Roboextincția

Vlad ANDRIESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Roboextincția jpeg

Apariția roboților a ajutat oamenii să producă mai mult, mai rapid și mai eficient. Dar pe măsura dezvoltării lor, ecosistemul muncii așa cum îl știm noi astăzi se va schimba, un proces ce poate fi comparat cu evoluția. Impactul sociologic al roboților a fost slab analizat și luat în considerare pînă acum, dar în următorii douăzeci de ani roboții vor înlocui anumite job-uri și vor crea altele. Cea mai afectată pătură socială va fi cea mai săracă dintre ele, pentru că primele job-uri înlocuite vor fi cele manuale, necalificate și care nu necesită o foarte mare specializare.

Erik Brynjolfsson, profesor la Massa-chusetts Institute of Technology, scria într-un studiu publicat în revista Nature că „Luînd în calcul schimbările din economie, oamenii sînt orbi la schimbările aduse de roboți“. El avertizează asupra impactului în cartea The Second Machine Age. Deși nu e la fel de radical ca alți cercetători, el vorbește despre schimbare, nu neapărat dispariție. La fel ca evoluția animalelor și plantelor, oamenii vor fi nevoiți să se adapteze pentru a putea să reziste.

Să privim în prezent, pentru că e mai simplu să vedem ce s-a schimbat deja în ecosistemul muncii. Mai țineți minte, cei mai vîrstnici dintre cititori, că pe vremuri, ca să sunați, trebuia să fiți ajutați de un operator care făcea legăturile? Ei bine, apariția telefoniei mobile și a automatizării a înlocuit cu totul acești operatori telefonici care păreau esențiali în comunicarea globală. De asemenea, pentru cei care au prins zilele terasei La Motoare sau ale Lăptăriei de la Teatrul Național București, ne amintim de operatoarea liftului. Nimeni nu mai are nevoie astăzi de un operator de lift. Iar mai în prezent, la podul de la Cernavodă există încă operatori umani care iau banii cash de la șoferii care formează cozi imense pentru a plăti cu bani, nu prin SMS sau la benzinărie. Cîți ani vor mai trece pînă cînd aceste cozi vor fi uitate? Pentru că, realist, ele pot fi înlocuite de mîine. În multe alte țări nici măcar SMS-ul nu mai este de actualitate, pentru că mașinile au montați pe parbriz senzori conectați la un card care fac plata automată.

Conform studiilor, pînă în 2025 vom pierde cel puțin cinci milioane de locuri de muncă datorită automatizării. Pare departe? Sînt șapte ani. Acesta e doar un studiu, pentru că estimările variază de la cele mai optimiste pînă la cele mai catastrofice. Un studiu al McKinsey Global Institute arată că pînă în 2030 ar putea fi pierdute nu mai puțin de 800 de milioane de locuri de muncă. Studiul arată că robotizarea poate fi comparată cu trecerea de la societățile agricole la revoluția industrială.

Dar miza va fi pe crearea de locuri de muncă mult mai specializate și care necesită creativitate și inovație. Acolo unde roboții nu vor putea interveni pentru o bună perioadă de timp va fi în zona creativă a muncii, acolo unde mintea umană poate face mai multe conexiuni și poate îmbina productivitatea cu arta. Nici un robot nu va putea crea un iPhone atît de bine precum un om, dar roboții îl vor putea asambla la fel de rapid sau poate chiar mai bine. Miza pe care o vor avea angajatorii, dar și statul, va fi reglementarea tranziției într-o societate robotică, pentru ca tehnologia să nu fie doar o forță distructivă. Pentru muncitorii deja existenți, vor fi implementate programe de reconversie profesională, adaptare la robotizare și specializare pentru ca dintr un salahor manual să ne putem transforma în muncitori creativi.

Studiul McKinsey detaliază impactul. 5% din ocupațiile actuale vor fi total automatizate, în timp ce în cazul a 60% din job-uri, doar o treime din task-uri vor fi automatizate. Concluzia e una pozitivă: „Tehnologia distruge job-uri, nu munca“.

În următorii ani, educația va trebui să se bazeze pe crearea de skill-uri diferite, care să facă oamenii imuni la roboții care vor automatiza job-uri. Liceele tehnologice nu mai trebuie să creeze simpli executanți, ci creatori. Conform World Economic Forum, printre caracteristicile care vor fi necesare unui angajat vor fi: elasticitate și flexibilitate de gîndire, gîndire critică, networking, cunoștințe interdisciplinare. În același timp, un amănunt interesant al schimbărilor aduse de roboți se va putea vedea asupra economiei globale și a modului în care aceasta ar putea fi dezechilibrată. Impactul cel mai mare al roboților va fi asupra societăților dezvoltate, cum ar fi China, Germania sau Statele Unite, acolo unde automatizarea va fi implementată prima oară. O comparație facilă este cea cu propagarea Internetului. România a fost pentru mulți ani în topul vitezelor globale ale Internetului. Motivul e simplu. Pentru că nu am avut Internet la începutul anilor ’90, noi am avut Internet prin fibră, tras prin cartiere, atunci cînd în țările dezvoltate marii operatori nu aveau forța să lanseze național astfel de tehnologii. Așa că operatorii oficiali din România au fost presați să crească vitezele, să cumpere rețele de cartier. Astăzi România nu mai este în primele trei viteze de Internet mondial, pentru că celelalte țări au recuperat și tehnologia a avansat. Așa cum, în Africa, tehnologia mobilă 4G e mult mai dezvoltată decît în multe țări europene, pentru că oamenii de acolo au început aventura pe Internet direct pe mobil și cu 4G. Iată că țările mai puțin avansate vor fi mai puțin lovite, dar vor trebui să aibă o strategie pe termen lung.

Cu toate acestea, după multă teorie, ce job-uri vor fi create de roboți? Un raport al Universității Oxford vorbește despre 21 de job-uri care ar putea fi inventate după apariția roboților. Pe măsură ce inteligențele artificiale creează numeroase date digitale și viața noastră e între două baze de date, am putea avea detectivi de date, care să scormonească în baze de date după informațiile relevante. Acest lucru putem spune că se petrece și astăzi. Anchete făcute de publicații de investigații sînt bazate pe scormonirea în baze de date, a se vedea Panama Papers. De asemenea, am putea avea o forță de vînzări pentru inteligență artificială, pentru că roboții nu se vor putea vinde singuri. Pentru că impactul va fi mare, am putea asista și la o nevoie teribilă pe piață de psihoterapeuți, pentru că oamenii vor fi afectați. De asemenea, singurătatea ar putea fi teribilă, așa că job-uri cu skill-uri foarte umane ar putea fi cu adevărat inventate, deși există și astăzi. Oamenii vor putea cumpăra alți oameni alături de care să vorbească sau să se plimbe pentru a rezista singurătății automatizate.

În zona medicinei vom avea asistenți pentru inteligența artificială, iar în zona de fitness vom avea nevoie în continuare de antrenori personali. Și pentru că ne vom putea face fără probleme cumpărături online, vom putea asista la apariția croitorilor online, cei care nu mai fac munca aceasta fizică, ci aranjează imaginile digitale pe care le vei vedea într-o oglindă inteligentă. Printre alte job-uri care ar putea fi create ar putea fi și un regizor al vieții în realități augmentate. Pentru că, la fel ca în serialul Westworld, vom putea avea o viață la care să adăugăm elemente digitale sau fizice. Roboți care să ne fie parteneri de viață sau parteneri sexuali vor fi des întîlniți. Un asistent de realitate augmentată ne va sugera care este scenariul cel mai bun pentru noi. Pînă și munca polițiștilor va fi schimbată. Pentru că mașinile vor fi autonome, munca lor va fi mult mai specializată pentru a determina vina roboților sau a oamenilor.

Dacă vrei să te joci cu viitorul, poți intra pe site-ul replacedbyrobot.info, unde a fost automatizat un studiu Oxford despre automatizare. Acolo introduci job-ul actual și ți se oferă pe ecran șansele automatizării. De exemplu, job-ul de jurnalist are doar 11% șanse de automatizare. Asta înseamnă că ne vom baza pe ajutoare robotice, pe baze de date sau pe inteligențe artificiale care să adauge părți în articole, dar partea creativă va fi încă existentă. Dar poate, acum, la final, ar trebui să vorbesc și despre job-urile care vor fi înlocuite aproape în totalitate și acest lucru va crea haos: șoferii. De taxi, de camioane, de tren. Ei bine, unde reintroduci în societate sute de milioane de job-uri? Aceasta e tema de gîndire pentru umanitate. 

Vlad Andriescu este redactor-şef la start-up.ro.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
Staţiunea balneară construită de la zero într-un oraş din Ardeal. Când vor sosi primii turişti FOTO
Autorităţile din Alba au mai făcut un pas în procesul de finalizare a unei investiţii în valoare de circa 35 de milioane de lei privind construcţia staţiunii de băi sărate din oraşul Ocna Mureş.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.