Revoluţia tot televizată va fi

Publicat în Dilema Veche nr. 138 din 15 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Primul site al unui partid politic a apărut în SUA în 1996. În 2000, Internetul era deja masiv utilizat în campania electorală americană. Partidele din România s-au adaptat într-un mandat şi au construit campanii online în 2004. În 2003, la sugestia strategului Joe Trippi, democratul Howard Dean a adunat online peste 25 de milioane de dolari (www.deanforamerica.com), iar netul a făcut ca un candidat pe care elita politică nu-l lua în serios să ajungă în doar şase luni între primii trei în cursa prezidenţială. Trippi a introdus sloganul "The Revolution Will Not Be Televised" tocmai pentru că a intenţionat să demonstreze că o campanie electorală se poate construi eficient şi fără ajutorul televiziunii. Ca ministru al Propagandei, Paul Joseph Goebbels a pus accent nu pe broşurile la modă, postere sau pe pliante, ci pe un mijloc nou în perioada interbelică - radioul. După nazişti, comuniştii au perfecţionat propaganda. "Omul nou" a fost construit cu ajutorul cinematografului şi al televiziunii. Demonstraţiile de pe stadioane, congresele Partidului Comunist, vizitele în fabrici şi uzine erau transmise la televizor. Coincidenţă sau nu, grupările politice extremiste din România lui 2006 intuiesc avantajele noilor mijloace de comunicare. Internetul e la el acasă la Partidul Noua Dreaptă, Partidul Noua Generaţie sau la România Mare. Pe site-ul Partidului Noua Dreaptă (www.nouadreapta.org) găsim, alături de fotografia Căpitanului, detalii de contact a celei mai apropiate filiale, cu telefon şi adresă de e-mail. Internautul poate semna o adeziune la Noua Dreaptă şi află uşor cum să sprijine financiar şi logistic organizaţia politică. La adresa de web png.ro, arhiva de documente include şi un montaj made by OTV cu salvatorul Gigi Becali pe care vizitatorul îl poate descărca în format avi. Filmul durează aproximativ 25 de minute şi redă reconstrucţia satului Vadu Roşca după potopul din 2005. Formularul de adeziune şi statutul PNG sînt incluse printre documentele online. Site-ul prezintă conducerea Partidului, dar contactul se poate face doar cu Secretariatul PNG, semn că managerii sînt ocupaţi, iar distanţa dintre alegători şi conducere este încă mare. Stîngăciile de pe site sînt de natură gramaticală şi apar la domeniul Ştiri, acolo unde citim despre bunul creştin Gigi care asistă la cîte o sfinţire, iar virgulele şi literele mari nu sînt tocmai la locul lor. Pe pagina electronică a revistei România Mare (www.romare.ro), ca de obicei, adversarii tribunului sînt făcuţi albie de porci. Fruntaşii PRM ştiu bine că nu există un CNA al World Wide Web, iar pentru injuriile şi calomniile de pe net nu rişti să fii interzis. Ceea ce nu există pe net este site-ul oficial al partidului, la adresa www.prm.org.ro, the page cannot be displayed. Limbajul vulgar, imaginile caricaturale sau discursul agresiv sînt specifice campaniei negative pe Internet folosită cu succes şi de Alianţa D.A. PNL - PD în 2004. Site-ul www. basescu.ro este activ şi astăzi, la aproape doi ani de la alegerile generale, în vreme ce pagina web a lui Adrian Năstase a dispărut la cîteva săptămîni după înfrîngerea electorală. Administratorii site-ului www.basescu.ro expun e-mailurile simpatizanţilor D.A. cu caricaturile injurioase, dar se declară a nu fi "responsabili de conţinutul vizualizărilor" specifice guerillei digitale. Pe site există şi un link către www.da.ro, dar pagina nu este funcţională, aşa cum pare acum şi Alianţa la guvernare. În schimb, pagina www.pnl.ro stă foarte bine, actualizată, cu date de contact, telefon, fax, adresă de mail şi de web pentru filiale din ţară. Liderii nu şi-au lăsat numerele de telefon personale, dar oricum există cîte un e-mail. Mai mult, pe site-ul www.pd.ro putem găsi şi o hartă pentru a identifica mai lesne adresa sediului central. Cel mai mare partid de opoziţie este şi mai mărinimos cu utilizatorii de net. Pe pagina psd.ro vizitatorul poate participa la sondaje de opinie, îşi poate lăsa adresa de e-mail pentru newsletter, iar pe forum se poate chat-ui live cu Mircea Geoană. Mult mai la stînga, socialiştii români (www.psr.ro) au şi ei site, dar nu a mai fost actualizat de la începutul anului, de cînd au susţinut probabil ultima lor conferinţă de presă. Din cei aproape 30 de membri ai Biroului Permanent, şi-au postat telefoanele pe site doar 9 conducători socialişti. Mult mai bine organizată şi adusă la zi este pagina Partidului Alianţa Socialistă http://pasro.ro/, ale cărui documente includ şi Plenara din iulie 2006, dar şi un forum care îl concurează pe cel al PSD-ului. Ca observaţie generală, partidele mici nu există pe web, cum nu există în viaţa politică. Partidul Pensionarilor este inexistent pe Internet. În aceeaşi situaţie sînt Partidul Forţa Democratică şi Partidul Ecologist Român, ale căror site-uri sînt de negăsit. Site-ul Uniunii Democrate Maghiare din România www.rmdsz.ro dezvăluie adresele de e-mail şi telefoanele la care poate fi contactată organizaţia, dar lipseşte comunicarea directă cu vizitatorul alegător, un minus al partidelor politice din România, în genere. Spre deosebire de modelele occidentale, site-urile partidelor româneşti postează cu precădere informaţii unidirecţionale: comunicate de presă prost actualizate, albume foto depăşite, informaţii perimate despre lideri. Cîteva site-uri sînt interactive, organizaţia de partid comunicînd prin newsletter sau forum. Rare sînt situaţiile cînd vizitatorii pot identifica adresa de e-mail prin care să ia legătura cu liderii de partide, cu membrii aleşi sau cu candidaţii. Senzaţia vizitatorului este că pagina de Internet este mai mult un fel de oficios electronic al partidului şi aproape deloc un canal de comunicare directă sau de întîlnire cu cei care înţeleg politicile în acelaşi fel. Ceea ce va să zică, în ciuda lui Joe Trippi, că, dacă se va întîmpla în 2006 în România, revoluţia va fi iarăşi televizată. ___________________________ Antonio Momoc este asistent univ. drd. la Facultatea de Jurnalism, Universitatea Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne