Revolu┼úiile morale se produc sub ochii no┼čtri

Mihai CHIPER
Publicat în Dilema Veche nr. 735 din 22-28 martie 2018
Revolu┼úiile morale se produc sub ochii no┼čtri jpeg

Cum apar revolu╚Ťiile morale ale umanit─â╚Ťii ╚Öi ce anume st─â la baza lor? ├Äntr-un exerci╚Ťiu intelectual provocator, Kwame Anthony Appiah (How Moral Revolutions Happen, 2011) aplic─â modelele lui Thomas Kuhn despre revolu╚Ťiile ╚Ötiin╚Ťifice sau ale lui Paul Feyeraband ├«n fizica cuantic─â pentru a explica modificarea concep╚Ťiei ╚Öi reprezent─ârilor despre lume. 

Appiah se ├«ntreab─â ce putem ├«nv─â╚Ťa despre moralitate explor├«nd revo-lu╚Ťiile exprimate prin abolirea sclaviei (1794, Conven╚Ťia Na╚Ťional─â francez─â), colapsul duelului (├«n Marea Britanie ├«nc─â din 1851) ori ├«ncetarea leg─ârii picioarelor fetelor (practic─â de tortur─â pentru ├«nfrumuse╚Ťare ╚Öi cre╚Öterea ╚Öanselor unei c─âs─âtorii ├«ntr-o familie ├«nst─ârit─â), ├«n-t├«lnit─â ├«n China p├«n─â la jum─âtatea secolului XX. El observ─â c─â o revolu╚Ťie moral─â implic─â o rapid─â transformare a comportamentului moral, nu doar a sentimentelor morale. ├Äntotdeauna sclavia a fost un atac la adresa umanit─â╚Ťii sclavilor, legarea picioarelor tinerelor chinezoaice un chin atroce, iar duelul un ritual criminal ╚Öi ira╚Ťional. Ceea ce determin─â societ─â╚Ťile s─â renun╚Ťe la anumite practici s├«nt reformul─ârile survenite ├«n interiorul unui concept dificil de circumscris, denumit ÔÇ×onoareÔÇť, responsabil de transform─ârile comportamentelor morale. Fiindc─â are o str├«ns─â leg─âtur─â cu emo╚Ťiile morale precum ru╚Öinea, m├«ndria ori ofensa identit─â╚Ťii sociale a fiec─ârui individ, ea ofer─â un suport consistent pentru motiva╚Ťiile morale ├«n general.

Istoricul Lucien Febvre considera onoarea unul dintre motoarele motiva╚Ťionale cele mai puternice pe care omul societ─â╚Ťilor moderne le cunoa╚Öte. ├Än ce sens? Dup─â Revolu╚Ťia Francez─â, onoarea a evoluat de la o caracteristic─â asociat─â rangului social c─âtre o caracteristic─â moral─â, pre╚Ťuind mai mult cum era o persoan─â ÔÇô etic─â, valori, sentimente ÔÇô dec├«t ceea ce era ╚Öi poseda. Onoarea solicita, ├«n primul r├«nd, asumarea unei etici personale ├«n raport cu exigen╚Ťele impuse de un grup. Ob┼úinerea drepturilor ├«ntr-un asemenea grup (social, profesional, etnic) presupunea subscrierea la norme, ├«n care respectul de sine era format ┼či reflectat de respectul celorlal┼úi ÔÇô ceea ce sociologul Erving Goffman nume╚Öte identitatea personal─â ratificat─â social.

Rom├ónii ╚Öi onoarea, o rela╚Ťie subestimat─â

Rom├ónii s-au ├«nt├«lnit cu ideea de onoare ├«n zorii modernit─â╚Ťii, dup─â 1821. Le-a produs nevroze, insomnii ╚Öi o via╚Ť─â complicat─â. Nu tuturor ╚Öi nu deodat─â. Mai ├«nt├«i celor care au c─âl─âtorit ╚Öi au studiat ├«n Occident, au avut acces la literatur─â ori ocazia s─â interac╚Ťioneze cu ofi╚Ťerii ru╚Öi sau austrieci ai armatelor de ocupa╚Ťie.

Au descoperit astfel afacerile ╚Öi codurile de onoare, atmosfera asocia╚Ťiilor studen╚Ťe╚Öti dueliste, ce ├«nseamn─â curajul ├«n fa╚Ťa mor╚Ťii ╚Öi for╚Ťa de caracter. La ├«ntoarcerea ├«n patrie, ╚Öoca╚Ťi de ar╚Ťagul dueli╚Ötilor, bonjuri╚Ötilor, de sensibilitatea lor nemaiv─âzut─â la orice form─â de insult─â, boierii de mod─â veche cereau protec╚Ťia oc├«rmuirii. Apoi, c├«nd presa a devenit liber─â, dup─â mijlocul secolului al XIX-lea, dezbaterea despre onoare s-a r─âsp├«ndit ca o epidemie, devenind parte a unei sfere publice din ce ├«n ce mai exigente. Cei din ├«nalta societate capabili s─â o ├«n╚Ťeleag─â ÔÇô totu╚Öi pu╚Ťini ├«ntr-un popor rural ╚Öi needucat ÔÇô n-au mai putut ignora acest import al unui comportament moral occidental. Ap─ârarea onoarei a fost asociat─â ├«ndeob╚Öte cu duelul, dar acesta era doar ritualul extrem prin care era probat─â. A╚Öa-numitul point dÔÇÖhonneur ╚Ťinea de o mentalitate mult mai r─âsp├«ndit─â dec├«t a cercului dueli╚Ötilor, a fost rezultatul unei educa╚Ťii elaborate, care a pre╚Ťuit ├«n primul r├«nd cinstea, distinc╚Ťia moral─â, t─âria de caracter ╚Öi respectul profund acordat celorlal╚Ťi.

Nu e exagerat s─â consider─âm c─â retorica ╚Öi presiunea normativ─â a onoarei pot fi plasate, pe o diagram─â a transform─ârii elitei societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti ├«n aceea╚Öi clas─â de acultura╚Ťie ╚Öi impact cu p─âtrunderea ideilor politice liberale, a practicilor capitaliste ├«n economie ori a sensibilit─â╚Ťii romantice ├«n crea╚Ťia literar─â. Dac─â ar fi s─â facem un bilan╚Ť, mul╚Ťi dintre membrii elitei politice care au realizat Rom├ónia modern─â au sim╚Ťit trec├«nd pe la ureche un glon╚Ť sau au ╚Ťinut spada ├«n m├«n─â. Despre unii se poate spune c─â au supravie╚Ťuit miraculos, precum la fel de cert este c─â mul╚Ťi au mimat ritualul cu talent, tr─âg├«nd artistic cu pistolul ├«n aer. Fuga din calea confrunt─ârii, poltroneria, era ├«ns─â ├«ntotdeauna descalificant─â.

Stat, patriotism, societate

Nu ├«nt├«mpl─âtor dueli╚Ötii rom├óni au fost percepu╚Ťi drept ÔÇ×ren─âsc─âtori ai neamuluiÔÇť. ├Änsu╚Öirea acelui point dÔÇÖhonneur a coincis cu descoperirea patriotismului ┼či a virtu╚Ťilor civice. Conota╚Ťiile acordate onoarei de tip occidental (bazate pe respectarea libert─â╚Ťii, demnit─â╚Ťii ╚Öi drepturilor individului), for╚Ť─â motrice a con╚Ötiin╚Ťei de sine politice, intr─â automat ├«n coliziune cu regimurile opresive. Mul╚Ťi dintre fo╚Ötii ÔÇ×c─âuza╚ÖiÔÇť de la 1848, adep╚Ťi ai codului de onoare la nivel de genera╚Ťie, au fost ini╚Ťiatorii revolu╚Ťiilor de atunci: abolirea sclaviei ├«n Principate, renun╚Ťarea la cenzur─â, respectarea drepturilor cet─â╚Ťene╚Öti, egalitatea ├«n fa╚Ťa legii etc.

C├«nd ├«ns─â natura statului a devenit liberal─â, dup─â 1859-1866, asist─âm la o reconfigurare a raporturilor dintre individ ╚Öi autorit─â╚Ťi. Onoarea nu mai era doar o tr─âs─âtur─â de care se f─âcea caz numai ├«n mediile masculine, ci statul ├«ncepea, cel pu╚Ťin teoretic, s─â cultive sfera individual─â. Apare o legisla╚Ťie menit─â s─â protejeze ├«n mod egal demnitatea persoanelor, dreptul la reputa╚Ťie fiind o limit─â inerent─â a celorlalte drepturi fundamentale (exerci╚Ťiul libert─â╚Ťii de expresie, de opinie). Jurispruden╚Ťa european─â referitoare la calomnie, insult─â ╚Öi def─âimare amplific─â ╚Öi securizeaz─â relevan╚Ťa social─â a onoarei personale. Cel mai banal jur─âm├«nt ├«n justi╚Ťie con╚Ťinea fraza: ÔÇ×Pe con╚Ötiin╚Ťa ╚Öi onoarea mea, ├«naintea lui Dumnezeu ╚Öi ├«naintea oamenilorÔÇť. Totodat─â, statul a fost tolerant p├«n─â la complicitate cu ini╚Ťiatorii afacerilor de onoare, mai mereu recruta╚Ťi din ├«nalta societate. Regimul penal permisiv a fost consfin╚Ťit de ╚Öeful statului, regele Carol I, care l-a gra╚Ťiat, de exemplu, pe politicianul Nicolae Filipescu pentru crim─â prin duel, ├«n timp ce fiul scriitorului Duiliu Zamfirescu, Lasc─âr, pentru aceea╚Öi fapt─â se considera ÔÇ×persecutatÔÇť ├«n 1921, ├«ntruc├«t primise o pedeaps─â de dou─â luni ├«nchisoare!

├Än plus, odat─â cu desfiin╚Ťarea rangurilor boiere╚Öti, statul vine ├«n ├«nt├«mpinarea aspira╚Ťiei elitelor sociale de recunoa╚Ötere a onoarei ╚Öi inaugureaz─â un sistem meritocratic pe baza medaliilor, ordinelor ╚Öi decora╚Ťiilor (Ordinele ÔÇ×Steaua Rom├ónieiÔÇť (1877), ÔÇ×Coroana Rom├ónieiÔÇť (1881), ÔÇ×Carol IÔÇť (1906), ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť (1916) ╚Ö.a.m.d.) Multiplicarea m─ârcilor distinc╚Ťiei a suscitat emula╚Ťie ╚Öi competi╚Ťie ├«n s├«nul elitelor ╚Öi a permis angrenarea benevol─â a cet─â╚Ťenilor ├«n logica recompenselor simbolice. Decora╚Ťiile au l─âsat deschis─â tuturor posibilitatea unei demnit─â╚Ťi personale, f─âr─â a ╚Ťine cont de origine, confesiune ori statut social, efectul fiind pus ╚Öi pe seama fascina╚Ťiei pe care societatea burghez─â o manifest─â fa╚Ť─â de stilul de via╚Ť─â aristocratic.

Dac─â duelul ╚Öi-a redus atractivitatea ÔÇô chiar dac─â reverbera╚Ťiile afacerilor de onoare s-au men╚Ťinut p├«n─â t├«rziu, disp─âr├«nd odat─â cu instaurarea comunismului ÔÇô, ├«n paralel societatea civil─â s-a autoorganizat, integr├«nd valorile ╚Öi principiile onorabilit─â╚Ťii. P├«n─â la instaurarea dictaturii regale ╚Öi apropierea r─âzboiului, f─âr─â a idealiza, am avut o societate civil─â s─ân─âtoas─â, ├«n╚Ťesat─â de jurii, comitete, comisii de onoare, informale ╚Öi formale, uneori integrate sistemului juridic, care se pronun╚Ťau asupra respectabilit─â╚Ťii unor personalit─â╚Ťi publice. Apar membrii de onoare ai asocia╚Ťiilor ╚Öi academiilor, cet─â╚Ťenii de onoare ai ora╚Öelor, domni╚Öoarele de onoare ale reginei. Deontologia corpurilor profesionale s-a modelat subtil potrivit unor coduri de conduit─â. Barourile avoca╚Ťilor, colegiile medicilor, senatele universit─â╚Ťilor ├«ncep s─â func╚Ťioneze, de asemenea, sub imboldul unor concepte de onoare dispun├«nd sanc╚Ťiunile ╚Öi excluderile.

Observ─âm, a╚Öadar, c─â recunoa╚Öterea ╚Öi func╚Ťionalitatea real─â a onoarei personale este o tr─âs─âtur─â a societ─â╚Ťilor libere ╚Öi s─ân─âtoase. Nu ├«nt├«mpl─âtor regimul comunist a ╚Öters, pur ╚Öi simplu, subiectul onoarei de pe agenda de cercetare a psihologilor, antropologilor ╚Öi istoricilor, golind memoria noastr─â colectiv─â de semnifica╚Ťiile ╚Öi importan╚Ťa ei. F─âr─â aceast─â busol─â activ─â a ╚Ťesutului social ÔÇô o constat─âm cu am─âr─âciune ├«n timpurile actuale ÔÇô prolifereaz─â impostorii, plagiatorii ╚Öi, ├«n general, ╚Öarlatanii.

Abisul dintre #MeToo și Statul Islamic

Libertatea ╚Öi valorile civiliza╚Ťiei occidentale au permis declan╚Öarea unei alte revolu╚Ťii ├«n plin─â desf─â─â╚Öurare: #MeToo ÔÇô o mi╚Öcare de redefinire a profilului masculinit─â╚Ťii onorabile, mai precis a comportamentului sexual, potrivit unui cod moral creat de femei. ╚Üin├«nd cont de efectele sociale dezastruoase pentru cei ├«nvinui╚Ťi ÔÇô cum s├«nt produc─âtorul Harvey Weinstein ╚Öi actorul Kevin Spacey, sco╚Öi din seriale ╚Öi ostraciza╚Ťi de Hollywood ÔÇô, avem o bun─â dovad─â c─â presiunea normativ─â func╚Ťioneaz─â dincolo de bra╚Ťul legii, prin ├«nsu╚Öirea unui nou cod comportamental ├«ntre sexe ╚Öi prin respingerea practicilor de h─âr╚Ťuire-condi╚Ťionare tacit tolerate anterior. La polul opus vedem condi╚Ťia femeilor ├«n societ─â╚Ťile autoritare. Femeia este distribuit─â ├«ntr-un rol social minor ╚Öi umilitor, printr-un cod al moralit─â╚Ťii represiv, din care este imposibil─â evadarea ╚Öi pe care elitele religioase patriarhale ├«l ap─âr─â cu orice pre╚Ť. ├Än mediile islamice, de pild─â, b─ârbatul e paradigma omului ÔÇ×integralÔÇť, pe c├«nd femeia e considerat─â ÔÇ×incomplet─âÔÇť. Iar forma extrem─â este interpretarea grotesc─â ╚Öi criminal─â pe care organiza╚Ťia Statul Islamic a aplicat-o: violen╚Ťa ╚Öi sclavia sexual─â, mariajele for╚Ťate, raporturi ├«n care violatorii, dezlega╚Ťi de orice autoconstr├«ngere moral─â, se considerau ÔÇ×ale╚ÖiÔÇť ai profetului Mahomed. Dar ╚Öi la nivelul acestor societ─â╚Ťi se pot produce mici revolu╚Ťii, cum ar fi dreptul femeilor de a conduce ne├«nso╚Ťite automobilul. 

Mihai Chiper este cercet─âtor la Institutul de Istorie ÔÇ×A.D. XenopolÔÇť din Ia┼či. Cea mai recent─â carte publicat─â: Pe c├«mpul de onoare. O istorie a duelului la rom├óni, Humanitas, 2016.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.
image
Cum a primit un ┼čofer aer ├«n loc de combustibil la o benzin─ârie din Arge┼č. Ce nereguli a descoperit Protec┼úia Consumatorului
O pomp─â de combustibil la sta┼úia Fuel One din comuna arge┼čean─â C─âteasca contoriza costul cantit─â┼úii de combustibil livrate, ca ┼či c├ónd ar fi fost distribuit─â ├«n mod real, ├«ns─â ├«n fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit dup─â un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Arge┼č.
image
┼×oferi┼úa din Ia┼či care a ucis patru muncitori pe ┼čosea, acuzat─â de omor calificat. Declara┼úii uluitoare
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.