Responsabilitatea socială

Publicat în Dilema Veche nr. 581 din 2-8 aprilie 2015
Responsabilitatea socială jpeg

Despre responsabilitatea socială a companiilor existente în România se vorbeşte puţin şi, din păcate, se cunoaşte şi mai puţin. De multe ori auzim ştiri despre cum „o companie a renovat o arie a unui spital“, dar numele companiei respective este omis, din frică de „publicitate neplătită“. 

Ce înseamnă însă şi cînd a apărut conceptul de responsabilitate socială?

Conform unui studiu aparţinînd profesorului Archie B. Carroll, profesor emerit al Universităţii din Georgia şi cercetător în domeniu, deşi interesul companiilor de a se implica în viaţa comunităţii a existat de mult, conceptul, în forma sa modernă, a apărut prin anii ’50, urmînd ca anii următori să aprofundeze şi să diversifice ariile în care s-a extins responsabilitatea socială.

Astfel, la începutul anilor ’50, CSR-ul era denumit mai degrabă SR (Social Responsability) şi se referea mai mult la responsabilitatea socială a afaceriştilor, nu a companiilor. Pe scurt, afaceriştii trebuiau să supravegheze derularea unui întreg sistem economic de producţie, astfel încît acesta să vină în întîmpinarea nevoilor publicului – cu alte cuvinte, producţia şi distribuţia să conţină şi elemente de bunăstare socio-economică. 

În timp, responsabilitatea socială a devenit o componentă a companiilor, iar conceptul se referă în prezent la contribuţiile pe care companiile trebuie sau ar trebui să le aibă pentru dezvoltarea societăţii moderne. Există, în prezent, standarde internaţionale de „comportament corporabil dezirabil“ emise de către ONU, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. 

Aceste standarde presupun, pe lîngă beneficiile pe care le are compania implicată în proiecte de CSR (precum imaginea companiei respective), tipuri de programe care se adresează unor probleme reale din societate: finanţarea unor proiecte şi mobilizarea publicului în a conştientiza şi a se implica activ pentru o cauză. 

În România există multe companii care derulează asemenea proiecte care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea serviciilor medicale sau protejarea mediului. 

În ceea ce priveşte Compania Orange, „activitatea de CSR în România a început de mai bine de 12 ani, sprijinind constant cauze sociale, cultural-educative sau de mediu, iar numărul proiectelor de responsabilitate socială în care ne implicăm a crescut în permanenţă. Putem spune că anul 2014 a fost un an plin din acest punct de vedere.“

Cele patru direcţii ale strategiei de CSR sînt implicarea în comunitate, incluziunea digitală, protecţia mediului şi un Internet mai bun pentru copii. 

„În fiecare dintre cele patru direcţii de strategie avem o componentă puternică de educaţie. Ne implicăm în comunitate prin educarea spiritului civic prin voluntariat; ne-am asumat angajamentul de a pune la dispoziţia

-ilor programe de educaţie digitală pentru a-i obişnui pe aceştia cu noile tendinţe tehnologice ale societăţii; încurajăm angajaţii şi clienţii să fie conştienţi şi să îşi măsoare impactul asupra mediului; şi, nu în ultimul rînd, oferim copiilor instrumente care să-i ajute să utilizeze un mediu digital mai bun, mai sigur şi benefic în funcţie de nevoile lor. În această direcţie derulăm numeroase proiecte adresate atît studenţilor, cît şi elevilor de gimnaziu şi de liceu, iar recent am lansat şi un program de educaţie digitală pentru adulţi – «#parintilascoala.»“  Anul trecut, Compania Orange a lansat prima ediţie a atelierelor de programare SuperCoders pentru 40 de copii cu vîrste cuprinse între 10-13 ani, majoritatea proveniţi din familii defavorizate. Copiii au învăţat prin aceste programe noţiuni de bază de programare, cu ajutorul cărora au putut produce jocuri, poveşti şi animaţii, pe o platformă gratuită de creare de conţinut digital. „Prin acest eveniment ne-am alăturat iniţiativei prin care Uniunea Europeană şi-a propus să încurajeze, timp de o săptămînă pe an, studiul limbajelor de programare. Anul acesta am extins proiectul şi 100 de copii din Bucureşti şi din Cluj-Napoca au participat la atelierele SuperCoders.“ 

De asemenea, a continuat programul de accesibilizare digitală, prin sesiuni dedicate elevilor de liceu în cadrul Caravanei 4G Discovery Tour. Astfel, elevii de liceu au avut posibilitatea de a testa noua tehnologie într-un vehicul special amenajat. „Obiectivul a fost acela de a le prezenta tinerilor, pe înţelesul lor, felul în care a evoluat telefonia mobilă. Ei au învăţat cît şi cum pot utiliza, într-un mod responsabil, tehnologia de care dispun în prezent – importanţa siguranţei în mediul online, modalităţile de reutilizare şi reciclare a dispozitivelor mobile uzate.“ 

Pe lîngă educaţia digitală pe care programele de CSR le oferă pentru elevii de liceu există şi programe de orientare în carieră, de la acţiuni de mentorat, prin care liceenii pot vedea cu ce se ocupă anumite departamente din cadrul companiei, pînă la ce fel de job vor avea dacă aleg o facultate cu profil tehnic sau uman. „În 2014, în cadrul programului nostru «Junior Orange First Step» au fost implicaţi peste 50 de elevi din trei licee din Bucureşti.“ 

Pentru studenţi, „majoritatea proiectelor pe care le avem merg în direcţia de integrare profesională. Am acordat 15 burse de studiu şi am avut 26 de studenţi care au absolvit cu brio programul nostru «Orange Educational Program». Este vorba despre un program educaţional devenit tradiţie, pe care îl derulăm de peste 12 ani în parteneriat cu Politehnica Bucureşti. În perioada 2013-2014 am avut, în cadrul acestui proiect, 9 module de curs şi 124 de ore de predare. 23 de specialişti din departamentul tehnic al Orange şi 10 specialişti din partea partenerilor Orange au susţinut cursuri pentru studenţi.“  În ceea ce priveşte direcţia de implicare socială, aflăm că în trecut au existat numeroase acţiuni de educare a spiritului civic şi de educare a culturii voluntariatului. „Anul trecut am înregistrat rezultate impresionante. Pe lîngă numărul mare de voluntari (peste 400 în tot anul), din ce în ce mai mulţi colegi îşi derulează propriile campanii de implicare în societate.“ 

În campanii şi organizarea evenimentelor se implică şi angajaţii companiei. „De exemplu, doi dintre colegii noştri au avut iniţiativa organizării Ciclatonului, un eveniment ciclist caritabil în care 12 ciclatonişti de anduranţă au fost invitaţi să se înscrie pentru a pedala 650 de kilometri pentru trei cauze educaţionale. Alţi colegi se ocupă de strîngerea de fonduri pentru copiii din spitale sau din casele de copii. De asemenea, sînt cîţiva care organizează ieşiri în oraş cu copiii din centrele de plasament.“  

Anul trecut, cea mai amplă campanie de voluntariat a fost „Săptămîna Voluntariatului“, iniţiativa grupului Orange la nivel global, care se desfăşoară anual şi în România. „În 2014, acţiunea a fost centrată pe două direcţii strategice: digitalizarea cărţilor pentru publicul larg şi pentru persoane cu dizabilităţi de vedere şi reciclarea telefoanelor mobile. Împreună cu partenerii noştri, Biblioteca Judeţeană «Octavian Goga» din Cluj şi Biblioteca Naţională a României, am digitalizat peste 11.900 de pagini, scanînd documente rare care sînt acum disponibile pe site-urile celor două biblioteci şi realizînd înregistrări audio ale materialelor, care au devenit astfel accesibile şi persoanelor cu dizabilităţi de vedere. De asemenea, cu ajutorul voluntarilor am colectat prin shop-urile Orange din ţară aproape 1200 de telefoane mobile care au fost reciclate. Orange a donat pentru fiecare telefon reciclat cîte 3 euro programului «YouthBank» al Asociaţiei pentru Relaţii Comunitare (ARC): cei 3200 de euro astfel strînşi vor fi folosiţi, în 2015, pentru finanţarea programelor liceenilor YouthBank.“  

Foto: Fundaţia Orange

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic