Responsabilitatea viitorului

Georgiana ILIE
Publicat în Dilema Veche nr. 556 din 9 - 15 octombrie
Responsabilitatea viitorului jpeg

Românii, chiar şi cei tineri, încă mai aşteaptă ca statul să le dea pensie. Nu va fi cazul.

Din peste 1000 de români între 18 şi 45 de ani întrebaţi în iunie cine este responsabil pentru pensia lor, 51% au spus „nu eu“. Studiul, făcut de Ipsos Romania pentru ING Pensii, mai arată că românii cred în continuare (37%) că statul trebuie să le asigure pensia. Problema este că, şi în cazul celor mai optimiste evoluţii demografice, acest scenariu este improbabil.

În prezent, din contribuţiile sociale ale unui angajat se plătesc în medie 1,3 pensii. În 2050, cînd populaţia vîrstnică va reprezenta 35% din populaţie, proporţia e estimată la 1:3, şi asta în cazul cel mai fericit, în care cei mai mulţi dintre adulţi muncesc şi plătesc taxe.

Tot în prezent, rata de înlocuire este de 36%, adică dacă ies azi la pensie, avînd anii de muncă integral, primesc o pensie care reprezintă 36% din ultimul salariu (în medie). Nici nu trebuie să merg cu gîndul pînă la 2050: în 2032, anul în care la pensie vor fi cei născuţi în 1967, rata de înlocuire va fi de 24%. Deci orice proaspăt pensionar în 2032 va trebui să trăiască de la o lună la alta cu 24% din venitul pe care îl făcea ca salariat. Peste încă zece ani, rata va fi de 16%: cineva cu salariul net de 3000 de lei va avea o pensie de 480 de lei. Şi nimic de acum încolo, în afară de ipoteza fantezistă ca România să devină o destinaţie pentru forţa de muncă ultracalificată din alte ţări, nu va mai schimba această tendinţă de scădere.

Asta înseamnă că nici un adult sub 45 de ani nu poate spera să trăiască exclusiv din pensia de la stat. Există însă opţiuni. Toate presupun să economiseşti conştient.

1. Pensia privată obligatorie (Pilon 2), la care sînt înscrişi şase milioane de români, dar la care contribuie lunar doar trei milioane, poate asigura o rată de înlocuire de 10%. Adică poate creşte venitul cu încă 10% din ultimul salariu. P2 este un mod de a economisi pentru propria pensie – un procent progresiv care este 6% din venit în 2014 – în loc să contribuie la bugetul naţional de pensii. În condiţiile în care 86% dintre români nu economisesc în nici un fel pentru pensie, fie pentru că nu li se pare o prioritate, fie pentru că nu îşi permit, P2 e singurul instrument de economisire pentru mulţi dintre ei. 15% dintre ei cred că P2 îi va ajuta să-şi menţină stilul de viaţă actual, după pensionare, dar adevărul este că doar pensia de la stat şi P2 nu pot să asigure acest lucru.

2. Pensia privată facultativă (Pilon 3) poate creşte venitul la pensie, în funcţie de capacitatea de economisire a fiecăruia. P3 înseamnă însă şi să ai veniturile şi stilul de viaţă care să îţi permită să economiseşti, ceea ce pentru o persoană cu salariul sub salariul mediu pe economie nu este realist.

3. Investiţia în proprietăţi este un alt mod de a economisi. România are una dintre cele mai mari rate de proprietari din Europa, de peste 90%, şi acesta este un avantaj pentru cei care, deşi nu pot economisi, deţin o casă. Cînd ies la pensie, o pot vinde, o pot închiria sau o pot ipoteca. Iar cînd au nevoie de îngrijire continuă într-un centru specializat sau acasă, proprietatea poate fi modul în care plătesc pentru îngrijire, lăsînd-o moştenire sau cedînd-o.

4. Instrumentele de economisire bancară (depozite la termen, fonduri de investiţii etc.) sînt, la rîndul lor, o soluţie mai ales cînd intri în posesia unei sume mai mari, prin vînzare sau moştenire, pentru că pot aduce dobînzi semnificative pe termen lung.

Cea mai mare provocare rămîne, însă, schimbarea mentalităţii şi preocuparea reală pentru viaţa noastră de peste 30-35 de ani.
 

Foto: Ioana Moldovan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.