Revolu┼úie ┼či utopie

Vladimir TISM─éNEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 223 din 27 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Changez la vie" - ambi┼úia suprarealist─â a ren─âscut ├«n 1968, ├«mpreun─â cu aceea marxist─â, a "transform─ârii lumii". Rebelii parizieni, cei din Berlinul de Vest ori studen┼úii de la universit─â┼úile Columbia ┼či Berkeley credeau c─â vor aduce utopia la putere. ├Äi citau pe Guevara, Gramsci, Rosa Luxemburg, Tro┼úki, Marcuse, Mao, ba chiar ┼či pe Lin Biao ("A te revolta este just"). Purtau ├«n m├«n─â "c─ârticica ro┼čie". Unii jurau pe numele unor Proudhon ori Bakunin, f─âr─â s─â ┼čtie c─â ace┼čtia decelaser─â la timp poten┼úialul dictatorial-terorist al marxismului. Prea pu┼úin le p─âsa lor atunci despre ce se ├«nt├«mpla ├«n Estul Europei, ├«n acea zon─â a paraliziei brejneviste unde se ivise, totu┼či, odat─â cu Prim─âvara de la Praga, o raz─â de speran┼ú─â care avea s─â piar─â zdrobit─â de Panzerkommunismus, de acel "socialisme qui venait du froid", despre care scria chiar Jean-Paul Sartre dup─â invazie. Toate aceste lucruri reies din lungul dialog dintre Adam Michnik ┼či Cohn-Bendit, Dany "le Rouge" (la p─âr ┼či la idei), devenit ├«ntre timp europarlamentar ecologist, deci Dany le Vert (Nous l├ó┬Ç┬Öavons tant aim├ęe la r├ęvolution, Barnard Barrault, 1986). Obsesia revolta┼úilor din Vest era s─â stigmatizeze "imperialismul american". Se opuneau r─âzboiului din Vietnam ┼či se credeau solda┼úi ai noilor Brig─âzi Interna┼úionale. Habar nu aveau despre ce era de fapt Vietnamul de Nord, cu al s─âu monstruos Gulag, ┼či ├«l venerau pe "unchiul Ho", stalinistul suprem de la Hanoi. Rebeliunea studen┼úeasc─â parizian─â era exaltat─â, euforic─â, jubilant─â, jouissant─â, exuberant─â ┼či carnavalesc─â. Se celebra "l├ó┬Ç┬Öimagination au pouvoir". Studen┼úii ┼či ideologii lor detestau autoritarismul (social, familial) ┼či puneau pe zidurile ora┼čului postere de genul "Il est interdit d├ó┬Ç┬Öinterdire". O contagioas─â insouciance d─âdea m─âsura acelor febre revolu┼úionare - "Soyons r├ęalistes, exigeons l├ó┬Ç┬Öimpossible". Revolu┼úiile s├«nt moments of madness, scrie sociologul Aristide Zolberg, ┼či nu gre┼če┼čte. Gaullismul era v─âzut ca un fel de mumie, un cadavru politic ce trebuia neap─ârat biciuit, profanat, ├«nmorm├«ntat pe veci. De fapt, nu doar gaullismul, ci ├«ntreg "sistemul". Era o revolt─â neo-romantic─â, un strig─ât ├«mpotriva unui ra┼úionalism scientist pe care ├«l deplora Herbert Marcuse ├«n scrierile sale. Despre aceste lucruri a scris la vremea respectiv─â pagini de o mare luciditate Monica Lovinescu. Transmise la "Europa liber─â" ├«n emisiuni devenite legendare, ele ne informau ┼či ne formau. Cu fine┼úe ┼či respect pentru spa┼úiul ideilor, Monica Lovinescu a f─âcut adev─ârate disec┼úii ale miturilor inspiratoare al revoltei studen┼úe┼čti franceze. Nu a condamnat-o ├«nainte de a o explica. Reflec┼úiile sale se ├«nt├«lneau cu cele ale lui Raymond Aron care scria despre la r├ęvolution introuvable. Dup─â cum se ├«nt├«lneau cu acelea ale lui Leszek Kolakowski, marxistul deziluzionat care avusese curajul s─â se solidarizeze cu studen┼úii Universit─â┼úii din Var┼čovia, ├«n martie 1968. Pentru Kolakowski, Zygmunt Bauman, Krzystof Pomian, Stefan Morawski ┼či al┼úi intelectuali contestatari, expulza┼úi din Universitate la ordinul lui Gomulka, socialismul polonez intrase ├«n faza sa fascist─â. Ministrul de Interne, sinistrul general Mieczyslaw Moczar, ┼čeful fac┼úiunii "partizanilor", organiza ├«n acele luni adev─ârate pogromuri. Ziarul partidului, Trybuna Ludu, publica texte de tip Der St├â┬╝rmer. Antisemitismul devenise doctrina oficial─â a comunismului polonez. Michnik, Kuron, Modzelewski, Irena Grudzinska, Seweryn Blumsztajn erau aresta┼úi ┼či condamna┼úi pentru "uneltire ├«mpotriva ordinii de stat". Nici o mirare a┼čadar ├«n faptul c─â, pentru Kolakowski, doctrina politic─â a lui Marcuse suna c├«t se poate de fals: era o invita┼úie la iresponsabilitate, la un tip de ac┼úiune din care disp─âruse orice interes pentru articularea scopurilor cu mijloacele. Invitat s─â-i succead─â lui Adorno, Kolakowski se vedea contestat de studen┼úii germani ├«ndr─âgosti┼úi de Marx, ba chiar ┼či de Lenin. ├Än a sa de neegalat istorie a marxismului, Kolakowski ├«┼či ├«ncheia capitolul despre Marcuse cu aceste neiert─âtoare cuvinte: "...principala problem─â cu scrierile lui Marcuse nu este c─â profeseaz─â marxismul, ├«n pofida eviden┼úelor contrare, ci c─â ├«ncearc─â s─â ofere o baz─â filozofic─â pentru o tendin┼ú─â de-acum prezent─â ├«n civiliza┼úia noastr─â, care se str─âduie┼čte s─â distrug─â aceast─â civiliza┼úie din interior, de dragul unui apocalips al Noii Lumi a Fericirii care, chiar prin firea lucrurilor, nu poate fi descris─â.... Nu exist─â probabil un alt filozof ├«n lumea de ast─âzi care s─â merite at├«t de complet ca Marcuse s─â fie numit ideologul obscurantismului" (Main Currents of Marxism, Vol. 3, Oxford University Press, 1978). ├Än iunie 1968, sintetiz├«nd lec┼úiile revoltei avortate a studen┼úilor francezi, Monica Lovinescu examineaz─â amalgamul nihilist al utopismului autorului Omului unidimensional: "Dou─â aspecte din opera lui militeaz─â ├«n favoarea acestei explozii: lipsa de nuan┼úe dintr-o critic─â ce se vrea global─â ┼či definitiv─â ┼či apelul la ira┼úionalul fericirii. (...) Desigur, critica acestui tip de ra┼úional se afla ├«n Heidegger, dar Heidegger n-o ├«mbin─â cu o speran┼ú─â mesianic─â sau cu r─âm─â┼či┼úe de marxism. ┼ĄSistemul├é┬╗ lui Marcuse nu este exploziv prin rigoarea lui, ci, dimpotriv─â, prin ├«nglobarea at├«tor izvoare diferite ├«ntr-o critic─â radical─â, dar nu ┼či la obiect" (Unde scurte, Editura Limite, Madrid, 1978). Diagnosticul este impecabil: critica a ceea ce filozofii ┼×colii de la Frankfurt numeau capitalism t├«rziu era radical─â, nu ├«ns─â ┼či la obiect. Chiar Habermas admitea acest lucru atunci c├«nd scria despre revolta studen┼úeasc─â german─â drept o Scheinrevolution (pseudo-revolu┼úie) ┼či ├«i acuza pe unii dintre lideri de "fascism de st├«nga". ├Än timpul acesta, la Praga prindea fiin┼ú─â cealalt─â aventur─â utopic─â. Sper s─â revin cur├«nd pe tema rela┼úiei dintre cele dou─â mari revolte despre care Paul Berman a scris o carte excelent─â (A Tale of Two Utopias, Norton, 1997). Utopia intelectualilor cehi ┼či slovaci era una anti-ideologic─â, a┼čadar una care se opunea minciunii oficiale, logicii despotismului birocratic ┼či terorii poli┼úiste prezentate drept apoteoza libert─â┼úii umane. Era o insurec┼úie a spiritului ori, spre a relua o minunat─â formulare hegelian─â, era "un superb r─âs─ârit de soare". Se topea ghe┼úarul stalinist: societatea civil─â ren─â┼čtea sub semnul convingerii c─â socialismul poate fi umanizat. Anul 1968, cu ale sale mari iluzii ┼či nu mai pu┼úin teribile dezam─âgiri, a avut cel pu┼úin un efect de lung─â durat─â: pr─âbu┼čirea mitului sovietic ┼či declinul ortodoxiilor comuniste ├«n Occident. ├Än acest sens, Andr├ę Glucksmann are dreptate s─â afirme c─â mi┼čcarea din 1968 a determinat ├«nceputul sf├«r┼čitului pentru Partidul Comunist Francez, aflat ast─âzi ├«ntr-o stare de com─â mental─â (ca ┼či st├«nga francez─â ├«n genere). Atunci c├«nd Marchais (fost prim-secretar al Partidului Comunist Francez) l-a atacat pe Cohn-Bendit numindu-l "un Juif allemand" (un evreu german), mii de studen┼úi au r─âspuns scand├«nd "Nous sommes tous des Juifs allemands" ┼či "

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.