România va arăta exact aşa cum vom dori

Traian BĂSESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 180 din 23 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

1. Îndrăznesc să afirm că 2007 este un an important nu doar pentru că este primul an de apartenenţă a României la Uniunea Europeană, ci şi pentru că inaugurăm astfel un nou ciclu istoric. În pofida turbulenţelor sale politice (uneori artificiale), 2007 ne permite să înţelegem că toate schimbările pe care le-am amînat, toate reformele care au rămas pe hîrtie, au un preţ ridicat. Aşa cum atîta timp am cărat în spate "moştenirea" comunismului, acum cărăm lista de datorii scadente acumulate pe durata tranziţiei. Deşi sînt optimist, nu cred că este bine să vedem în creşterea economică un motiv pentru a fi euforici. E cazul să utilizăm această perioadă pentru a rezolva restanţele de care am mai vorbit (în domenii precum descentralizarea, sănătatea sau educaţia, ca să amintesc numai trei dintre domeniile vitale). Din acest punct de vedere, nu aş vrea ca 2007 să reprezinte un start ratat. Iar aici pot să răspund la a doua întrebare de la punctul 1, pentru că avem multe de învăţat din alte starturi ratate. În 1990 cineva a chemat minerii pentru a stopa schimbările politice şi economice, iar după alternanţa din 1996 nu am avut curajul să mergem mai adînc cu reformele. 2007 reprezintă o nouă şansă pentru România, un nou început, iar românii par să fi înţeles cine vrea să batem pasul pe loc şi cine vrea să nu mai repetăm laşităţile şi erorile politice ale trecutului. 2. Nici nu ştiu despre ce este mai greu să vorbeşti: despre cum ar putea arăta România peste 20 de ani, sau despre cum am dori noi ca ea să arate. Cred că rolul liderului politic, în general, şi al preşedintelui ţării, în particular, este să spună că România va arăta peste 20 de ani exact aşa cum vom dori, dacă vom reuşi să facem eforturile necesare pentru a realiza ce ne-am propus. Sigur că există şi o mulţime de factori externi, mai mult sau mai puţin impredictibili, dar apartenenţa la UE şi NATO ne oferă toate premisele unei dezvoltări rapide, complexe şi durabile. De acum încolo, evoluţia Uniunii Europene ne influenţează pe noi, dar şi noi putem influenţa destinul general al continentului nostru. Avem şansa şi obligaţia de a ne face respectaţi, dar înainte de asta trebuie să ne respectăm pe noi înşine, cerîndu-ne mult mai mult. Sper ca România de mîine să atragă înapoi marea majoritate a românilor care au plecat din motive economice în ultimii ani. Acesta va fi principalul barometru al reuşitei noastre ca ţară, al eficienţei elitei politice, economice şi, nu în ultimul rînd, a elitei culturale. Pentru a corecta tendinţa de scădere demografică, toată societatea are o responsabilitate majoră. E nevoie să depăşim definitiv mentalitatea de asistaţi, iluzia că statul poate să ne rezolve toate problemele. Fiecare din noi este liber să meargă unde vrea, să voteze sau nu, să muncească sau nu. Dar trebuie să înveţe să-şi asume rezultatele actelor sale, să nu dea vina pe alţii, pe vreme sau pe altceva. Este însă evident că politicienii trebuie să dea primul exemplu în acest sens. Aş vrea ca elita politică să se comporte ca o veritabilă elită - adică, să ţină cu adevărat seama de interesele majore ale societăţii. România de peste 20 de ani are şansa să devină una dintre ţările prospere ale Europei. Acest vis nu se va realiza de la sine. El va deveni realitate numai dacă vom reuşi să ne modernizăm acţiunea politică, instituţională şi educativă. Altfel spus, dacă vom fi capabili să ne schimbăm, treptat, felul de a gîndi, de a lucra şi de a ne raporta la toţi ceilalţi. Traian Băsescu este căpitan de cursă lungă. În prezent, deţine funcţia de preşedinte al României.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

sala constanta handbal jpg
Situație explozivă la CSM Constanța. Directorul clubului, Andrei Talpeș, explică totul
Situația la CSM Constanța este explozivă. Clubul nu a mai primit bugetul promis de la primărie și sportivii și tehnicienii sunt neplătiți de mai multe luni. Directorul grupării, Andrei Talpeș, a emis un comunicat de presă în care a explicat ce se întâmplă și care sunt dedesubturile.
test cancer prostata jpg
Simptomul care ar putea arăta prezenţa cancerului de prostată
Cancerul de prostată este al doilea cel mai frecvent tip de cancer în rândul bărbaților, după cancerul de piele.
Foto: Muzeul Municipiului București
Expoziția „Pe pământ și pe apă: locuitorii Deltei Dunării acum 6.500 de ani”, vernisată la Palatul Suțu
O expoziție despre viața locuitorilor Deltei Dunării de acum 6.500 de ani, care valorifică cercetările făcute într-un sit arheologic preistoric din localitatea Maliuc, în cadrul unui proiect organizat de statul francez și autoritățile române, a fost vernisată, miercuri, la Palatul Suțu.
Curtea Constitutionala a Romaniei   CCr   INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Renumărarea voturilor: autopsia unei mârșăvii politico-jurisdicționale
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a dispus renumărarea voturilor la turul întâi al alegerilor prezidențiale, astfel că acum suntem în măsură să autopsiem cu acuratețe cadavrul lăsat în urmă de CCR.
percheziţii antrenor Paul Neagu, Politia Romana jpg
Percheziții la Biroul Electoral Central
Vineri se fac percheziții la Biroul Electoral Central. Anchetatorii ridică documente.
Petru Rareș și soția sa, Elena, în tabloul votiv de la mănăstirea Moldovița (© Wikimedia Commons)
Petru Rareș, cel mai vrednic urmaș al lui Ștefan cel Mare
Singurul copil născut dintr-o relație extraconjugală al lui Ștefan cel Mare s-a dovedit și cel mai vrednic dintre urmașii săi.
Brățări dacice de aur expuse la Muzeul Național de Istorie a României (© Cristian Chirita / Wikimedia Commons)
Misterul aurului dacic: legendele care au stârnit imaginația a generații întregi
Povestea aurului dacic a generat, de-a lungul ultimelor secole, nenumărate legende, stârnind imaginația a generații întregi.
WhatsApp jpg
„Chat Control”. Uniunea Europeană vrea să monitorizeze mesajele de pe platforme populare precum WhatsApp
Uniunea Europeană propune un plan ambițios pentru combaterea materialelor de abuz sexual infantil (CSAM) care vizează scanarea comunicațiilor criptate, inclusiv a mesajelor de pe platforme populare precum WhatsApp. I
image jpeg
Cornel Ilie, mesaj sfâșietor după moartea toboșarului Nicu Sârghea: „Era prietenul meu cel mai vechi și cel mai bun!”
Cornel Ilie a postat un mesaj emoționant de adio, după decesul toboșarului Nicu Sârghea.