Repetenţi la sănătate

Publicat în Dilema Veche nr. 160 din 1 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Hai să fim serioşi! Mersul la doctor ne mai lipsea că în rest le avem pe toate! Cu atîtea griji şi probleme - na, ca fiecare! - ne mai facem sînge rău şi cu mersul ăsta la doctor. Şi măcar dacă ar fi simplu, dar trebuie să te scoli devreme, să nu mănînci nimic şi, neapărat, să renunţi la cafeluţa(ele) de dimineaţă - asta în cazul în care te duci să te "înţepe" -, să baţi drumul pînă la medic sau, mai bine spus, să răzbaţi prin traficul infernal din oraş şi să-i tolerezi pe nespălaţii din troleibuz care put aşa, de la prima oră. "Vă e greu să vă spălaţi, fir-aţi ai naibii! La muncă cu voi" - sînt veşnic apostrofaţi "împuţiţii", de către duduile din autobuze, mereu în întîrziere la serviciu. Apropo, spălatul este încă o bătaie de cap, cînd mergi la medic. Dacă s-a spart ţeava de apă caldă, toată coloana este închisă, iar tu ce poţi să faci?! Trebuie să renunţi, că doar nu te-oi duce la medic nespălat! Dacă ai rămas fără şampon şi trebuie să-ţi cumperi şi o pereche nouă de ciorapi, bătaia de cap atinge apogeul. La ce bun toată acestă zarvă, cînd poţi rezolva "criza" cu un simplu telefon la vreun prieten care ştie mai bine ce să-ţi prescrie! Dacă ai în jur de 40 de ani, nu te duci, de teamă că ţi s-ar putea găsi ceva şi, oricum, ce sens are efortul, din moment ce tu te simţi bine. Dacă eşti "în vîrstă", mergi la doctor ca să ce? Să îţi confirme ce tu ştii deja? Dacă eşti elev de liceu şi eşti întrebat "de sănătate", mai că te umflă rîsul, iar dacă se pomeneşte şi de campanii sau de programe de sănătate pentru cei de vîrsta ta, situaţia devine hilară. Poate că există, dar nu te învaţă nimic în plus faţă de ce tu ştii deja! Radu (18 ani, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu") îmi povesteşte că în clasa a IX-a a avut ca materie opţională Educaţia pentru sănătate: "ŤÎnvăţam» aproape orice: de la cum să ne spălăm pe mîini şi ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă, pînă la educaţia sexuală. Este impropriu spus însă Ťînvăţam», pentru că ni se spuneau lucruri pe care noi le ştiam de mult!" "Dacă avem nevoie de vreo informaţie, mai vorbim între noi, dar de cele mai multe ori căutăm pe Internet. Dar nu prea avem ce, că ştim cam tot" - îmi spune Mihai (17 ani, elev în clasa a XII-a la acelaşi liceu). Deşi profesorii, în speţă, diriginţii, ar trebui să mai domolească pretenţiile de atotştiutori ale elevilor, mulţi preferă să facă în ora de dirigenţie materia pe care o predau în mod obişnuit. În Colegiul Naţional "Tudor Vianu" funcţionează, de cîţiva ani, un cabinet de consiliere psihologică pe care elevii îl frecventează şi din proprie iniţiativă, dar de cele mai multe ori, obligaţi de profesori din cauza problemelor de comunicare, de comportament sau din cauza scăderii randamentului la şcoală. Alice Popescu, consilierul şcolar, îmi spune că în materie de sănătate elevii nu îi cer ajutorul "decît cînd le ajunge cuţitul la os. Problemele pe care le discutăm cel mai des sînt cele sexuale, dar mai au multe de învăţat, deşi au impresia că sînt foarte informaţi". A. D., farmacistă, îmi spune că foarte multe fete, majoritatea la vîrste extrem de fragede, cumpără de la farmacie "pastila de după" - o substanţă activă care, administrată în decurs de o oră de la contactul sexual, inhibă implantarea ovulului în endometru. "Pare simplu, scapi repede de Ťproblemă», dar acest medicament este puternic şi trebuie administrat cu mare atenţie. Sînt convinsă că peste 80% din fetele care îl cumpără nu au citit nici măcar o dată prospectul." Nici cabinetul ginecologic nu mai este privit altfel decît ca locul în care se rezolvă "gluma proastă pe care a făcut-o barza cu tine". "Din ce în ce mai puţine fete ajung într-un cabinet medical pentru un control de rutină! Pentru multe, sănătatea nu mai este de interes. Dacă poţi să le faci un avort, să le scapi de Ťpuradel» - cum spun ele - este foarte bine. Dacă nu, te ignoră şi nu intră în cabinetul tău decît la următoarea urgenţă" - declară Mădălina Moise, medic ginecolog. Medicul stomatolog al Colegiului Naţional "Tudor Vianu" este destul de optimist în privinţa vizitelor pe care le fac elevii în cele două cabinete medicale din şcoală. Cum la modă este corpul perfect, foarte mulţi vor să îşi albească dinţii şi să ţină diete, fapt care îi determină să treacă destul de des pe la cabinetul medical. "Probabil că, dacă nu ar fi această latură strict estetică, cabinetele ar fi goale, de aceea eu cred că este bine şi aşa. Nu aş vrea însă să înţelegeţi că noi le facem pe plac doar pentru a-i convinge să vină mai des. Am făcut cu ei o înţelegere: îi ajutăm să arate mai bine, doar dacă ne lasă să le rezolvăm problemele cu adevărat urgente." După spusele doamnei doctor, cabinetul stomatologic este dotat cu materiale de bună calitate. Singura problemă ar fi aparatul în sine, cu tot cu fotoliu şi compresor, care are o vechime de peste 30 de ani. "Şi ar mai fi ceva: nu avem oxigen. Am cerut aşa ceva, iar replica a fost: ŤNu există oxigen în clinicile în care se tratează oameni bătrîni, cu probleme, şi voi vreţi unde sînt numai oameni tineri şi sănătoşi?»" În Liceul teoretic "Ştefan Odobleja" din sectorul 5 al capitalei, condiţiile igienice sînt de nota 10. Cu toate acestea însă, grupurile sanitare sînt folosite de către elevi într-un mod barbar. "În condiţiile în care toaletele din liceu arată ca la hotel - îmi spune Iulian Rontescu, profesor titular de educaţie fizică şi sport -, elevii preferă să distrugă chiuvetele, să spargă uşile cu piciorul, să dărîme din perete rezervoarele de apă, să rupă racordurile de apă, şi lista vandalismelor poate continua." Aşadar, mai putem spune că sănătatea şi igiena mai sînt "la modă" pentru elevi? "În nici un caz" - îmi confirmă Ecaterina Rontescu, profesoară de educaţie fizică şi sport la Şcoala nr. 112 "Titan". "Elevii nu mai au de mult cultura sănătăţii. Pentru liceeni nu există altceva decît manele, telefoane mobile şi I-pod-uri şi tot ceea ce îi interesează este să fie cool, iar părinţii celor mici greu îşi găsesc timp să discute cu copiii lor asemenea probleme. Din acest motiv, la şcoala nr. 112 ŤTitan» încă mai există în planificările lecţiilor de dirigenţie teme legate de sănătate." Din păcate, ora de dirigenţie nu înseamnă prea mult şi de aceea campaniile de sănătate şi igienă destinate elevilor din şcoli şi licee sînt foarte importante. Doamna profesoară îmi spune că în fiecare an se fac campanii de vaccinare pe categorii de vîrstă, iar la început de an şcolar se fac controale de igienă generală efectuate de către medicul şi asistenta şcolii. "Campaniile sînt însă privite cu spaimă de elevii şcolii primare, cu atenţie şi zîmbete de cei din ciclul gimnazial, iar în cadrul liceului, cu indiferenţă şi cu miştouri. Cu foarte puţine excepţii, elevii nu au cultura sănătăţii."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ce a scos la iveală ancheta privind moartea actorului din Friends, Matthew Perry. Raportul autopsiei
Poliția din Los Angeles și Agentia de Control al Drogurilor din SUA au deschis o anchetă privind moartea îndrăgitului actor din Friends, Matthew Perry. El a fost găsit fără suflare în octombrie 2023 din cauza efectelor acute ale anestezicului ketamină.
image
Istvan Kovacs „fluieră“, diseară, finala Ligii Europa: cât câștigă cel mai bine plătit arbitru român
La Dublin, pe „Aviva Stadium“, în față a peste 50.000 de spectatori, se va decerna primul trofeu european din acest sezon, cel din Liga Europa. Atalanta – Leverkusen se va juca, diseară, de la ora 22.00 (Pro Arena) cu o brigadă din România.
image
Ce a mâncat la micul dejun o femeie care a reușit să slăbească 45 de kilograme: „ajunge până la prânz și te simți bine“
O utilizatoare TikTok a împărtășit o rețeta de mic dejun care a ajutat-o să slăbească 45 de kilograme, din cele 100 pe care le avea. Este o rețetă simplă, ușor de făcut și la îndemâna tuturor.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.