Regreseaz─â Europa Central─â ┼či de Est?

Alina MUNGIU-PIPPIDI
Publicat în Dilema Veche nr. 204 din 12 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- aderarea la UE nu este "sf├«r┼čitul istoriei" - De la c─âderea regimurilor comuniste, ┼ú─ârile Europei Centrale ┼či de Est au progresat indiscutabil, sub aspect economic ┼či social, ┼či au devenit membre ale NATO ┼či Uniunii Europene. ├Än ultima vreme ├«ns─â, la Bruxelles cre┼čte ├«ngrijorarea fa┼ú─â de evolu┼úia politic─â a acestor state. E nevoie de o explica┼úie de ce exist─â astfel de temeri ├«n privin┼úa unor ┼ú─âri care altminteri par s─â treac─â prin transform─âri pozitive din multe puncte de vedere. Cinci caracteristici se eviden┼úiaz─â ├«n ceea ce prive┼čte tulbur─ârile politice ale acestei regiuni: 1) cre┼čterea electoral─â a grupurilor populiste, fie c─â s├«nt extremiste sau relativ democratice, ├«n detrimentul partidelor "ideologice"; 2) radicalizarea politic─â a ambelor p─âr┼úi ale clivajului politic - ├«n general separa┼úia st├«nga-dreapta, de┼či grani┼úele ideologice s├«nt uneori vagi -, av├«nd drept rezultat lipsa cooper─ârii ┼či instabilitatea politic─â; 3) electoratul se ├«mparte simetric ├«ntre cele dou─â coali┼úii politice, consecin┼úele fiind majorit─â┼úi fragile ┼či guverne minoritare instabile; 4) comportament fac┼úional care duce la o cooperare slab─â ├«n interiorul coali┼úiilor politice, rezultatul fiind o instabilitate guvernamental─â ┼či mai mare; 5) acte care ├«ncalc─â standardele democratice sau se afl─â la limita lor - cum ar fi ├«ncerc─ârile de a influen┼úa justi┼úia, de a manipula alegerile sau de a restr├«nge drepturile oponen┼úilor politici - care s├«nt ├«n general limitate ca timp ┼či impact ┼či sf├«r┼česc printr-un scandal public. Aceste cinci caracteristici ale actualelor crize politice din Europa Central─â ┼či de Est adesea se ├«ntrep─âtrund, totu┼či pot fi deosebite una de cealalt─â destul de clar. Aplic├«nd caracteristicile la ┼ú─ârile din regiune, avem urm─âtoarea situa┼úie: Bulgaria prezint─â patru dintre acestea (1, 3, 4, 5), c├«te trei Cehia (2, 3, 4), Ungaria (2, 4, 5) ┼či Slovacia (1, 2, 4), iar Polonia ┼či Rom├ónia - pe toate cinci. Aceast─â trecere ├«n revist─â ridic─â trei ├«ntreb─âri; prima: putem considera asocierea simptomelor men┼úionate de disfunc┼úie politic─â drept un singur sindrom politic pe care ├«l putem folosi ca o variabil─â dependent─â, sau vorbim despre maladii f─âr─â leg─âtur─â ├«ntre ele, fiecare av├«nd explica┼úii diferite ┼či locale? A doua: dac─â exist─â un astfel de sindrom, este el o boal─â a democra┼úiei ├«n aceste ┼ú─âri, mai degrab─â dec├«t un defect al sistemelor lor politice, de felul celui care s-a manifestat ├«n Italia dup─â 1989? A treia: care este rolul variabilei noastre independente a interesului, aderarea la UE, printre ceilal┼úi factori care cauzeaz─â aceste simptome? Pentru a r─âspunde la prima ├«ntrebare am ar─âtat ce simptome prezint─â aceste ┼ú─âri, cu simplific─ârile inerente ┼či regretabile pe care le presupune o astfel de sintez─â. Nici unul dintre aceste state nu manifest─â mai pu┼úin de trei simptome, iar unele le au pe toate. Astfel c─â trebuie s─â fie vorba de un sindrom, de┼či e nevoie s─â cercet─âm mai mult care s├«nt leg─âturile dintre simptome. Forma┼úiunile populiste au avansat ├«n toate acele ┼ú─âri cu sisteme electorale de reprezentare propor┼úional─â, iar dou─â partide populiste chiar au c├«┼čtigat alegerile (pentru Parlamentul slovac ┼či la alegerile pentru Parlamentul European din Bulgaria). Totu┼či, cu excep┼úia demonstra┼úiilor de strad─â din Ungaria din 2006, nu am fost martorii vreunei alte manifest─âri de mas─â care s─â amenin┼úe democra┼úia ├«ns─â┼či - ├«n ciuda unor nenum─ârate exemple privind comportamentul lipsit de civism al elitelor politice ┼či a ├«ncerc─ârilor r─âsp├«ndite (de┼či f─âr─â succes) ale politicienilor de a se situa deasupra legilor sau de a promova o legisla┼úie pentru propriile avantaje. Este ciudat s─â vezi existen┼úa unor simptome similare ├«n ┼ú─âri care prezint─â varia┼úii considerabile ├«n termenii evolu┼úiei ├«n tranzi┼úie (┼či la cele din frunte, ┼či la coda┼če), ai institu┼úiilor (sisteme parlamentare sau semipreziden┼úiale, reprezentare propor┼úional─â sau sisteme de vot mixte), ai performan┼úelor democratice sau ai venitului mediu al cet─â┼úenilor. Dar s├«nt acestea simptome de regres democratic mai degrab─â dec├«t o instabilitate trec─âtoare generat─â de nevoia de adaptare la noul mediu european? Pentru a r─âspunde, putem s─â privim spre "vechea Europ─â" - cele 15 ┼ú─âri care au fost membre UE, ├«nainte de extinderile din 2004 ┼či 2007. Avansul populi┼čtilor pe seama partidelor tradi┼úionale nu caracterizeaz─â doar Europa Central─â ┼či de Est. ├Än Austria, Belgia, Danemarca, Italia, Olanda ┼či Spania, am asistat ├«n ultimii ani la o cre┼čtere a na┼úionalismului de extrem─â dreapt─â ┼či a populismului. Pare s─â fie o problem─â paneuropean─â ca astfel de partide s─â devin─â partenere ├«n coali┼úii de guvernare. Europei poate s─â-i displac─â o asemenea tendin┼ú─â, dar UE, dup─â ce a ├«nv─â┼úat lec┼úia ├«ncerc─ârii e┼čuate de a boicota prezen┼úa la guvernare a partidului condus de politicianul austriac de extrem─â dreapt─â J├Ârg Haider, nu mai intervine. A┼ča ├«nc├«t cum ar putea justifica interven┼úia ├«n statele central ┼či est-europene, din moment ce au devenit membre cu drepturi depline ale UE? Sosirea ├«n Parlamentul European, ├«n 2007, a radicalilor populi┼čti din Rom├ónia ┼či Bulgaria a oferit grupului populist suficien┼úi membri pentru a organiza un nou club politic, inaugur├«nd o er─â a comunic─ârii ├«ntre astfel de forma┼úiuni din cele dou─â jum─ât─â┼úi ale Europei. Populi┼čtii radicali din Est pot fi mai violen┼úi ├«n limbaj sau mai explicit antisemi┼úi dec├«t cei din Vest, dar nici unul dintre programele lor nu se caracterizeaz─â prin politici ├«ntr-adev─âr antidemocratice, cum ar fi abolirea drepturilor minorit─â┼úilor. Valorile pe care le ├«nt├«lnim ├«n exprimarea lor public─â nu s├«nt nici liberale, nici democratice, dar p├«n─â acum nimeni n-ar putea s─â le ├«nvinov─â┼úeasc─â de a fi luat vreo m─âsur─â ├«ntr-adev─âr antidemocratic─â. Mai mult, ace┼čti populi┼čti radicali aduc la suprafa┼ú─â subiecte care preocup─â opinia public─â, ceea ce explic─â popularitatea lor. Unele partide tradi┼úionale au ├«nv─â┼úat din e┼čecurile lor anterioare s─â abordeze ┼či acest gen de teme, ┼či astfel contagiunea populist─â s-a extins dincolo de limitele partinice. La alegerile preziden┼úiale din Fran┼úa din 2007, chiar ┼či principalele forma┼úiuni politice au adoptat bun─â parte din limbajul populist, pentru a face fa┼ú─â competi┼úiei - ┼či au fost semne de radicalizare considerabil─â. ├Än Italia, este un fapt comun s─â vezi cum coali┼úiile se rup dup─â ce se formeaz─â un guvern, iar comportamentul fac┼úional este r─âsp├«ndit. (Astfel de ac┼úiuni ┼či conduit─â s├«nt mai pu┼úin obi┼čnuite printre democra┼úiile "consocia┼úionale" din Europa de Vest.) O examinare a acestor simptome politice arat─â o diferen┼ú─â, mai degrab─â ├«n cantitate dec├«t ├«n calitate, ├«ntre democra┼úiile din Europa Central─â ┼či de Est ┼či cele din "vechea Europ─â". ├Än "noua Europ─â", problema pare s─â rezide mai cur├«nd ├«n comportamentul partidelor democratice - ├«n lipsa capacit─â┼úii acestora de a-┼či mul┼úumi electoratul ┼či de a organiza ┼či p─âstra coali┼úii solide - dec├«t ├«n comportamentul votan┼úilor. Prezen┼úa la vot la alegerile na┼úionale din noile ┼ú─âri membre UE continu─â s─â fie ├«n jur de 60%, cu mult sub procentajul ridicat de la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90 ┼či mai sc─âzut─â dec├«t ├«n Vestul Europei, dar ├«nc─â destul de rezonabil─â dup─â standardele globale. Sondajele la nivel regional confirm─â c─â problemele pentru democra┼úie vin de la elite, nu de la votan┼úi. Barometrul Noilor Democra┼úii (NDB) din 2005, ultimul dintr-o excelent─â serie de anchete regionale, aduce probe consistente ├«n acest sens. Cet─â┼úenii Europei Centrale ┼či de Est s├«nt critici fa┼ú─â de institu┼úiile lor, cu o majoritate care nu are ├«ncredere ├«n Parlament ┼či ├«n partidele politice, dar s├«nt democra┼úi convin┼či, resping├«nd solu┼úiile nedemocratice, cum ar fi liderul "de fier", eliminarea Parlamentului sau dictatura militar─â. Cei mai mul┼úi responden┼úi situeaz─â sistemul politic actual deasupra celui comunist, de asemenea, deasupra unui regim autoritar. Reiese limpede c─â nu democra┼úia este pus─â ├«n discu┼úie, ci mai cur├«nd guvernarea: dou─â treimi dintre votan┼úi se pl├«ng de corup┼úie ┼či de sl─âbiciunea aplic─ârii legii ┼či ├«┼či percep guvernele ca necinstite. Tendin┼úele relevate ├«n NDB ┼či ├«n Eurobarometru nu arat─â o deteriorare brusc─â dup─â intrarea ├«n UE. De exemplu, ├«ncrederea ├«n partidele politice ┼či ├«n politicieni prezint─â mari varia┼úii de-a lungul Europei, dar este ├«n general stabil─â ├«n timp ┼či ├«n fiecare ┼úar─â ├«n parte. ├Än cazurile problematice despre care vorbim acum, capitalul social este sc─âzut, dar e constant sc─âzut ┼či nu variaz─â din cauza ader─ârii la Uniune. De┼či cet─â┼úenii Europei Centrale ┼či de Est se simt pro-democra┼úi ┼či pro-europeni, ei r─âm├«n s─âraci. Cei mai mul┼úi declar─â c─â situa┼úia economic─â a gospod─âriei lor este "rea sau foarte rea" (90% ├«n Bulgaria, 75% ├«n Ungaria). Veniturile reale s├«nt ├«n urma celor din 1990, pentru majoritatea anilor de tranzi┼úie ┼či dup─â aderare. Chiar dac─â economia se dezvolt─â la nivel macroeconomic, e dificil s─â fii mul┼úumit la nivel de gospod─ârie, c├«nd puterea de cump─ârare ├«n 2006 o atinge cu greu pe cea din 1990, ca ├«n Rom├ónia. Mai mult, diferen┼úa de dezvoltare ├«ntre "vechea" ┼či "noua" Europ─â r─âm├«ne ├«n linii mari aceea┼či. Majoritatea economiilor din ┼ú─ârile care au aderat ├«n 2004 ┼či 2007 nu au atins punctul de convergen┼ú─â cu cele din "vechea" Europ─â, ├«n ciuda unor rezultate excelente. Chiar ┼či optimi┼čtii admit c─â aceast─â convergen┼ú─â ar putea fi realizat─â peste ├«nc─â o jum─âtate de secol. Pe scurt, est-europenii nu au ├«ntors spatele democra┼úiei. Mai cur├«nd, ace┼čti cet─â┼úeni educa┼úi ┼či cu spirit democratic (cel pu┼úin ├«n compara┼úie cu cei din alte p─âr┼úi ale lumii) au avut a┼čtept─âri ridicate, pe m─âsur─â ce ┼ú─ârile lor parcurgeau tranzi┼úia spre democra┼úie dup─â comunism, iar acum se trezesc la realitate. Ei par s─â se fi s─âturat de comportamentul clasei politice improvizate care guverneaz─â regiunea din 1990, o clas─â care ├«n unele state a demonstrat o capacitate neobi┼čnuit de sc─âzut─â pentru instruirea politic─â. Fie aceast─â clas─â politic─â se va reforma pentru a deveni mai responsabil─â, fie votan┼úii vor fi nevoi┼úi s─â se ├«ndrepte spre o alternativ─â. Iar aceasta va consta frecvent ├«n populi┼čtii de un fel sau altul, care profit─â exact de pe urma acestui deficit de ├«ncredere ┼či care sus┼úin c─â pot oferi un alt gen de politic─â ┼či de politicieni. Fragment dintr-un articol ap─ârut ├«n Journal of Democracy, vol. 18, nr. 4, octombrie 2007 traducere de M─âdalina ┼×CHIOPU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.