ROM├â┬éNIA ┼×I UE - Tot ├«nainte ┼či pe loc

29 decembrie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Spaima noastr─â veche cu Transilvania ne ajut─â acum s─â facem jocul puterilor de la est de noi. S├«ntem, ├«mpotriva intereselor noastre, ├«mpin┼či ├«n solidaritatea slav─â ┼či ortodox─â, din ra┼úiuni care n-au nimic de-a face cu modernitatea. Ne ├«ntoarcem o sut─â de ani, la retorica r─âzboaielor balcanice, ├«n loc s─â ne uit─âm ├«nainte spre Europa federativ─â, spre Europa minorit─â┼úilor s─ârb─âtorite, ├«nglobate ├«n edificiul na┼úional, nu ┼úinute, ca o ru┼čine, ├«n debara. Dincolo de toate, ├«ntreg incidentul e de r├«s: dac─â e s─â alegem o tab─âr─â, povestea na┼úiunii noastre ne ├«ndeamn─â s─â-i alegem pe albanezi. ├Än fond, Transilvania e ┼či ea o provincie pe care am alipit-o acum mai pu┼úin de 100 de ani, dup─â acela┼či principiu pe care se fondeaz─â acum Kosovo independent: voin┼úa majorit─â┼úii popula┼úiei, ├«mpotriva tratatelor ┼či istoriei altora." (Lucian M├«ndru┼ú─â, "Transilvania, p─âm├«nt european!", ├«n Dilema veche, nr. 210, 21 februarie 2008) Fonduri europene Cu luciri ├«n ochi, privim c─âtre fondurile europene ca spre o izb─âvire de subdezvoltare. Numai pentru agricultur─â ar urma s─â primim 8 miliarde de euro. Ar fi trebuit s─â avem o dezbatere public─â despre ce fel de agricultur─â ni se potrive┼čte mai bine, despre politica agricol─â comun─â a UE ┼či altele. Am avut-o? "Comisia European─â a aprobat Planul pentru Dezvoltare Rural─â a Rom├óniei, un document crucial pentru felul ├«n care va ar─âta ┼úara noastr─â peste c├«┼úiva ani. ┼×tirea a fost men┼úionat─â ├«n c├«teva ziare ┼či rostit─â rapid de prezentatorii de televiziune, pe fundal de imagini de la Bruxelles. Perspectiva pentru fermierii rom├óni este pozitiv─â, gra┼úie, ├«n primul r├«nd, Politicii Agricole Comune (PAC), un exemplu de solidaritate european─â. PAC a permis dezvoltarea agriculturii ├«n ┼ú─ârile europene cu poten┼úial, cum ar fi Fran┼úa, Italia, Spania ┼či, ├«ntr-o mai mic─â m─âsur─â, Germania. Contestat─â ├«n primul r├«nd de Marea Britanie, care repro┼čeaz─â costul exorbitant - jum─âtate din bugetul Uniunii Europene! -, actuala PAC va dura p├«n─â ├«n 2013. Dup─â aceast─â dat─â, britanicii propun o liberalizare complet─â a pie┼úei (dac─â untul e mai ieftin ├«n Noua Zeeland─â, de ce s─â nu-l cump─âram de acolo?), ├«n timp ce marii produc─âtori agricoli europeni, printre care ┼či Rom├ónia, vor o PAC c├«t mai apropiat─â de cea actual─â. Argumentele lor? ├Än cazul suprim─ârii PAC, jum─âtate din fermele de animale vor disp─ârea, Europa va depinde alimentar de Statele Unite sau de Argentina, num─ârul exploata┼úiilor agricole mici ┼či mijlocii va sc─âdea cu o treime ├«n favoarea marilor ferme, de mii de hectare, cu produc┼úie intensiv─â.". (Luca Niculescu, "8 miliarde de euro pentru spa┼úiul mioritic", ├«n Dilema veche, nr. 213, 13 martie 2008) Invazia cet─â┼úenilor rom├óni ├«n UE Am avut cazuri ├«ndelung mediatizate cu infractori rom├óni ├«n ┼ú─ârile UE. Nu se ┼čtie exact c├«te milioane de compatrio┼úi de-ai no┼čtri se afl─â ├«n alte ┼ú─âri. E limpede ├«ns─â c─â majoritatea ├«┼či c├«┼čtig─â cinstit p├«inea. C├«t despre romi, chestiunea e ceva mai complicat─â ┼či se cere o politic─â european─â de integrare. Cristina Hermeziu a ├«nt├«lnit-o, la Paris, pe Madame Machin, ┼úiganc─â rom├ónc─â, un fel de "consultant─â" pentru ceilal┼úi romi care au nevoie de ajutor pentru a se stabili ├«n Fran┼úa. "┼Ą├Än Fran┼úa, peste tot pe unde am mers, te ajut─â, ├«┼úi explic─â. Eu am ├«nv─â┼úat s─â scriu ┼či s─â citesc aici, am mers doi ani la cursuri. ├Än Rom├ónia n-am ├«nv─â┼úat nimic ├«n ┼čapte ani. Profesorul de matematic─â m─â b─âtea ├«ntruna cu linia la palm─â. Aveam 22 de ani c├«nd am ├«nv─â┼úat s─â scriu ┼či s─â citesc ├«n francez─â. ┼×i nu vreau s─â vorbesc cu accent de rom├ón.├é┬╗ Nici nu-l are. ┼ĄNu vreau s─â mai ┼čtiu nimic de Rom├ónia.├é┬╗ "Te-ai n─âscut acolo...├é┬╗ - ├«i aminte┼čte ┼úiganca cu fust─â ┼či copil ├«n bra┼úe. ┼ĄDa? Atunci spune-mi mie de ce se schimb─â ┼úiganii c├«nd pleac─â din Rom├ónia? Eu nici data na┼čterii n-o ┼čtiam...├é┬╗ ┼ĄDa, chiar a┼ča - ridic─â nasul din formulare fata ┼úiganului f─âr─â carte. P├«n─â s─â vin aici nu ┼čtiam data na┼čterii. ├Än Fran┼úa am f─âcut ┼čcoal─â, tot ┼čcoala mi-a pl─âtit stagiul ├«ntr-un restaurant.├é┬╗ E ├«mbr─âcat─â ├«n blugi ┼či geac─â alb─â ┼či st─â pe jos complet├«nd h├«rtii. Sora ┼úig─âncii-avocat, a┼čezat─â pe scaun, se bag─â ├«n vorb─â: ┼ĄUnde ai mai v─âzut ┼úigan rom├ón s─â v├«nd─â la bulanjerie? Pe fiic─â-mea, aici, ├«n comuna unde st─âm, au pus-o la tejghea ┼či vinde p├«ine...├é┬╗. Fata de pe jos sare ├«n sus: ┼ĄSpune┼úi-mi ┼či mie de ce ├«n Rom├ónia ┼úiganii nu ajung la universitate?├é┬╗ ┼ĄNu-i intereseaz─â...├é┬╗ - ├«ndr─âznesc. "Hai s─â-┼úi spun io - m─â trage de m├«nec─â ┼úiganca-avocat, bun─â de gur─â ┼či de slujb─â. ├Än Timi┼čoara, taic─â-mio lucra la tomberoane. ┼×tii ce-s alea? Str├«ngea gunoiul de la al┼úii. Mama a crescut porci ┼či copii. A┼ča c─â ce slujb─â mi-au l─âsat mie? S─â fac menajul, ca taic─â-mio.├é┬╗" (Cristina Hermeziu, "Rom├ónia export─â ├«n Fran┼úa ┼úigani ferici┼úi", ├«n Dilema veche, nr. 215, 29 martie 2008) Corup┼úia Problem─â veche. Ce s─â mai spui despre ea?... "Guvernul ┼či Parlamentul ┼či-au b─âtut joc de promisiunile asumate de Rom├ónia. Acum exist─â dou─â op┼úiuni majore. Ambele foarte proaste pentru Rom├ónia. Op┼úiunea ┼Ąrenun┼úare├é┬╗: Comisia poate recunoa┼čte c─â ┼či-a epuizat resursele istorice de a lupta cu corup┼úia din Rom├ónia. Cur─â┼úirea unei ┼ú─âri din afar─â nu e o situa┼úie obi┼čnuit─â, Comisia a ├«mpins c├«t a putut, acum Rom├ónia trebuie s─â-┼či g─âseasc─â resurse interne de onestitate, nu mai e treaba Europei. Deci, Comisia ar urma s─â zic─â: gata, a┼úi sc─âpat, a┼úi fost ┼čmecheri, nu mai avem ce v─â face. Op┼úiunea ┼Ą├«ncr├«ncenare├é┬╗: Comisia a fost tras─â pe sfoar─â de v─âc─âroio-olteni, acum se simte ├«n┼čelat─â ┼či aplic─â ni┼čte sanc┼úiuni adev─ârate. Se vorbe┼čte despre prelungirea monitoriz─ârii ┼či schimbarea pedepselor: suspendarea par┼úial─â a fondurile europene, am├«narea ader─ârii la zona Schengen ┼či la moneda euro. E de discutat c├«t de credibile s├«nt pentru politicieni chiar ┼či aceste posibile sanc┼úiuni. Cam acesta este contextul ├«n care e greu s─â decizi ce ar fi mai bine: s─â continue monitorizarea Comisiei sau nu? Dac─â ├«nceteaz─â, Rom├ónia devine membru deplin al UE, dar v─âc─âroio-oltenii au c├«┼čtigat. Nimic nu va mai sta apoi ├«n calea punerii la col┼ú a procurorilor DNA. Ceilal┼úi magistra┼úi vor ├«n┼úelege c─â dac─â te iei de politicieni e cel mai sigur mijloc s─â-┼úi fr├«ngi cariera. Cea mai serioas─â tentativ─â ├«ncercat─â de Rom├ónia pentru un stat de drept va e┼čua. Dar Rom├ónia ar deveni membru deplin al UE. Dac─â se prelunge┼čte monitorizarea, mai exist─â ceva influen┼ú─â pozitiv─â aici, v─âc─âroio-oltenii mai simt r─âsuflarea normalit─â┼úii ├«n ceaf─â, dar Rom├ónia nu-┼či va putea exercita rolul de membru ├«n UE c├«t─â vreme poate fi mereu ├«ntrebat─â: b─âi, dar cu clauza aia ce mai facem? ├Än plus, pl─âtim noi to┼úi pentru ca v─âc─âroio-oltenii s─â fie ├«n continuare deasupra legii." (Cristian Ghinea, "Mai vrem s─â ne verifice UE la corup┼úie?", ├«n Dilema veche, nr. 250, 2 decembrie 2008) Noi ┼či ei ├Änc─â privim Uniunea "din afar─â": noi cu problemele noastre, ei cu construc┼úia "lor" european─â. Ce scria ├«n Dilema veche ├«n ianuarie 2008 este valabil, din p─âcate, ┼či ├«n decembrie... "La fel cum nu exist─â o viziune na┼úional─â coerent─â privind direc┼úiile strategice de dezvoltare a Rom├óniei, nu exist─â nici un punct de vedere rom├ónesc asupra proiectului european. Nu e vorba de puzderia de directive ┼či reglement─âri emise la Bruxelles ┼či de discu┼úiile privind absorb┼úia fondurilor structurale, ci de chestiunile cu adev─ârat fundamentale: vrem o ad├«ncire a integr─ârii politice a Uniunii, cu un transfer important de autoritate c─âtre Bruxelles, sau doar un spa┼úiu comunitar ├«n care statele na┼úionale s─â r─âm├«n─â actorii principali; e bine ca UE s─â se extind─â sau nu ├«n continuare ┼či cum trebuie s─â-┼či defineasc─â ├«n viitor strategia de securitate, separat sau ├«n str├«ns─â rela┼úie cu America, ┼či, din aceast─â perspectiv─â, cum ar urma s─â se raporteze la Rusia, China, la India chiar, ├«n economia jocului influen┼úelor globale aflat ├«n rapid─â schimbare? Astfel de dezbateri lipsesc cu des─âv├«r┼čire, iar vina nu e doar a clasei politice, ci ┼či a elitelor intelectuale ┼či academice care, cel pu┼úin deocamdat─â, se complac ├«ntr-o stare de pasivitate provincial─â, a┼čtept├«nd solu┼úii livrate de-a gata din exterior." (Alexandru L─âzescu, "Rom├ónii ┼či proiectul european", ├«n Dilema veche, nr. 204, 10 ianuarie 2008) Est ┼či Vest S-ar p─ârea c─â exist─â ├«nc─â, ├«n ciuda ader─ârii fostelor state comuniste la UE, o "grani┼ú─â" ├«ntre Est ┼či Vest. Ce ne (mai) desparte? "Diferen┼úa esen┼úial─â dintre Est ┼či Vest este - cred - diferen┼úa dintre m├«nie ┼či calm, dintre tensiune ┼či destindere. E vorba de atmosfera ├«n care respir─âm, de climatul sufletesc al vie┼úii zilnice. Exist─â ┼či ├«n Occident enerv─âri, insatisfac┼úii, r─âsteli ┼či chiar atacuri de furie. Uneori, c├«nd riscul unei generale placidit─â┼úi este iminent, oamenii par s─â-┼či inventeze motive de iritare sau s─â le ├«ngroa┼če artificial pe cele deja existente. ├Än genere ├«ns─â, strada, magazinele, institu┼úiile, mijloacele de transport, scena politic─â, ziarele nu s├«nt locuri ale conflictului. Nu se vocifereaz─â, nu se schimb─â injurii ┼či ├«mbr├«nceli, nu se caut─â har┼úagul cu orice pre┼ú. ├Än R─âs─ârit, dimpotriv─â, aerul e ap─âs─âtor, ca deasupra unui c├«mp de lupt─â. S-ar zice c─â toat─â lumea ur─â┼čte pe toat─â lumea. Cearta este un mod de via┼ú─â. Zgomotul de fond al convie┼úuirii noastre este bomb─âneala, recriminarea, scandalul. Tr─âim din resentiment. Lupta politic─â vizeaz─â exterminarea adversarului, gazet─âria e un apogeu al nervozit─â┼úii ofensive. Intelectualii se ceart─â ├«ntre ei, societatea civil─â e o simpl─â manufactur─â a protestului, guvernul, pre┼čedin┼úia ┼či parlamentul se epuizeaz─â ├«n purulente manevre de gheril─â. Clien┼úii ├«i detest─â pe comersan┼úi ┼či comersan┼úii, pe clien┼úi, poporul s-a s─âturat de politicieni ┼či politicienii de popor, cultele religioase se excomunic─â reciproc. Psihologia de ga┼čc─â, partizanatul, combativitatea de stadion infecteaz─â tonul oric─ârei conversa┼úii, al oric─ârei dispute. La volan te ├«nfurii, ├«n sta┼úia de autobuz, la gar─â ┼či la aeroport te ├«nfurii, la slujb─â te ├«nfurii, la televizor te ├«nfurii. Rom├ónul de azi e, prin defini┼úie, m├«nios. Euforia anihil─ârii celuilalt, lovitura ├«n moalele capului, discreditarea, calomnia, machiaverl├«cul s├«nt gimnastica noastr─â cotidian─â." (Andrei Ple┼ču, "Despre m├«nie", ├«n Dilema veche, nr. 206, 24 ianuarie 2008) ├Äncheiere. ├Äncepe al treilea an de apartenen┼ú─â la Uniunea European─â. Chiar ne-am dat seama de asta?

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.