Rurale

Publicat în Dilema Veche nr. 297 din 22 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cîrciuma de la pod este şi "punctul informaţional". Un ceva ce aduce mai degrabă a baracă, un fel de patru pereţi, din placaj, cu acoperiş. La intrare n-are uşă, doar o perdea de mărgele de lemn şi un frigider mare, plin cu sticle de bere şi apă minerală (cu bule). Frigiderul nu e băgat în priză, e pe post de dulap cu vitrină. Pe raftul de jos stau şi cîteva sticle de plastic cu suc. Mai cumpără oamenii pe la sărbători. Rar. Treci prin perdeaua cu mărgele de lemn, pe un fel de covor de cartoane, cu atenţie să nu aluneci în noroi. Înăuntru, adăpostite de vremea rea, stau patru mese, cu scaune scunde, toate de plastic verde. Într-un colţ, un fel de tejghea pe care adastă cîteva pahare, cu gura în jos, cu o patină a timpului foarte evidentă. Deasupra, un singur raft cu două sticle de un maroniu incert, cu etichetă ştearsă de vreme. Coniac Unirea, cîteva pachete de ţigări străine, gumă Orbit. Pe un perete atîrnă o foaie A4, un tabel cu "pariuri sportive". Un iz înţepător de ţuică, îmbibat în fum de ţigară şi miros de lemn uşor mucegăit. Cîrciumarul este un domn solid şi creţ care amesteca de zor într-o roabă cu ciment; uşa, cică, i-au spart-o ţiganii mai zilele trecute. De-asta stă acum cu perdea cu mărgele, îl aşteaptă pe Ionică, tîmplarul, să vină să-i pună o uşă nouă. Cum adică "punct informaţional"? Păi... cîrcimarul lasă vergeaua la o parte şi zice că de aici poate să mă îndrume spre primărie, spre sursa izvorului (căci pe aici a fost turism puternic pe vremea Regelui, acum mai vin aşa, rătăciţi ca mine şi cînd e el le mai spune ce a fost odinioară cu locul ăsta). Acum " zice " e doar noroi iarna şi praf vara. Întreb de tabelul cu pariuri. Şi ăsta a fost uitat de vreme, de pe cînd mai avea muşterii. Avea pe vremuri şi un televizor, se uitau serile la fotbal, dar acum l-a dus acasă. Nu mai rentează, oamenii au sărăcit, nu de cînd cu criza, mai demult de ea, după Revoluţie, cînd s-a închis fabrica şi au rămas mulţi şomeri. Azi, abia dacă mai prinzi cîţiva clienţi pe zi. Cînd vin, iau bere, uneori şi votcă. Mai scapă de acasă, cei pe care îi cicălesc nevestele să nu mai bea. Sau cărora le ascund băutura. Vin aici şi-şi spun ofurile. Pariori împătimiţi? Aş! Se prosteau şi ei să le treacă timpul, căci bani de băutură n-au avut niciodată şi altă distracţie prin noroaiele astea nu prea ai de unde. Iar cîrciumarul îmi întoarce spatele, văzîndu-şi concentrat de prepararea cimentului. Mixta Magazinul mixt din "centru" este de acum şi un soi de cîrciumă. Înainte veneau oamenii şi-şi cumpărau cele necesare, pîine, un mezel, pufuleţi, iar băutura o luau cu preţ de magazin, nu de restaurant şi, cînd să plece, nu plecau, ci rămîneau aşa, cu orele, să sprijine gardul magazinului. Mai deschideau o bere pe care tocmai o cumpăraseră, mai aprindeau o ţigară. Îşi încropiseră şi nişte scaune dintr-un butuc de copac tăiat, şi vreo doi bolovani. Patronul s-a gîndit atunci: păi, de ce să nu le pun eu şi o masă şi un scaun? Să stea omul ca omul, dacă tot stă. Dar nu spune că magazinul e cîrciumă, nici nu s-ar înhăma la aşa ceva. Nu rentează, ar avea de plătit taxe mai mari, deci ar scumpi băutura, iar dacă scumpeşti, nu mai pupi clienţi. Aşa că o lasă deocamdată aşa, ca terasă încropită. Oamenii nu prea au unde socializa, căminul cultural e în paragină şi în afară de primărie, cînd mai e o acţiune, mai e doar biserica. Nici pe vremuri nu era cîrciumă, era doar căminul cultural, dar şi prin ăla bătea vîntul. Se ţineau serbările şcolare, cam atît. N-au unde să meargă să se cinstească după o zi de muncă. Şi nici tinerii n-au unde să petreacă. Doar aşa, dacă se mai adună pe la casele vecinilor. Dar azi nici asta nu se prea mai practică. Au devenit oamenii răi de sărăcie, nu mai au chef să dea. Ce să mai dea? Aşa că se adună la magazin, îşi plăteşte fiecare berea şi nu iese cu scandal. Îşi mai povestesc unii altora problemele cu recolta, micile intrigi dintre vecini, apoi cele mai mari, politica via primărie şi primar. Apoi se ajunge la Băsescu şi la guvern şi cu cine votezi la alegerile viitoare. Apoi se revine din nou la sat, se închide cercul, se mai iau unul de altul, apoi de directoarea de la şcoală, care a fost mare activistă, apoi de preot, ăl’ de se jeluieşte mai abitir ca toţi de ce greu îi merge lui, da’ ia s-o luaţi în sus, pe uliţă, să vedeţi ce viloacă îşi ridică popa. Cu termopan şi gresie pe jos, că " zice el " gresia e la modă. Parcă n-ar vrea toţi să fie la modă, dar cine îşi permite? Comunala Se află la o răscruce de drumuri. De unde iei rata pentru oraş. Este elegantă, cu termopan şi gresie. În faţă are o terasă de lemn, cu bănci prelungi şi mese lăcuite. Aproape urbană. Înăuntru este cald şi foarte portocaliu. Pe uşă, lipită de geam, o foaie scoasă la imprimantă: "aici e salon exclusiv pentru fumători". Dar pot sta şi nefumătorii, cît timp nu fac scandal că fumează pasiv. Un bar prelung, plin cu băuturi fine, Garone, Cinzano şi lichior de caise. Însă "astea-s mai mult de decor", le-au cumpărat acum un an şi nimeni n-a comandat vreodată aşa ceva " mă lămureşte chelneriţa, o domnişoară în uniformă, puternic fardată, care a terminat liceul, dar a rămas aici. Muşterii? Vin de la ambele sate din apropiere... uneori şi de la cele mai depărtate. De obicei se adună mai mult intelectualii. Profesorii iau ceai de fructe, iar cei de la primărie comandă cafea. Se vinde multă cafea la filtru, apoi bere şi apoi multă cola. Un televizor suspendat în colţ merge mai tot timpul, fixat pe un canal cu muzică. Cîteva doamne stau într-un colţ, fumează şi beau bere, glumesc şi rîd, boscorodite de un grup de pensionari de la altă masă. Lîngă ei, trei tineri, aruncînd priviri curioase asupra noastră. Lîngă noi, un poliţist cu o domnişoară flirtează. Totul se petrece într-un decor portocaliu, cu manele şi fum, unde de multe ori se iese ca "în oraş", se consumă cola şi bere, cafea şi ceai, se fumează puternic, în (cam) singura alternativă de socializare rurală.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Kelemen Hunor FOTO gov.ro
La ce investiţii propune Kelemen Hunor să renunțe România și ce măsuri fiscale ar lua
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că investiţiile care nu cresc nivelul de trai pot fi amânate pentru o perioadă de doi până la patru ani.
parlamentul european profimedia  jpg
România, Europa și nevoia unei apărări moderne
Europa se află în mod evident într-un punct de cotitură.
seminte pepene rosu 1 jpeg
Ce greșeală fac românii când mănâncă pepene roșu. Când nu ai voie să-l consumi și câte felii e bine să mânânci pe zi
Pepenele roșu, vedeta verii, este una dintre cele mai populare alegeri ale românilor în sezonul cald. Gustul răcoritor, conținutul ridicat de apă (peste 90%) și aportul de vitamine fac din acest fruct un aliat al zilelor toride.
image png
China își promovează „reziliența” în urma acordurilor cu America. China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol publicat de Global Times, care analizează reconsolidarea încrederii actorilor financiari globali în potențialul economiei chineze.
Benjamin Netanyahu FOTO Profimedia jpg
Netanyahu: În ceea ce priveşte Iranul, „suntem bine coordonaţi cu SUA". Israelul este pe cale să schimbe „faţa Orientului Mijlociu”
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni seara că liderii israelieni sunt „bine coordonaţi cu SUA" în privința obiectivelor Israelului împotriva Iranului, în a patra zi a atacului masiv lansat asupra Republicii Islamice.
jakob jpg
Un star din sportul mondial a plănuit să-și arunce tatăl în închisoare. Decizia instanței l-a lăsat mască
Tatăl atletului norvegian Jakob Ingebrigtsen a fost achitat de acuzațiile de abuz asupra copiilor aduse de fiul său.
israel gaza iron dome mai 2021 foto afp
Iranul a lansat o nouă serie de rachete asupra Israelului, a anunțat televiziunea de stat iraniană. IDF: „Dacă nu-i oprim, tu urmezi”
Televiziunea de stat iraniană a anunţat luni seara o nouă serie de rachete asupra Israelului, în a patra zi a unei escaladări militare între Iran şi Israel.
u19 jpg
Spania ne bate pe unde ne prinde! Naționala U19 a României, ținută la respect de iberici
România U19 a pierdut clar în fața selecționatei similare a Spaniei.
Atacuri Israel în Iran FOTO EPA 13126601 jpg
Trei angajați ai Semilunii Roșii, uciși într-un atac israelian la Teheran
Trei angajați ai Semilunii Roșii iraniene au fost uciși luni la Teheran într-un atac israelian în timp ce lucrau, a anunțat organizația, echivalentul iranian al Crucii Roșii.