Reconstrucţia unei instituţii

Dan CROITORU
Publicat în Dilema Veche nr. 159 din 23 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În anul 2005, odată cu schimbarea conducerii şi a strategiei sale, Institutul Cultural Român s-a angajat într-un pariu ambiţios: acela de a promova, în mod real, cultura română în străinătate, cu un puternic accent pe creaţia contemporană. Lucru deloc simplu, pentru că s-a luptat pe două fronturi: restructurare şi dezvoltarea instituţională, pe de o parte, concepere şi derularea programelor culturale, pe de alta. A fost demarată acţiunea de extindere a reţelei institutelor culturale româneşti din străinătate. Dacă în anul 2004 funcţionau 9 institute, în prezent s-a ajuns la un număr de 15 institute culturale româneşti (la Berlin, Budapesta, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel-Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena), dintre care 4 au fost inaugurate anul trecut (Varşovia, Londra, Stockholm şi Madrid), iar în primul trimestru al acestui an va fi deschis oficial Institutul Cultural Român din Lisabona. ICR şi-a propus deschiderea unor institute culturale româneşti la Kiev (cu o filială la Cernăuţi), Chişinău, Atena, Belgrad, Moscova şi Beijing. Tot în cursul anului 2007 va fi inaugurată, la Szeged, o filială a Institutului Cultural Român de la Budapesta, în contrapartidă cu deschiderea, anul trecut, a unei filiale a Centrului Cultural al Republicii Maghiare la Sfîntu Gheorghe. Echipele acestor institute au trebuit să-şi conceapă un program articulat, coerent, de prezentare a ofertei culturale româneşti, calibrat în funcţie de specificul fiecărui mediu cultural. Era important să se iasă din sediu, să se deschidă înspre public, să-i stîrnească interesul, să intre în contact cu artiştii locali, cu instituţiile locale, pentru a beneficia de mediatizarea acestora. Cum? Pentru că era nevoie de un mecanism articulat de atragere a proiectelor "de pe piaţă", în 2006 a fost lansat Programul CANTEMIR - Program de finanţare a proiectelor şi programelor realizate de operatori culturali şi de tineri creatori. Programului i-a fost alocat un buget de 900.000 lei, iar proiectele s-au înscris în domeniile: arte vizuale, teatru, dans, film, muzică, literatură şi patrimoniu. Reacţia pozitivă a actanţilor culturali (reflectată în numărul de proiecte depuse) a condus, în ciuda timpului extrem de scurt de la lansare, la impunerea programului pe piaţa culturală. Totul pentru export! Film. Probabil că în anul 2006 cea mai promovată artă a fost cinematografia. Am mers, cum era şi normal, pe creasta valului ("noului val") al generaţiei de cineaşti care a "explodat" în ultimii ani. Institutele culturale româneşti din străinătate au organizat zile ale filmului românesc la Budapesta, Varşovia, Stockholm, Veneţia, New York, Praga şi Viena. Mii de iubitori ai celei de-a şaptea arte au aplaudat, la scenă deschisă, filmele semnate de Cătălin Mitulescu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Tudor Giurgiu, Ruxandra Zenide, Nae Caranfil, Florin Iepan, Alexandru Solomon şi alţii. Festivalul "Un cinema pentru Europa", organizat de Institutul Cultural Român din Varşovia, a fost cel mai amplu eveniment cultural românesc de pînă acum din Polonia. Proiecţiile au avut loc în cinematografe consacrate din şapte mari centre culturale ale Poloniei: Varşovia, Lódz´, Torun´, Wroclaw, Poznan´, Cracovia şi Gdan´sk. Cu ocazia participării româneşti la cea de-a 36-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Rotterdam, una dintre cele mai importante rampe de lansare a tinerilor cineaşti, revista festivalului a dedicat un amplu articol celor trei regizori români, prezenţi cu lungmetraje: Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu, Radu Muntean. Evident, toate aceste eforturi (care vor continua în anii ce vin) au drept scop pătrunderea filmelor româneşti pe reţelele de distribuţie din Occident. Muzică. Limbaj extrem de accesibil, muzica se regăseşte în foarte multe dintre programele ICR şi ale institutelor culturale româneşti din străinătate. În fiecare săptămînă, se organizează concerte sau recitaluri susţinute de diferiţi artişti, consacraţi sau tineri muzicieni, care abordează varii genuri, de la muzica clasică la jazz, etno-jazz, fusion etc. Nu mă pot opri să nu amintesc despre evenimentele integrate în programul România de lîngă tine, organizat de ICR şi MAE, în lunile noiembrie şi decembrie ale anului trecut. În mari săli din Europa au cîntat Radu Lupu, Ruxandra Donose, Mihaela Ursuleasa, Silvia Marcovici, Viniciu Moroianu, Laura Buruiană etc., acompaniaţi de Filarmonica "George Enescu", sub bagheta lui Cristian Mandeal, de Orchestra "Virtuozii din Bucureşti", dirijată de Horia Andreescu, de Orchestra Simfonică Cehă dirijată de Leos¡ Svárovsky´. O altă componentă a aceluiaşi program a constituit-o prezentarea unor interpreţi şi meşteri populari, precum şi a unei expoziţii cu obiceiuri româneşti de iarnă, la Tîrgul de Crăciun - Marché de Noël - de la Strasbourg. În fine, douăzeci şi patru de biserici şi catedrale din Europa au găzduit concerte ale unor ansambluri şi coruri româneşti, în cadrul programului România în Advent, care a cuprins concerte de muzică barocă, muzică românească de Crăciun, colinde şi cîntece bisericeşti. Teatru . Pe lîngă organizarea unor turnee în străinătate ale Teatrului "Bulandra" (la Tel-Aviv şi Budapesta), ale Teatrului "Nottara" (în Germania, cu un spectacol destinat comunităţii româneşti) ş.a., o mare atenţie a fost acordată tinerei (şi efervescentei) dramaturgii româneşti. Numele unor Ştefan Peca, Gianina Cărbunariu, Bogdan Georgescu, Vera Ion, Ana Mărgineanu, Ioana Moldovan, Cristian Panaite s-au auzit în Europa şi America, în cadrul unor spectacole, work-shop-uri, lecturi. Totul culminînd cu includerea piesei Kebab a Gianinei Cărbunariu, prezentată cu sprijinul ICR, la Festivalul Internaţional al Noii Dramaturgii F.I.N.D. 2006, sub formă de lectură scenică, în repertoriul pe 2007 al prestigiosului teatru berlinez, în regia lui Enrico Stolzenburg! Iar proiectul iniţiat de ICR New York şi intitulat Romania KISS ME! Six Short Plays from Romania’s New Wave (în ciuda celor care s-au simţit datori să-şi exhibe false pudibonderii!) a beneficiat de o cronică în The New York Times! Arte vizuale. Pictură, foto/video performance, arhitectură, sculptură, grafică. Pe scurt: Dan Perjovschi, Ion Alin Gheorghiu, Mihai Sîrbulescu, Devis Grebu, George Paul Mihail, Marin Gherasim, Lia Perjovschi, Mihaela Marin, Sorin Vasilescu, Ioan Augustin, Matei Bejenariu, Alexandra Croitoru, Irina Cios, Cristian Pogăcean, Emilian Cioc, Felix Lupu, Marcel Chirnoagă, Cela Neamţu, Claudia Lazăr, Mirela Roman, Marilena Preda Sînc, Teodor Graur. Artele spectacolului. Dan Puric, Mihai Mihalcea, Cosmin Manolescu, Răzvan Mazilu. Introducing Romania... i-am zis noi şi a fost, la Bruxelles, în decembrie 2006 şi ianuarie 2007, prima campanie de publicitate outdoor pe tema integrării României în Uniunea Europeană, care îşi propunea să anunţe publicului larg din capitala Belgiei apropiata accedere a României în spaţiul UE la 1 ianuarie 2007. S-a recurs, aşadar, la un mijloc de comunicare cu care publicul occidental este obişnuit. În acest scop, afişele de promovare a României au fost expuse în spaţii cu vizibilitate mare: pe autobuze şi tramvaie (250), în staţiile de metrou (50) şi în interiorul metroului (290). Literatură. ICR a iniţiat, pentru prima oară în România, două programe anuale de traducere a autorilor români în limbi străine. Programul de traduceri de autori români în limbi de circulaţie internaţională "20 de cărţi". În prima etapă, un juriu independent a selectat douăzeci de titluri, din care au fost apoi traduse fragmente reprezentative de 20-30 de pagini şi oferite editurilor de prestigiu din ţările-ţintă (Statele Unite, Franţa, Germania, Anglia, Italia, Spania). Strategia a funcţionat, iar primele cărţi au şi apărut: Cruciada copiilor de Florina Ilis la Editura Nymrod (Israel), în traducerea lui Yotam Reuveny, iar în decembrie 2006, Întîmplări în irealitatea imediată de Max Blecher, Editura Aletheia (Spania), în traducerea lui Joaquín Garrigós. În 2007 vor apărea încă 7 cărţi (semnate de Andrei Pleşu, Stelian Tănase, Lena Constante, Nicolae Steinhardt, Ion Mureşan, Mircea Cărtărescu, Răzvan Petrescu) la edituri din Statele Unite, Franţa, Spania, Austria. Programul de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români - TPS. (Translation and Publication Support Programme) se adresează editorilor străini interesaţi în traducerea şi publicarea autorilor români. Programul funcţionează după modelul celor derulate de instituţii consacrate din lume. Prima sesiune a avut loc în luna mai 2006, cînd finanţările au fost acordate unui număr de 5 edituri din Cehia, Polonia şi Franţa. A doua sesiune din 2006 a confirmat faptul că ne aflăm pe drumul cel bun: nu mai puţin de 17 edituri din 10 ţări (Bulgaria, Cehia, Franţa, Italia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Spania, SUA şi Ungaria) vor primi subvenţii pentru traducerea unor autori români (de la Constantin Noica şi Mihail Sebastian, la Ana Blandiana, Gabriela Adameşteanu, Dumitru Ţepeneag, Cătălin Avramescu), finanţările acordate însumînd circa 60.000 de euro). Totodată, derularea, în anul 2006, a programelor de promovare în străinătate a culturii române scrise a demonstrat că este absolut necesară existenţa unei structuri de contact între piaţa editorială din străinătate şi cea a cărţilor autorilor români sau a cărţilor despre cultura română. S-a luat astfel decizia înfiinţării unui Centru Naţional al Cărţii care va funcţiona astfel ca o verigă între editorii străini şi interesele culturale ale României. Anul 2007 . ICR va asigura prezenţa românească la festivaluri de anvergură consacrate, îmbrăţişînd cele mai variate forme de expresie artistică şi culturală ale muzicii, filmului sau teatrului. Şi, pour la bonne bouche, dacă vom primi sprijin din partea tuturor celor implicaţi, sperăm să vedem realizată, spre sfîrşitul anului, o mare expoziţie de artă românească, la Veneţia, menită să celebreze 100 de ani de cînd artiştii plastici români participă la Bienala de Artă de la Veneţia. Probleme. O legislaţie greoaie, kafkiană în multe cazuri - ignorînd complet condiţiile cu totul aparte pe care le suportă un produs cultural - afectează grav mersul firesc al lucrurilor. Astfel, nu se pot face plăţi în avans către parteneri, decît în urma primirii unei scrisori de garanţie bancară (ceea ce se traduce prin blocarea unei sume echivalente din conturile acestor parteneri - exemplu perfect de cerc vicios). Au fost ratate unele evenimente programate iniţial, întrucît ICR s-a văzut pus în incapacitatea achitării în avans a chiriei pentru spaţiile de desfăşurare. Apoi, operatorii culturali care aplică în cadrul Programului CANTEMIR sînt obligaţi, potrivit reglementărilor HG 264/2004, să avanseze din fonduri proprii sumele necesare derulării proiectelor, acestea urmînd să fie recuperate de la ICR pe bază de deconturi. Nu mai vorbesc de imposibilitatea suportării cheltuielilor de transport ale participanţilor străini în cadrul programelor ICR! Cireaşa de pe tort o reprezintă însă reglementările privind achiziţiile publice în străinătate, cuprinse în "celebra" OUG nr. 34/19 aprilie 2006, cu care se luptă instituţiile publice din România. Spre exemplu, în cazul institutelor culturale româneşti din străinătate, care au ajuns în prezent la o medie de peste 50 de evenimente culturale într-un an, operaţiunile de promovare şi publicitate fac obiectul prevederilor legii şi, sînt, de facto, blocate pînă la finalizarea cu succes a licitaţiilor, care trebuie lansate - atenţie! - din România!!! Evident, n-am acceptat mioritic aceste piedici legislative majore. Reprezentanţii ICR le-au semnalat în repetate rînduri, atît în intervenţii publice, cît şi pe cale oficială. Chiar zilele trecute a fost lansat un apel către toate instituţiile statului pentru remedierea acestei situaţii. Fără constituirea unui cadru legislativ adecvat, în acord cu statutul României de membru al Uniunii Europene, ne vom zbate la nesfîrşit în tentaculele unei mentalităţi pernicioase, incapabile să aprecieze dimensiunea şi resorturile faptului cultural.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi