Reclamaţii împotriva Soarelui
N-aş putea spune că în ultima perioadă. Reclamaţiile sînt în funcţie de sezon. În perioada caniculei erau reclamaţii privind aerul condiţionat, apoi a fost nebunia dioxinei, tricouri toxice şi jucării cu plumb. Acum s-a întors lumea din concediu şi cele mai reclamate sînt agenţiile de turism. Care e genul de reclamaţie care vă creează cele mai multe probleme? Reclamaţia foarte lungă, cu enorm de multe detalii, dar care nu are dovezile păstrate, adică sînt foarte mulţi oameni care nu citesc contractele - asta e o mare problemă a românului, consideră că e om de încredere agentul ăsta, ce mai contează un contract. Dar contează! Alţi oameni nu păstrează bonurile şi facturile. Sau nu citesc la casele de schimb dacă există comision sau nu, şi nici nu întreabă înainte de a face schimbul. Pe aceştia, din nefericire, nu îi putem ajuta. Cum poate fi protejat cetăţeanul împotriva eventualelor abuzuri în privinţa serviciilor unor mari companii (mai ales dacă nu are şansa de a schimba furnizorul de servicii, pentru că nu există altul în zona lui)? Sînt mai multe cazuri, mai ales în privinţa companiilor care oferă contracte-cadru. Nu putem schimba compania de electricitate, gaz şi altele. Din fericire, s-a schimbat situaţia la cablu TV şi Internet. Nu avem prea multe de făcut. Poate doar să mai aşteptăm o perioadă. Şi în privinţa cablului TV am făcut toţi scandal şi pînă la urmă s-a rezolvat. Aşa sîntem noi, românii, mai agale. Care e procentul reclamaţiilor nejustificate? Sînt oamenii destul de dispuşi să facă sesizări, în cazul în care cumpără produse sau servicii necorespunzătoare? Da, sînt oameni care cumpără parfumuri de la tarabă şi apoi le reclamă că sînt contrafăcute, sau cumpără tricouri din "Europa" şi apoi ne întreabă dacă acestea conţin formaldehidă. Mai sînt şi multe reclamaţii haioase. De exemplu, o doamnă a sunat să reclame că un oarecare magazin nu mai avea mohair roşu de care cumpărase ea cu o săptămînă în urmă şi nu avea cum să-şi termine puloverul. Sau un domn care a reclamat că bate soarele în geamul vecinului de vizavi şi apoi lui, în casă. Uneori nu ştii cum să răspunzi sau îţi vine să rîzi la telefon, totuşi oamenii au în general probleme serioase. Ce trebuie să ştie consumatorii despre legea privind clauzele abuzive din contracte? (Şi despre cea privind condiţiile de garanţie.) Să citească legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori care defineşte clauza abuzivă ca fiind acea clauză contractuală care nu a fost negociată în mod direct cu consumatorii, care prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi contractuale creează, în detrimentul consumatorilor şi contrar cerinţelor bunei credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor. Consumatorii trebuie să citească cu foarte mare atenţie contractele preformulate de operatorii economici, să solicite operatorilor economici negocierea clauzelor, atunci cînd consideră că există unele care sînt în detrimentul lor, să sesizeze organele abilitate a lua măsuri, dacă apreciază că anumite clauze contractuale sînt în defavoarea lor. În privinţa legii garanţiei, sînt mai multe aspecte noi. Această directivă prevede că garanţiile, în sensul unor operaţiuni comerciale voluntare, devin totuşi obligatorii pentru cel care le-a declarat sub orice formă, astfel încît consumatorii pot avea o bază juridică în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acestea. Ce recomandaţi celor care aud la televizor sau la radio că ar exista unele riscuri legate de un produs pe care-l văd în continuare în rafturile magazinelor? Să nu-l mai cumpere. Sau să ne sune să ne întrebe dacă e adevărat. Dau exemplul mult reclamatului Danone, că a fost de curînd. S-a pus problema existenţei dioxinei în guma de guar din iaurturile cu fructe. Dar... aproape toate iaurturile cu fructe au gumă de guar. În plus, consumatorii nu au înţeles exact dacă doar iaurturile cu fructe sau toate iaurturile au probleme. Uneori e şi vina presei că face scandal din orice şi nu verifică totdeauna din 3 surse sau... nu cere părerea tuturor celor implicaţi. Ce poate face asociaţia dvs. cînd observă campanii incorecte împotriva unui produs sau reclame mincinoase? Sesizăm operatorul economic ce l-a scos pe piaţă, sau ANSVSA, sau CNA... depinde de situaţie. Am avut ceva cazuri acum cîţiva ani, campania cu creditul cu buletinul. În urma sesizărilor noastre şi-au schimbat spoturile. Sau reclamele la bănci, nu aveau scrisă şi DAE. Acum au... tot pentru că am făcut noi gălăgie. ___________ Laura Pascu este reprezentantă a Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România. a consemnat Andrei MANOLESCU
