Rolul femeii

Raluca POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 616 din 3-9 decembrie 2015
Femeile „de pe teren”  Schițe de portret jpeg

Evoluţia ocupării în rîndul femeilor după 1989 a avut un traseu diferit față de statele europene dezvoltate. Dacă în spaţiul occidental a avut loc o creştere lentă, dar constantă a ocupării, în cazul României trend-ul a fost constant descendent. Pornind de la niveluri de peste 70% înainte de 1989, în 2014 rata de ocupare a femeilor (20-64 ani) de 57,3% este una dintre cele mai scăzute din Europa, media Uniunii Europene fiind de 63,5%. Nivelul ocupării feminine din România este comparabil cu cel din ţările sudice precum Spania, Grecia, Italia (care au tradiţional un pattern al participării reduse a femeilor pe piaţa muncii), fiind mult mai scăzut decît în ţările nordice (cu ponderi de peste 70%) şi chiar faţă de majoritatea ţărilor foste socialiste (care au o rată de peste 60%). 

Pe de altă parte, în România, majoritatea nevoilor domestice sînt acoperite prin munca neplătită a membrilor familiei, în principal a femeii. Sprijinul pentru activităţile casnice sau de îngrijire a copilului vine din aranjamente informale, în special de la familia extinsă,  nu de la servicii specializate. Grădiniţa este singurul serviciu public larg accesat de către familie, externalizarea sarcinilor domestice fiind întîlnită în mod excepţional (de exemplu, mai puţin de 5% apelează la o bonă sau la servicii de menaj).

Implicarea crescută a femeii în muncile casnice și petrecerea unui timp îndelungat în gospodărie relevă standardul de viaţă scăzut al populaţiei. Muncile casnice sînt performate de către femeie pentru că românii nu îşi permit să apeleze la servicii specializate. Creşterea participării pe piaţa muncii şi egalizarea rolurilor de gen în familie în Europa Occidentală s-a făcut şi printr-un proces de externalizare a muncilor casnice către servicii specializate pe care, cel puţin deocamdată, familia românească nu şi le permite.

Standardul de viaţă scăzut al familiei şi accesul redus la servicii de suplinire a muncilor domestice, flexibilitatea scăzută la locul de muncă, facilităţile practic inexistente oferite de angajatori, dar şi un model valoric care susţine egalitatea de gen şi realizarea profesională a femeii numai dacă acestea nu sînt conflictuale cu viaţa de familie sînt cîteva din explicaţiile pentru scăderea participării femeii pe piaţa muncii.

România împărtăşeşte un pattern comun majorităţii ţărilor foste comuniste, caracterizat prin participarea femeilor pe piaţa muncii şi prin sprijinul valoric al acesteia, dar nedublată de un sprijin valoric al egalităţii de gen în gospodărie. Se consideră că este bine ca femeia să lucreze, întrucît acest fapt îi asigură independenţa şi contribuie la bunăstarea familiei (83%). Totuşi, peste jumătate (53%) consideră că munca mamei are efecte negative asupra copiilor, comparativ cu Suedia, de exemplu, unde numai 19% cred acest lucru. Mai mult, o largă majoritate (83%) susţine că ceea ce îşi doresc cu adevărat femeile este să aibă familie şi copii. Valoarea este cea mai ridicată între ţările foste socialiste, cu excepţia Lituaniei, şi una dintre cele mai ridicate din Europa (ca reper pentru celălalt model valoric – numai 11% cred acest lucru în Danemarca). 84% consideră că o femeie trebuie să aibă copii pentru a fi realizată, valoarea fiind de asemenea una dintre cele mai ridicate din Europa (pentru comparaţie, în Olanda cred acest lucru numai 7%, iar în Suedia 8%). Sprijinul redus pentru egalitatea de gen din gospodărie este dovedit de faptul că numai 75% consideră că bărbatul ar trebui să îşi asume aceleaşi responsabilităţi domestice şi de îngrijire a copilului ca femeia (deşi reprezintă majoritatea, totuşi este cea mai scăzută valoare din Europa, celelalte ţări au valori de peste 90%).

Familia rămîne (inclusiv pentru femeie) o condiţie esenţială a realizării sale personale. Participarea pe piaţa muncii și realizarea profesională sînt acceptate dacă reprezintă o opţiune complementară şi nu o opţiune de viaţă. În România, femeile sînt definite şi se autodefinesc mai ales prin rolul lor legat de familie şi copii.  

Notă: Sursele datelor prezentate în acest articol sînt Eurostat şi European Values Study.

Raluca Popescu este doctor în sociologie, conferenţiar universitar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti şi cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
INTERVIU EXCLUSIV Nuami Dinescu, despre complexul de a fi „mică și grasă“ și povara rolului Tanța GALERIE
Chiar dacă umbra Tanța a urmat-o ani de zile și i-a pus piedici, Nuami Dinescu a reușit să își pună numele în locul personajului.
image
Santorini „made in China”: Imagini surprinzătoare cu o copie perfectă a insulei grecești VIDEO
O tiktokeriță a dezvăluit că a vizitat cea mai emblematică insulă a Greciei la peste 7.000 de kilometri distanță - în China. Yasmin von Roon, în vârstă de 27 de ani, a rămas uluită când a descoperit stațiunea Dali’s Ideal State - o copie fidelă a insulei Santorini.
image
Instalația bizară care a supraviețuit din Primul Război Mondial. La ce folosea staţia de despăduchere „Larga” de la intrarea în Galați
Rămășițele unei stații de despăduchere pe linia ferată, din perioada Primului Război Mondial, pot fi văzute la marginea orașului Galați. Pe vreme aceea, călătorii care ajungeau din Rusia, dar şi vagoanele, erau supuse dezinfectării cu insecticidul acum interzis DDT.

HIstoria.ro

image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor.