Roboextinc╚Ťia

Vlad ANDRIESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Roboextinc╚Ťia jpeg

Apari╚Ťia robo╚Ťilor a ajutat oamenii s─â produc─â mai mult, mai rapid ╚Öi mai eficient. Dar pe m─âsura dezvolt─ârii lor, ecosistemul muncii a╚Öa cum ├«l ╚Ötim noi ast─âzi se va schimba, un proces ce poate fi comparat cu evolu╚Ťia. Impactul sociologic al robo╚Ťilor a fost slab analizat ╚Öi luat ├«n considerare p├«n─â acum, dar ├«n urm─âtorii dou─âzeci de ani robo╚Ťii vor ├«nlocui anumite job-uri ╚Öi vor crea altele. Cea mai afectat─â p─âtur─â social─â va fi cea mai s─ârac─â dintre ele, pentru c─â primele job-uri ├«nlocuite vor fi cele manuale, necalificate ╚Öi care nu necesit─â o foarte mare specializare.

Erik Brynjolfsson, profesor la Massa-chusetts Institute of Technology, scria ├«ntr-un studiu publicat ├«n revista Nature c─â ÔÇ×Lu├«nd ├«n calcul schimb─ârile din economie, oamenii s├«nt orbi la schimb─ârile aduse de robo╚ŤiÔÇť. El avertizeaz─â asupra impactului ├«n cartea The Second Machine Age. De╚Öi nu e la fel de radical ca al╚Ťi cercet─âtori, el vorbe╚Öte despre schimbare, nu neap─ârat dispari╚Ťie. La fel ca evolu╚Ťia animalelor ╚Öi plantelor, oamenii vor fi nevoi╚Ťi s─â se adapteze pentru a putea s─â reziste.

S─â privim ├«n prezent, pentru c─â e mai simplu s─â vedem ce s-a schimbat deja ├«n ecosistemul muncii. Mai ╚Ťine╚Ťi minte, cei mai v├«rstnici dintre cititori, c─â pe vremuri, ca s─â suna╚Ťi, trebuia s─â fi╚Ťi ajuta╚Ťi de un operator care f─âcea leg─âturile? Ei bine, apari╚Ťia telefoniei mobile ╚Öi a automatiz─ârii a ├«nlocuit cu totul ace╚Öti operatori telefonici care p─âreau esen╚Ťiali ├«n comunicarea global─â. De asemenea, pentru cei care au prins zilele terasei La Motoare sau ale L─âpt─âriei de la Teatrul Na╚Ťional Bucure╚Öti, ne amintim de operatoarea liftului. Nimeni nu mai are nevoie ast─âzi de un operator de lift. Iar mai ├«n prezent, la podul de la Cernavod─â exist─â ├«nc─â operatori umani care iau banii cash de la ╚Öoferii care formeaz─â cozi imense pentru a pl─âti cu bani, nu prin SMS sau la benzin─ârie. C├«╚Ťi ani vor mai trece p├«n─â c├«nd aceste cozi vor fi uitate? Pentru c─â, realist, ele pot fi ├«nlocuite de m├«ine. ├Än multe alte ╚Ť─âri nici m─âcar SMS-ul nu mai este de actualitate, pentru c─â ma╚Öinile au monta╚Ťi pe parbriz senzori conecta╚Ťi la un card care fac plata automat─â.

Conform studiilor, p├«n─â ├«n 2025 vom pierde cel pu╚Ťin cinci milioane de locuri de munc─â datorit─â automatiz─ârii. Pare departe? S├«nt ╚Öapte ani. Acesta e doar un studiu, pentru c─â estim─ârile variaz─â de la cele mai optimiste p├«n─â la cele mai catastrofice. Un studiu al McKinsey Global Institute arat─â c─â p├«n─â ├«n 2030 ar putea fi pierdute nu mai pu╚Ťin de 800 de milioane de locuri de munc─â. Studiul arat─â c─â robotizarea poate fi comparat─â cu trecerea de la societ─â╚Ťile agricole la revolu╚Ťia industrial─â.

Dar miza va fi pe crearea de locuri de munc─â mult mai specializate ╚Öi care necesit─â creativitate ╚Öi inova╚Ťie. Acolo unde robo╚Ťii nu vor putea interveni pentru o bun─â perioad─â de timp va fi ├«n zona creativ─â a muncii, acolo unde mintea uman─â poate face mai multe conexiuni ╚Öi poate ├«mbina productivitatea cu arta. Nici un robot nu va putea crea un iPhone at├«t de bine precum un om, dar robo╚Ťii ├«l vor putea asambla la fel de rapid sau poate chiar mai bine. Miza pe care o vor avea angajatorii, dar ╚Öi statul, va fi reglementarea tranzi╚Ťiei ├«ntr-o societate robotic─â, pentru ca tehnologia s─â nu fie doar o for╚Ť─â distructiv─â. Pentru muncitorii deja existen╚Ťi, vor fi implementate programe de reconversie profesional─â, adaptare la robotizare ╚Öi specializare pentru ca dintr un salahor manual s─â ne putem transforma ├«n muncitori creativi.

Studiul McKinsey detaliaz─â impactul. 5% din ocupa╚Ťiile actuale vor fi total automatizate, ├«n timp ce ├«n cazul a 60% din job-uri, doar o treime din task-uri vor fi automatizate. Concluzia e una pozitiv─â: ÔÇ×Tehnologia distruge job-uri, nu muncaÔÇť.

├Än urm─âtorii ani, educa╚Ťia va trebui s─â se bazeze pe crearea de skill-uri diferite, care s─â fac─â oamenii imuni la robo╚Ťii care vor automatiza job-uri. Liceele tehnologice nu mai trebuie s─â creeze simpli executan╚Ťi, ci creatori. Conform World Economic Forum, printre caracteristicile care vor fi necesare unui angajat vor fi: elasticitate ╚Öi flexibilitate de g├«ndire, g├«ndire critic─â, networking, cuno╚Ötin╚Ťe interdisciplinare. ├Än acela╚Öi timp, un am─ânunt interesant al schimb─ârilor aduse de robo╚Ťi se va putea vedea asupra economiei globale ╚Öi a modului ├«n care aceasta ar putea fi dezechilibrat─â. Impactul cel mai mare al robo╚Ťilor va fi asupra societ─â╚Ťilor dezvoltate, cum ar fi China, Germania sau Statele Unite, acolo unde automatizarea va fi implementat─â prima oar─â. O compara╚Ťie facil─â este cea cu propagarea Internetului. Rom├ónia a fost pentru mul╚Ťi ani ├«n topul vitezelor globale ale Internetului. Motivul e simplu. Pentru c─â nu am avut Internet la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, noi am avut Internet prin fibr─â, tras prin cartiere, atunci c├«nd ├«n ╚Ť─ârile dezvoltate marii operatori nu aveau for╚Ťa s─â lanseze na╚Ťional astfel de tehnologii. A╚Öa c─â operatorii oficiali din Rom├ónia au fost presa╚Ťi s─â creasc─â vitezele, s─â cumpere re╚Ťele de cartier. Ast─âzi Rom├ónia nu mai este ├«n primele trei viteze de Internet mondial, pentru c─â celelalte ╚Ť─âri au recuperat ╚Öi tehnologia a avansat. A╚Öa cum, ├«n Africa, tehnologia mobil─â 4G e mult mai dezvoltat─â dec├«t ├«n multe ╚Ť─âri europene, pentru c─â oamenii de acolo au ├«nceput aventura pe Internet direct pe mobil ╚Öi cu 4G. Iat─â c─â ╚Ť─ârile mai pu╚Ťin avansate vor fi mai pu╚Ťin lovite, dar vor trebui s─â aib─â o strategie pe termen lung.

Cu toate acestea, dup─â mult─â teorie, ce job-uri vor fi create de robo╚Ťi? Un raport al Universit─â╚Ťii Oxford vorbe╚Öte despre 21 de job-uri care ar putea fi inventate dup─â apari╚Ťia robo╚Ťilor. Pe m─âsur─â ce inteligen╚Ťele artificiale creeaz─â numeroase date digitale ╚Öi via╚Ťa noastr─â e ├«ntre dou─â baze de date, am putea avea detectivi de date, care s─â scormoneasc─â ├«n baze de date dup─â informa╚Ťiile relevante. Acest lucru putem spune c─â se petrece ╚Öi ast─âzi. Anchete f─âcute de publica╚Ťii de investiga╚Ťii s├«nt bazate pe scormonirea ├«n baze de date, a se vedea Panama Papers. De asemenea, am putea avea o for╚Ť─â de v├«nz─âri pentru inteligen╚Ť─â artificial─â, pentru c─â robo╚Ťii nu se vor putea vinde singuri. Pentru c─â impactul va fi mare, am putea asista ╚Öi la o nevoie teribil─â pe pia╚Ť─â de psihoterapeu╚Ťi, pentru c─â oamenii vor fi afecta╚Ťi. De asemenea, singur─âtatea ar putea fi teribil─â, a╚Öa c─â job-uri cu skill-uri foarte umane ar putea fi cu adev─ârat inventate, de╚Öi exist─â ╚Öi ast─âzi. Oamenii vor putea cump─âra al╚Ťi oameni al─âturi de care s─â vorbeasc─â sau s─â se plimbe pentru a rezista singur─ât─â╚Ťii automatizate.

├Än zona medicinei vom avea asisten╚Ťi pentru inteligen╚Ťa artificial─â, iar ├«n zona de fitness vom avea nevoie ├«n continuare de antrenori personali. ╚śi pentru c─â ne vom putea face f─âr─â probleme cump─âr─âturi online, vom putea asista la apari╚Ťia croitorilor online, cei care nu mai fac munca aceasta fizic─â, ci aranjeaz─â imaginile digitale pe care le vei vedea ├«ntr-o oglind─â inteligent─â. Printre alte job-uri care ar putea fi create ar putea fi ╚Öi un regizor al vie╚Ťii ├«n realit─â╚Ťi augmentate. Pentru c─â, la fel ca ├«n serialul Westworld, vom putea avea o via╚Ť─â la care s─â ad─âug─âm elemente digitale sau fizice. Robo╚Ťi care s─â ne fie parteneri de via╚Ť─â sau parteneri sexuali vor fi des ├«nt├«lni╚Ťi. Un asistent de realitate augmentat─â ne va sugera care este scenariul cel mai bun pentru noi. P├«n─â ╚Öi munca poli╚Ťi╚Ötilor va fi schimbat─â. Pentru c─â ma╚Öinile vor fi autonome, munca lor va fi mult mai specializat─â pentru a determina vina robo╚Ťilor sau a oamenilor.

Dac─â vrei s─â te joci cu viitorul, po╚Ťi intra pe site-ul replacedbyrobot.info, unde a fost automatizat un studiu Oxford despre automatizare. Acolo introduci job-ul actual ╚Öi ╚Ťi se ofer─â pe ecran ╚Öansele automatiz─ârii. De exemplu, job-ul de jurnalist are doar 11% ╚Öanse de automatizare. Asta ├«nseamn─â c─â ne vom baza pe ajutoare robotice, pe baze de date sau pe inteligen╚Ťe artificiale care s─â adauge p─âr╚Ťi ├«n articole, dar partea creativ─â va fi ├«nc─â existent─â. Dar poate, acum, la final, ar trebui s─â vorbesc ╚Öi despre job-urile care vor fi ├«nlocuite aproape ├«n totalitate ╚Öi acest lucru va crea haos: ╚Öoferii. De taxi, de camioane, de tren. Ei bine, unde reintroduci ├«n societate sute de milioane de job-uri? Aceasta e tema de g├«ndire pentru umanitate. 

Vlad Andriescu este redactor-┼čef la start-up.ro.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
Sta┼úiunea balnear─â construit─â de la zero ├«ntr-un ora┼č din Ardeal. C├ónd vor sosi primii turi┼čti FOTO
Autorit─â┼úile din Alba au mai f─âcut un pas ├«n procesul de finalizare a unei investi┼úii ├«n valoare de circa 35 de milioane de lei privind construc┼úia sta┼úiunii de b─âi s─ârate din ora┼čul Ocna Mure┼č.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.