpeg

Aş spune că nu trăim vremuri bune pentru rutine. Realitatea frige şi are nenumărate suprafeţe. Din fiecare perete de sticlă te privește un chip zîmbitor, care te îndeamnă să fii creativ, să ieşi din rînd, din linie, din tipare, din minţi. Exerciţiul e desuet, rutinele irosesc timp (desigur, o resursă) şi ne fac să pierdem ritmul în care lucrurile se înspumează, dezordonat şi seducător, precum crestele mării. Pentru cei vechi, asceza era o formă de a face ceva al tău, de a nu uita ce te ţine pe acest pămînt, de ce e nevoie de mai mult decît de o ceaşcă de cafea pentru a te ridica din pat dimineaţa. Pentru noi au devenit suspecte, deşi reuşim cîteodată să le strecurăm pe uşa din dos.

Din punct de vedere strict pedagogic, rutinele nu pot fi eliminate din practicile prin care se încearcă formarea şi informarea elevului. Majoritatea discuţiilor din spaţiile (ceva mai) pop ale dezbaterii se axează pe abilităţile cognitive ale elevilor, mai puţin pe cele sociale sau axiologice. Ştim însă, şi din intuiţiile celor vechi, dar şi din cercetarea recentă, că învăţarea se produce la cel puţin două niveluri (într-una dintre cele mai simple categorizări/clasificări) şi că putem vorbi despre o învăţare de suprafaţă şi una de profunzime. Învăţarea de profunzime presupune asimilarea adîncă, integrarea informaţiei în ansamblul de cunoştinţe declarative şi procedurale ale individului, dar şi relaţii coerente şi funcţionale cu valorile şi dispoziţiile lui definitorii. Mai simplu şi mai puţin tehnic, nu doar volumul şi calitatea cunoştintelor contează (deşi contează enorm), ci şi semnificaţia lor pentru mine, raportul cu valorile mele, cu personalitatea şi arhitectura mea interioară în ansamblu. În fine, să observăm încă un lucru fundamental: o bună gestionare a cunoaşterii presupune şi o capacitate mare de influenţare şi evaluare a automatismelor noastre inferenţiale, un control mai mare al sistemului 2 (lent, reflexiv, performant în evaluare) asupra sistemului 1 (rapid, nereflexiv, predispus la erori), ca să folosesc deja celebra terminologie a lui Daniel Kahneman.

Toate aceste elemente ale formării profunde nu pot fi obţinute în afara stabilirii şi practicării unor rutine. Voi exemplifica prin descrierea pe scurt a unor rutine de gîndire vizibilă, cu menţiunea că există rutine care antrenează şi alte caracteristici pe care vrem să le formăm la elevi (de exemplu, practicarea unor ritualuri ale grupului pentru a creşte gradul de coeziune a comunităţii şcolare). Rutinele prezentate mai jos sînt preluate din cercetările lui Ron Ritchhart & co, descrise în cărţi precum Making Thinking Visible: How To Promote Engagement, Understanding and Independece For All Learners sau Creating Cultures of Thinking: The 8 Forces We Must Muster to Truly Transform Our Schools. De asemenea, o descriere a rutinelor de gîndire vizibilă se poate găsi la adresa pz.harvard. edu/projects/visible-thinking.

Think-puzzle-explore (TPE). Elevilor le este prezentat un material (scris sau fişier multimedia), după care li se cere să treacă materialul respectiv (individual sau pe grupe) prin trei paşi: Gîndeşte! (Think): elevii caută ideea fundamentală a textului, identifică ideile conexe, văd cum se implică şi se susţin reciproc, dacă se contrazic, cum se leagă de cunoaşterea lor anterioară etc. La cel de-al doilea pas (Puzzle), elevii identifică idei sau informaţii care li se par interesante, provoacă surpriza sau dorinţa de a şti mai mult, pentru ca, în cele din urmă, să treacă la pasul al treilea (Explore), care presupune un efort independent de a documenta pe cont propriu unul sau mai multe dintre elementele identificate la pasul al doilea. Răspunsurile sînt înregistrate în scris, pot fi revizitate după documentare suplimentară, pot servi drept bază de discuţii şi dezbateri.

Claim-Support-Question (CSQ) este un alt exemplu de rutină, una care dezvoltă abilităţi şi deprinderi complexe, cum ar fi capacitatea de a argumenta şi de a evalua în acelaşi timp propriile argumente. Astfel, elevului i se cere să susţină o teză, să o argumenteze şi să vadă în acelaşi timp limitele propriilor argumente, căutînd explicaţii mai complexe şi antrenînd dezvoltarea profundă a conştiinţei propriei failibilităţi, dar şi a mijloacelor pentru a o depăşi. Există alte cîteva zeci de rutine de gîndire vizibilă, aplicabile cu rezultate spectaculoase şi cu resurse minime. De asemenea, acest mod de lucru duce în timp la instaurarea unor adevărate „culturi ale gîndirii” (termenul lui Ron Ritchhart), culturi profund participative şi motivante atît pentru elev, cît şi pentru profesor.

E inutil, cred, să precizez că alte tipuri de rutine sînt posibile, urmărind eventual alte finalităţi. În orice caz, rutinele sînt inevitabile. Atunci cînd nu sînt instaurate conştient, ele se formează în afara controlului şi obiectivelor pedagogice. În munca pedagogică, ele alcătuiesc scheletul pe care poate creşte carnaţia personalităţii complexe pe care o urmărim.

Deşi nu aş fi vrut cu orice preţ, mă văd nevoit să închei articolul cu o observaţie amară despre învăţămîntul nostru. Deşi progresele sînt vizibile endemic, deşi tot mai mulţi profesori încep să intuiască şi să înţeleagă nevoia de educare, învăţare şî formare profundă, practica majoritară aparţine deocamdată tot învăţării mai degrabă superficiale, test-oriented. Cercetarea dedicată a arătat de multă vreme limitele fatale ale unui astfel de mod de a educa. Limite pe care, din păcate, cred că le vedem azi şi în spirala malignă în care se îmbrăţişează, într-un dans zilnic al morţii cuantificabile, prestaţia unei clase politice incapabile să facă cu adevărat pasul spre politic şi rutinele de gîndire ale unei populaţii majoritar străine de ştiinţă şi de modurile critice de raportare la cunoaştere şi la informaţie. 

Doru Căstăian este profesor de filosofie și științe socio-umane, publicist, traducător.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

image png
Un nou avion supersonic ar putea zbura de la Londra la New York în doar 80 de minute
Hyper Sting este un avion supersonic proiectat recent care ar putea depăși viteza de zbor și dimensiunile legendarei aeronave Concorde.
oleg deripaska foto epa efe
Oligarh apropiat de Putin, acuzat că a încercat să obțină cetățenia americană pentru copiii lui
Oleg Deripaska este acuzat de Ministerul american al Justiţiei că a elaborat un plan pentru a o face să nască pe Ekaterina Olegovna Voronina (cunoscută de asemenea ca Ekaterina Lobanova) în SUA de două ori.
Lucrările pe Valea Oltului la structura DN7 în Sibiu Foto DRDP Brașov jpg
Alternative pentru șoferii prinși în capcana lucrărilor de pe Valea Oltului și A1 Sibiu-Pitești VIDEO
De multe luni, din cauza lucrărilor începute în mai multe puncte pe DN7 / E 81 - Valea Oltului, dar și pe A1 Sibiu – Pitești, traficul rutier pentru trei județe este sufocat de ambuteiajele din Sibiu.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.