Reforma şi primele tipărituri româneşti

Daniel BENGA
Publicat în Dilema Veche nr. 709 din 21-27 septembrie 2017
Reforma şi primele tipărituri româneşti jpeg

Puțini cunosc faptul că Reforma secolului al XVI-lea nu a însemnat doar o confruntare a teologilor protestanți apuseni cu cei romano-catolici, ci în deceniile imediat următoare acțiunii reformatoare a lui Martin Luther (1483-1546), concepțiile reformatorilor s-au răspîndit și în spațiile ortodoxe. Un astfel de loc al influențelor și confluențelor dintre Reformă și Ortodoxie a fost sudul Transilvaniei, în special Sibiul și Brașovul. Aici au fost tipărite începînd cu anul 1544 primele cărți în limba română, prin colaborarea dintre sașii care au acceptat ideile Reformei luterane și tipografi ortodocși precum Filip Moldoveanul sau diaconul Coresi, care au scos la lumină primele cărți cunoscute pînă azi în limba română. În cele ce urmează voi încerca să exemplific pe baza unor tipărituri din această perioadă relația dintre Reforma protestantă și acestea, precum și interesele care au determinat apariția lor.

Deja în 1519, la Sibiu erau răspîndite de către negustorii sași participanți la diferite tîrguri germane ideile luterane. În 1542, celebrul umanist brașovean Johannes Honterus publica lucrarea sa cu privire la reformarea Bisericii din Brașov și Țara Bârsei (Reformatio ecclesiae Coronensis et totius Barcensis provinciae), susținînd necesitatea de a vesti Evanghelia în limbile naționale. Numită de Marc Lienhard „fiică a artei tiparului“, Reforma protestantă s-a răspîndit cu repeziciune în toate regiunile Europei, inclusiv în spațiul sud-transilvan. Deja înainte de jumătatea secolului al XVI-lea funcționau în Ardeal două tipografii, una la Brașov întemeiată chiar de Honterus, iar alta la Sibiu. Mai mult, în 1546, trei sași brașoveni – Hans Frühe, Hans Fuchs și Johannes Benkner – înființaseră la Brașov prima fabrică de hîrtie, de la care, după ultimele cercetări, provenea hîrtia pe care au fost scrise o parte din celebrele texte rotacizante.

Prima carte românească a fost Catehismul românesc de la Sibiu, 1544, deși conținutul ei este reconstituit de Ion Crăciun. Acest catehism este aproape identic cu cel tipărit în 1559 de diaconul Coresi la Brașov. Primul a fost tipărit de Filip Pictor sau Filip Moldoveanul, fiind angajat pentru aceasta de consiliul orășenesc sibian. Știm că după 1543, odată cu alegerea lui Petrus Haller ca jude al Sibiului, încercarea sașilor luterani de a răspîndi ideile reformatoare printre români s-a intensificat. Catehismul sibian cuprindea Decalogul, Crezul, Tatăl nostru și Sfintele Taine, fiind în structură similar cu Micul catehism al lui Martin Luther, doar că în conținut de aproximativ zece ori mai mic. Aceste catehisme conțineau, pe lîngă învățături creștine general valabile, și elemente de doctrină protestantă, precum afirmarea mîntuirii doar prin credință și menționarea a doar două Sfinte Taine din cele șapte afirmate de ortodocși. Legătura reprezentanților Reformei cu aceste două catehisme este evidentă din structura lor, traducerea lor după modele husite sau luterane fiind o altă trăsătură care arată că ortodocșii și sașii au colaborat pentru a le tipări. Este cunoscută din izvoarele vremii și atitudinea ambivalentă a preoților români față de aceste lucrări. Unii se bucurau să poată citi o lucrare în limba română, deoarece cărțile de slujbă erau în limba slavonă, iar alții o disprețuiau datorită modului străin de prezentare a învățăturii creștine, cu care evident că nu erau obișnuiți. Primele catehisme ortodoxe propriu-zise au apărut abia în secolul al XVII-lea, fiind redactate tot datorită provocărilor venite din partea romano-catolicismului sau a confesiunilor protestante.

Tetraevanghelul slavo-român de la Sibiu, tipărit între 1551-1553, trădează în varianta română similarități și influențe ale textului german în traducerea lui Martin Luther. Chiar în textul biblic este evidentă influența protestantă asupra traducerii. Traducătorul, rămas necunoscut, prezintă în cheie negativă ierarhia bisericească superioară. Astfel, cel care l-a condamnat pe Iisus la moarte nu a fost nimeni altul decît mitropolitul. Caiafa este numit adeseori „piscup“ (i.e. episcop). Iuda l-ar fi vîndut pe Iisus Hristos „piscupilor“, iar cei care l-au arestat au fost „slugii piscupului“. Altfel spus, „mitropolitul“ și „piscupii“ sînt vinovați de vinderea, judecarea și condamnarea la moarte a lui Iisus Hristos. Este îndeobște cunoscut accentul pe care Reforma l-a pus pe „preoția universală“ a tuturor credincioșilor, aspect subliniat, iată, indirect în Tetraevanghelul slavo-român de la Sibiu.

Cooperarea dintre luteranii brașoveni și românii ortodocși din Șcheii Brașovului, cărora li s-a alăturat diaconul Coresi, este bine documentată nu doar din tipărirea Întrebării creștinești, în 1559. Multe alte cărți românești au fost tipărite la cererea și dorința sașilor brașoveni. Tetraevanghelul românesc din 1561 nu numai că a fost scos de sub tipar la dorința lui Hans Benkner, dar a și fost finanțat, foarte probabil, de acesta. Apostolul românesc din 1563-1566 reflectă, cel puțin în traducerea Epistolei către Romani a Sfîntului Pavel, versiunea germană a Bibliei lui Luther. Deși aceste lucrări au fost puse de cercetători în legătură cu propaganda luterană a sașilor brașoveni, în afara ideii cultului în limba națională nu întîlnim alte devieri de la tradiția teologică și liturgică răsăriteană. În lucrările Tîlcul Evangheliilor și Molitvelnicul românesc din 1564, finanțate de această dată de nobili calvini, influențele protestante și atacurile împotriva spiritualității ortodoxe sînt foarte evidente. Combaterea postului, a călugăriei și a cinstirii icoanelor și a sfinților sînt formulate de-a lungul acestora, așa încît s-a ridicat întrebarea: cum de a fost posibil ca astfel de lucrări să fie tipărite de un diacon ortodox? Pînă azi nu știm dacă diaconul Coresi a scos la lumină aceste lucrări „pentru a-i face plăcere celui care plătea tiparul“ (N. Iorga) sau „necunoscător de teologie fiind“ (N. Sulică).

Primele cărți în limba română păstrate pînă azi sînt rodul întîlnirii dintre Reformă și Ortodoxie, tipografii ortodocși beneficiind de sprijinul și susținerea materială a sașilor luterani sibieni sau brașoveni. Gîndul de a oferi cărțile biblice și cele liturgice în limba poporului era un deziderat al reformatorilor, dar acesta se întîlnea cu o tradiție milenară proprie Răsăritului, care încă din primele secole creștine a tradus Scriptura din greacă în siriacă, latină, armeană, georgiană, coptă etc. Din prefețele și postfețele acestor lucrări reiese că întreaga muncă de editare a lor era dominată de principii umanist-creștine, împletite cu dorințele și viziunile misionare ale sașilor și ale românilor. Două idei fundamentale pot fi regăsite ca substrat al acestor tipărituri: ideea ridicării culturale a românilor și grija clericilor pentru hrana spirituală a poporului. 

Daniel Benga este profesor de Istoria Bisericii la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și preot la Biserica „Sfîntul Ștefan – Cuibul cu Barză“ din Capitală.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Oamenii lui Putin, amenințări cu ce de-al Treilea Război Mondial dacă Ucraina folosește arme occidentale pentru a lovi Rusia
Un aliat al președintelui rus Vladimir Putin a lansat un avertisment grav asupra posibilității unui al Treilea Război Mondial, în cazul în care Ucraina va folosi armele furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus.
image
Ce șansă are un dependent de alcool să trăiască o viață normală. Psihiatru: „E un proces greu și de durată“
Consumul de alcool a fost mereu o reală problemă a societății, susțin cadrele medicale. Dependența de alcool, un fenomen care se răspândește constant, afectează tot mai multe vieți.
image
„Rețea” de nași, fini, afini și prieteni ai lui Andrei Volosevici, primarul Ploieștiului, plătiți regește din banii publici
Presa din Prahova a dezvăluit că peste un milion de lei din bugetul ploieștenilor a fost utilizat de Primăria Ploiești și instituțiile subordonate pentru plata salariilor, primelor, sporurilor și indemnizațiilor acordate rudelor și prietenilor primarului Andrei Volosevici în anul fiscal 2022.

HIstoria.ro

image
Un asalt dincolo de orice imaginație, în „Historia” de mai
„Un asalt îndrăzneţ, dincolo de orice imaginaţie“. Așa a numit Churchill operațiunea de salvare a lui Benito Mussolini din hotelul Campo Imperatore, în ziua de 12 septembrie 1943. Dosarul de luna aceasta este dedicat unui raid ca în filme, prezentat pas cu pas. Revista vă așteaptă și cu alte surpri
image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.