Repetenţi la sănătate

Publicat în Dilema Veche nr. 160 din 1 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Hai să fim serioşi! Mersul la doctor ne mai lipsea că în rest le avem pe toate! Cu atîtea griji şi probleme - na, ca fiecare! - ne mai facem sînge rău şi cu mersul ăsta la doctor. Şi măcar dacă ar fi simplu, dar trebuie să te scoli devreme, să nu mănînci nimic şi, neapărat, să renunţi la cafeluţa(ele) de dimineaţă - asta în cazul în care te duci să te "înţepe" -, să baţi drumul pînă la medic sau, mai bine spus, să răzbaţi prin traficul infernal din oraş şi să-i tolerezi pe nespălaţii din troleibuz care put aşa, de la prima oră. "Vă e greu să vă spălaţi, fir-aţi ai naibii! La muncă cu voi" - sînt veşnic apostrofaţi "împuţiţii", de către duduile din autobuze, mereu în întîrziere la serviciu. Apropo, spălatul este încă o bătaie de cap, cînd mergi la medic. Dacă s-a spart ţeava de apă caldă, toată coloana este închisă, iar tu ce poţi să faci?! Trebuie să renunţi, că doar nu te-oi duce la medic nespălat! Dacă ai rămas fără şampon şi trebuie să-ţi cumperi şi o pereche nouă de ciorapi, bătaia de cap atinge apogeul. La ce bun toată acestă zarvă, cînd poţi rezolva "criza" cu un simplu telefon la vreun prieten care ştie mai bine ce să-ţi prescrie! Dacă ai în jur de 40 de ani, nu te duci, de teamă că ţi s-ar putea găsi ceva şi, oricum, ce sens are efortul, din moment ce tu te simţi bine. Dacă eşti "în vîrstă", mergi la doctor ca să ce? Să îţi confirme ce tu ştii deja? Dacă eşti elev de liceu şi eşti întrebat "de sănătate", mai că te umflă rîsul, iar dacă se pomeneşte şi de campanii sau de programe de sănătate pentru cei de vîrsta ta, situaţia devine hilară. Poate că există, dar nu te învaţă nimic în plus faţă de ce tu ştii deja! Radu (18 ani, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu") îmi povesteşte că în clasa a IX-a a avut ca materie opţională Educaţia pentru sănătate: "ŤÎnvăţam» aproape orice: de la cum să ne spălăm pe mîini şi ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă, pînă la educaţia sexuală. Este impropriu spus însă Ťînvăţam», pentru că ni se spuneau lucruri pe care noi le ştiam de mult!" "Dacă avem nevoie de vreo informaţie, mai vorbim între noi, dar de cele mai multe ori căutăm pe Internet. Dar nu prea avem ce, că ştim cam tot" - îmi spune Mihai (17 ani, elev în clasa a XII-a la acelaşi liceu). Deşi profesorii, în speţă, diriginţii, ar trebui să mai domolească pretenţiile de atotştiutori ale elevilor, mulţi preferă să facă în ora de dirigenţie materia pe care o predau în mod obişnuit. În Colegiul Naţional "Tudor Vianu" funcţionează, de cîţiva ani, un cabinet de consiliere psihologică pe care elevii îl frecventează şi din proprie iniţiativă, dar de cele mai multe ori, obligaţi de profesori din cauza problemelor de comunicare, de comportament sau din cauza scăderii randamentului la şcoală. Alice Popescu, consilierul şcolar, îmi spune că în materie de sănătate elevii nu îi cer ajutorul "decît cînd le ajunge cuţitul la os. Problemele pe care le discutăm cel mai des sînt cele sexuale, dar mai au multe de învăţat, deşi au impresia că sînt foarte informaţi". A. D., farmacistă, îmi spune că foarte multe fete, majoritatea la vîrste extrem de fragede, cumpără de la farmacie "pastila de după" - o substanţă activă care, administrată în decurs de o oră de la contactul sexual, inhibă implantarea ovulului în endometru. "Pare simplu, scapi repede de Ťproblemă», dar acest medicament este puternic şi trebuie administrat cu mare atenţie. Sînt convinsă că peste 80% din fetele care îl cumpără nu au citit nici măcar o dată prospectul." Nici cabinetul ginecologic nu mai este privit altfel decît ca locul în care se rezolvă "gluma proastă pe care a făcut-o barza cu tine". "Din ce în ce mai puţine fete ajung într-un cabinet medical pentru un control de rutină! Pentru multe, sănătatea nu mai este de interes. Dacă poţi să le faci un avort, să le scapi de Ťpuradel» - cum spun ele - este foarte bine. Dacă nu, te ignoră şi nu intră în cabinetul tău decît la următoarea urgenţă" - declară Mădălina Moise, medic ginecolog. Medicul stomatolog al Colegiului Naţional "Tudor Vianu" este destul de optimist în privinţa vizitelor pe care le fac elevii în cele două cabinete medicale din şcoală. Cum la modă este corpul perfect, foarte mulţi vor să îşi albească dinţii şi să ţină diete, fapt care îi determină să treacă destul de des pe la cabinetul medical. "Probabil că, dacă nu ar fi această latură strict estetică, cabinetele ar fi goale, de aceea eu cred că este bine şi aşa. Nu aş vrea însă să înţelegeţi că noi le facem pe plac doar pentru a-i convinge să vină mai des. Am făcut cu ei o înţelegere: îi ajutăm să arate mai bine, doar dacă ne lasă să le rezolvăm problemele cu adevărat urgente." După spusele doamnei doctor, cabinetul stomatologic este dotat cu materiale de bună calitate. Singura problemă ar fi aparatul în sine, cu tot cu fotoliu şi compresor, care are o vechime de peste 30 de ani. "Şi ar mai fi ceva: nu avem oxigen. Am cerut aşa ceva, iar replica a fost: ŤNu există oxigen în clinicile în care se tratează oameni bătrîni, cu probleme, şi voi vreţi unde sînt numai oameni tineri şi sănătoşi?»" În Liceul teoretic "Ştefan Odobleja" din sectorul 5 al capitalei, condiţiile igienice sînt de nota 10. Cu toate acestea însă, grupurile sanitare sînt folosite de către elevi într-un mod barbar. "În condiţiile în care toaletele din liceu arată ca la hotel - îmi spune Iulian Rontescu, profesor titular de educaţie fizică şi sport -, elevii preferă să distrugă chiuvetele, să spargă uşile cu piciorul, să dărîme din perete rezervoarele de apă, să rupă racordurile de apă, şi lista vandalismelor poate continua." Aşadar, mai putem spune că sănătatea şi igiena mai sînt "la modă" pentru elevi? "În nici un caz" - îmi confirmă Ecaterina Rontescu, profesoară de educaţie fizică şi sport la Şcoala nr. 112 "Titan". "Elevii nu mai au de mult cultura sănătăţii. Pentru liceeni nu există altceva decît manele, telefoane mobile şi I-pod-uri şi tot ceea ce îi interesează este să fie cool, iar părinţii celor mici greu îşi găsesc timp să discute cu copiii lor asemenea probleme. Din acest motiv, la şcoala nr. 112 ŤTitan» încă mai există în planificările lecţiilor de dirigenţie teme legate de sănătate." Din păcate, ora de dirigenţie nu înseamnă prea mult şi de aceea campaniile de sănătate şi igienă destinate elevilor din şcoli şi licee sînt foarte importante. Doamna profesoară îmi spune că în fiecare an se fac campanii de vaccinare pe categorii de vîrstă, iar la început de an şcolar se fac controale de igienă generală efectuate de către medicul şi asistenta şcolii. "Campaniile sînt însă privite cu spaimă de elevii şcolii primare, cu atenţie şi zîmbete de cei din ciclul gimnazial, iar în cadrul liceului, cu indiferenţă şi cu miştouri. Cu foarte puţine excepţii, elevii nu au cultura sănătăţii."

Viețile netrăite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
Păsările par că știu mereu unde să se ducă. Nu e nimic neclar în zborul lor. E o limpezime care mă emoționează.
p 10 jpg
Muze. Gemüse*
La sat e important ce ai, unde ai, cît ai, de unde ai. Prezența ta este vizibilă celorlalți, iar întrebări care sînt mai mult decît evitate la oraș devin aici punctele principale în funcție de care ești privit.
foto  Daniel Mihăilescu jpg
„O grădină cu deschidere la mare și ocean” – interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Grădina de la țară a bunicilor Ana și Nicolae, magică. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfumați, după care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
„Începutul a fost nevoia de evadare în afara cotidianului urban” – interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului „Ierburi uitate”
„Ierburi uitate. Noua bucătărie veche”, apărută toamna trecută la Editura Nemira, este o încununare, după o decadă, a muncii mele de cercetare și experimentări culinare, una dintre manifestările fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O grădină ca o viață. De la ghivecele studențești cu violete de Parma și cactuși la grădina apocalipsei și cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
„Să nu uităm că toate formele sînt în natură” – interviu cu artista vizuală Chantal QUÉHEN
Grădina face parte dintr-o construcție, o compoziție ca un tablou. Monet a excelat în asta la Giverny. Poate că asta m-a adus la peisaj, dar imaginația mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascinația lucrurilor mici
Într-o notă similară, îmi place să folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urmări viața dincolo de ceea ce vedem în grabă.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinată, ca pe o mare vrăjitoare, și eram convinsă că și ele o înțelegeau.
p 21 jpg
„Sălbăticia devine un vis de intimitate, siguranță, control și libertate” interviu cu Oana Paula POPA, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“
Micuții care astăzi stau să ne asculte poveștile cu animale sperăm să se transforme în adulți responsabili, în sufletele cărora au fost sădite, de la vîrste fragede, semințe din care vor rodi respect și dragoste pentru natură.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.