Rulmenți, lanterne și șuruburi

Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Rulmenți, lanterne și șuruburi jpeg

Imediat după Revoluție, vecinii, rudele și părinții colegilor mei au început să călătorească „cu afaceri“. Un comerț ambulant internațional a pus stăpînire pe micul oraș de provincie și orice loc în care se putea face un ban devenea peste noapte un tărîm al făgăduinței.

La unguri, la sîrbi, la turci, nu contau distanțele. Oamenii își făceau bagajul, îndesau tot felul de obiecte în plasele albastre, cadrilate, de rafie, cu fermoar, și porneau la drum.

În fiecare piață se căuta cîte ceva. La piețele sîrbești „mergeau“ mărunțișurile, hîrtia igienică și sticlăria. În cele ungurești lanternele, lacătele, șuruburile. Iar la turci, habar n-am de ce, erau la mare căutare rulmenții de mașină.

Ai mei n-au fost întreprinzători și am suferit un pic, cînd îi vedeam pe cei din jurul nostru că prosperau. Părinții prietenei mele își abandonaseră serviciile și plecau cu săptămînile de colo-colo. Cînd și-au luat Mercedes-ul alb, impunător, un model antic, lumea se oprea și se uita după ei.

Dacă erai perseverent și aveai noroc, strîngeai bani mulți, mărci prețioase, cu care puteai cumpăra orice în tranziție.

Într-o zi, nu mai știu ce s-a întîmplat, dar taică-miu a trebuit să salveze un transport la turci: să preia marfa mătușii mele, să se urce în autocar și să ajungă la Istanbul, în bazar, s-o vîndă. A plecat cam îndoit, avea emoții. Seara dinainte am mîncat, mama și-a făcut planuri: „Dacă te descurci, poate te mai duci apoi și pe cont propriu“. El n-a zis nici da, nici nu. Și-a luat pachetul cu mîncare, vreo zece sendviciuri aranjate frumos într-o pungă de plastic, și-a verificat sacoșa și a plecat spre miezul nopții. Știam că se va întoarce peste vreo cinci zile. Am stat cu inima strînsă și ne-am rugat să reușească.

Nu putea fi tata mai nepriceput decît toți ceilalți negustori. Mai ales că-mi doream cu cerul și cu pămîntul niște blugi prespălați și o pereche de adidași albi, Puma. Mi l-am imaginat cu rulmenții ăia întinși pe tarabă, cum va negocia într-o limbă necunoscută, cum vor veni niște mușterii și vor cîntări din priviri marfa lui și o vor considera cea mai bună, iar asta însemna că îi vor rămîne și lui niște bani.

De adus mi-a adus ce-mi dorisem, doar că, după această călătorie, tata a rămas dator vîndut. A dat rulmenții sub prețul pieței și a mai și împrumutat ceva de la alți colegi negustori.

Mult mai tîrziu mi-a povestit de nopțile negre, cu mirosul lor de ciorapi obosiți, de camerele insalubre pe care le împărțeau cîte trei-patru bărbați, în acele excursii. N-a văzut nimic din oraș, ar fi putut fi oriunde. Doar un du-te-vino de oameni veniți de peste tot, cu marfa lor tristă, înspăimîntați că n-or s-o vîndă și că or să piardă banii investiți. Uneori tata visează că se plimbă pe străzile Istanbulului și că a vîndut cu un preț bun toți rulmenții din lume.

Foto: Jorge Láscar, flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Robert Habeck FOTO EPA-EFE
Germania acuză SUA că vând gazele la preţuri „astronomice”
Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a reproşat miercuri mai multor ţări, în primul rând SUA, că vând la preţuri foarte ridicate gazele care le înlocuiesc pe cele din Rusia, transmite AFP.
Vladimir Soloviov FOTO Profimedia
Propagandistul lui Putin dă vina pe NATO pentru umilința suferită de armata rusă: „Ne-a mirosit sângele” VIDEO
Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai mari susținători ai liderului de la Kremlin din presa rusă de stat, a deplâns bombardamentele „cu poftă” ale armatei ucrainene.
Adrian Câciu FOTO gov.ro
Câciu: ANAF a încercat să execute Blue Air. Executarea silită este suspendată. ANAF și Eximbank răspund
Reprezentanţi ai ANAF şi ai Eximbank se vor întâlni cu conducerea Blue Air pentru a afla dacă aceasta are sau nu posibilitatea să meargă mai departe, a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.