Romii: integrare la cererea Europei

Nicoleta SCRIPCARIU
Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Romii: integrare la cererea Europei jpeg

Termenul de Balcani, geografic vorbind, este folosit pentru a desemna peninsula sud-estică a continentului european. Nici o altă regiune a Europei nu conţine atîtea popoare diferite ca Balcanii. Aici este şi cea mai mare parte a romilor din întreaga lume. Fie că sînt musulmani, creştini ortodocşi sau catolici, ei se identifică cu religia ţării din care fac parte.

Analizînd la nivel general situaţia romilor în regiunea balcanică, aceasta se datorează într-o mare măsură şi argumentelor istorice. Aici, romii s-au ales şi cu denumirea de ţigani, provenită din grecescul atsiganos, numele unei secte eretice, cu care romii nu au nici o legătură, însă cu care au fost confundaţi datorită aspectului lor străin. Tot aici s-au ales şi cu statutul de robi, aşa cum s-a întîmplat în Moldova şi Ţara Românească.

Romii – cea mai mare minoritate a Europei – reprezintă grupul etnic cel mai vulnerabil şi dezavantajat. Dacă ne-am încumeta la un calcul, romii care trăiesc în zona balcanică, în ţările menţionate, cumulează un număr impresionant, mai mult de 7 milioane de persoane, cu procente între 0,6 pînă la 5% din populaţia ţărilor de care aparţin. O distincţie importantă, care afectează în mod direct situaţia romilor din zona balcanică, este apartenenţa ţărilor din care provin la Uniunea Europeană, o aşa-numită binefăcătoare.

Romii din România şi din Bulgaria au început să fie mai vizibili în ochii autorităţilor publice odată cu aderarea la UE, cînd îmbunătăţirea situaţiei acestei minorităţi era un criteriu politic important. CE mai semnala cîte o problemă, mai lua de urechi cîte un minister, îi dădea acces la fondurile de pre-aderare, iar romii se transformau într-o oportunitate bună de exploatat. În general, UE, prin instrumentele de pre-aderare, a adus pentru romi rezolvarea unor probleme mărunte. Rezultatele sînt vizibile, însă mai rămîn enorm de mulţi paşi de făcut.

Celelalte ţări se clasifică în ţări candidate la UE (Macedonia, Croaţia, Turcia) sau ţări potenţial candidate (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Kosovo). În ciuda dobîndirii acestui statut, rezolvarea problemei romilor nu rămîne decît o asumare politică la nivel declarativ. Am vrut să fac această diferenţiere întrucît situaţia romilor care trăiesc în Balcanii de Vest – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia – este chiar mai rea decît în alte părţi ale Europei, din cauza condiţiilor economice generale mai proaste, repercusiunilor conflictelor din zonă şi insuficientei atenţii acordate de către guvernele naţionale, cît şi de organismele internaţionale. Spre exemplu, procentul romilor din Kosovo care trăiesc în sărăcie extremă este de 36,7%, în timp ce refugiaţii din Kosovo în Serbia erau situaţi chiar mai rău – 49% dintre aceştia trăiau în sărăcia extremă, în anul 2006.

România este ţara cu cea mai numeroasă populaţie de romi din lume şi, în acelaşi timp, şi una dintre primele care au încercat să contureze politici pentru această minoritate. Bineînţeles, acest lucru nu s-a întîmplat prin propria voinţă a ministerelor, care, de mai bine de zece ani, îşi asumă să aducă o îmbunătăţire a situaţiei romilor, de cele mai multe ori datorită presiunilor externe.

La nivel european, se doreşte îmbunătăţirea generală a condiţiilor romilor. CE a creat, în anul 2012, un Cadru European al Strategiilor Naţionale de Incluziune a Romilor pînă în 2020, prin care statele-membre trebuie să alcătuiască astfel de strategii sau să le reînnoiască. Vestul Europei este cam palid şi nedumerit în această privinţă, dar nici partea estică nu excelează, întrucît problemele se agravează şi devin tot mai vizibile. Populaţia de romi din Balcanii de Vest reprezintă însă o provocare şi mai mare pentru cei ce se numesc policy-makers ai Uniunii Europene.

Nicoleta Scripcariu este Roma Policy Research Fellow al Open Society Foundations în cadrul Centrului Român de Politici Europene. Printre publicaţiile sale se numără şi studiul Aritmetica migrării romilor în Franţa.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

accident sju slatina3   foto euro24 jpg
Unșofer, cu o alcoolemie de 1,1 mg/l, a pierdut controlul asupra direcției de mers și a intrat cu mașina în curtea Spitalului Slatina
Un incident grav s-a petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 10/11 decembrie 2024. Un șofer de 27 ani, care a urcat la volan sub influența alcoolului, a pierdut controlul asupra direcției de mers și, în fața SJU Slatina, a trecut peste bordură și a ajuns în curtea unității sanitare.
citit carte barbat istock jpg
Ce este „lerul”? Cuvântul neobișnuit care apare în multe colinde, dar pe care puțini români îl pot explica
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja ne îndreptăm către jumătatea lunii decembrie. Poate că mulți dintre noi deja am început să ascultăm colinde, sau, dacă nu, o vom face destul de curând.
slobozia razie la urziceni si barbulesti foto ipj ialomita
Razie şi percheziţii cu mascaţii în Ploieşti, în mai multe dosare de tâlhărie şi furt
Peste 50 de poliţişti şi jandarmi au demarat, miercuri dimineaţă, o razie de amploare în Prahova, dar şi percheziţii la mai multe persoane suspecte în câteva dosare de tâlhărie şi furt.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Piețele financiare românești, survolate de un stol de „lebede negre”: „Au mai fost văzute în pandemie, la Brexit și în 2008”
Piețele financiare românești au fost lovite de volatilitate în timpul alegerilor prezidențiale, rezultatele surprinzătoare ducând și la o dificultate neașteptată pentru Guvern în a împrumuta bani.
Kim Yong hyun   fostul ministru al Apărării din Coreea de Sud Foto Getty Images jpg
Fostul ministru al Apărării a încercat să-și ia viața în arest, după ce a recomandat impunerea legii marțiale în Coreea de Sud
Kim Yong-hyun, fostul ministru sud-coreean al apărării, a încercat să îşi pună capăt zilelor în timp ce se afla în detenţie, a declarat, miercuri, comisarul general al Serviciului Coreean de Corecţie.
andreea balan  crop 1665063599 jpg
Motivul neașteptat pentru care Andreea Bălan nu poartă inelul de logodnă de la Victor Cornea: „Foarte greu, de-a lungul anilor, am…”
Pe 3 decembrie, Andreea Bălan a trăit o zi memorabilă. În timpul unui zbor către Laponia, Victor Cornea, partenerul ei de mai bine de un an, i-a adresat marea întrebare. Răspunsul vedetei a fost un entuziast „DA”.
zile libere de paste jpg
Câte zile libere au românii în 2025. Cum arată calendarul pentru minivacanțe de la anul
Anul 2025 aduce vești bune pentru angajații din România, oferind un total de 17 zile libere legale, dintre care 13 vor fi în timpul săptămânii, iar restul de 4 în weekend.
sumudica platformax jpg
Șumudică își retrogradează o fostă echipă. UEFA i-a dat dreptate românului
Marius Șumudică (53 de ani), antrenorul echipei Rapid, a primit o veste bună de la Comisia de Disciplină a UEFA.
castig loto pitesti jpg
Un noroc fatal. A murit la stomatolog după ce a câștigat 32 de milioane de euro la loto
Un bărbat de 73 de ani din Brazilia, care a câștigat marele premiu la loto în luna noiembrie, a murit subit la stomatolog. A fost prima lui decizie de milionar în euro,