Recesiunea

Emil STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 245 din 21 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- cum, de ce ┼či ce ne mai a┼čteapt─â - Criza actual─â a ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n august 2007 c├«nd mai mul┼úi "ninja" (din englez─â: "no income, no jobs and no assets" - adic─â persoane f─âr─â venituri, f─âr─â locuri de munc─â ┼či f─âr─â alte active) nu au mai pl─âtit ratele la creditele ipotecare "sub-prime" din Statele Unite - adic─â acele credite cu un risc ridicat de ne-rambursare. ├Än condi┼úii obi┼čnuite, faptul c─â o banc─â ├«┼či exercit─â dreptul la ipotec─â nu este anormal. Problema a fost c─â aceste credite sub-prime au reprezentat, la jum─âtatea lui 2007, aproape un sfert din totalul creditelor ipotecare din Statele Unite. ├Än august 2007 am v─âzut semnele, dar condi┼úiile au ap─ârut cu mult timp ├«nainte. ├Än ├ó┬Ç┬Ö80 ┼či ├ó┬Ç┬Ö90 pia┼úa financiar─â s-a liberalizat at├«t ├«n Statele Unite, c├«t ┼či ├«n Marea Britanie, dar ┼či ├«n multe alte state din ├«ntreaga lume, de la Islanda p├«n─â ├«n Rom├ónia. Aceast─â liberalizare a fost ├«nso┼úit─â de reglement─âri ┼či controale publice neadecvate. Institu┼úiile financiare ┼či ├«n primul r├«nd b─âncile de afaceri (printre care ┼či defuncta Lehman Brothers) au atras cei mai talenta┼úi speciali┼čti ├«n economie, informatic─â ┼či matematic─â. Ace┼čtia au inovat finan┼úele ┼či au inventat ┼či rafinat o serie ├«ntreag─â de produse financiare; produse ┼či inova┼úii ce erau ├«n cele din urm─â reglementate de c─âtre autorit─â┼úi, ├«ns─â doar la mult timp dup─â apari┼úia lor, c├«nd deja ap─âruser─â alte produse, alte inova┼úii. Cu alte cuvinte, controlul statului nu a ┼úinut pasul cu inventivitatea oamenilor. Autorit─â┼úile americane au pus gaz pe foc. Astfel, pentru a evita o criz─â economic─â ├«n anii 2001-2002, rata oficial─â a dob├«nzii a fost drastic redus─â, creditele ipotecare au ├«nceput s─â fie extrem de u┼čor acordate. Cum ac┼úiunile la burs─â tocmai c─âzuser─â, investi┼úiile imobiliare p─âreau extrem de sigure. S-a creat astfel o bul─â imobiliar─â. B─âncile care acordau creditele le vindeau imediat mai departe, de exemplu, c─âtre b─ânci de afaceri precum Lehman Brothers; cei care le cump─ârau le ├«mpachetau cum doreau, adic─â le vindeau la pachet cu credite bune. Iar astfel de pachete erau rev├«ndute, iar─â┼či re-├«mpachetate, despachetate ┼či iar v├«ndute. Nimeni nu mai ┼čtia unde se afl─â riscul. Iar atunci c├«nd aproape un sfert dintre creditele acordate ├«ntr-o pia┼ú─â precum Statele Unite nu prea s├«nt recuperabile, casele intr├«nd ├«n posesia b─âncilor, se creeaz─â pe pia┼ú─â o supra-ofert─â de locuin┼úe. Supra-oferta genereaz─â c─âderea pre┼úurilor, deci pierderi pentru cel care de┼úine ipoteca. Cum func┼úioneaz─â b─âncile Ideea de baz─â a afacerii unei b─ânci este c─â se ├«ndatoreaz─â pe termen scurt, de exemplu, atr─âg├«nd sume din partea popula┼úiei sau din partea diferitelor firme. Aceste sume s├«nt date cu ├«mprumut mai departe, ├«ns─â pe termen lung. Datoriile unei b─ânci s├«nt foarte lichide, ├«n timp ce activele unei b─ânci s├«nt pe termen lung, deci mai pu┼úin lichide. Cum se poate men┼úine un astfel de model de afaceri? R─âspunsul este simplu: deponen┼úii au ├«ncredere ├«n b─ânci. Falimentul b─âncii de afaceri Lehman Brothers a ar─âtat c─â depozitele la b─ânci nu s├«nt a┼ča de sigure, a ap─ârut ne├«ncrederea deponen┼úilor, b─âncile nu se mai ├«mprumut─â ├«ntre ele dec├«t la costuri extrem de ridicate. Dac─â deponen┼úii ├«┼či retrag lichidit─â┼úile, pentru a acoperi aceste cereri de retragere, b─âncile s├«nt nevoite s─â-┼či v├«nd─â din active. Cum activele erau destinate a fi de┼úinute pe termen lung, valoarea de v├«nzare for┼úat─â este mai mic─â dec├«t valoarea real─â a acestui activ. Ca atare, b─âncile ├«nregistreaz─â pierderi. Un exemplu, pentru a fi mai clar despre ce vorbesc: ├«n Marea Britanie exist─â aproximativ 20 de milioane de locuin┼úe, cu un pre┼ú mediu de 200.000 de lire sterline. Majoritatea acestor locuin┼úe s├«nt luate pe credit, iar bun─â parte dintre ele, la valoarea maxim─â a locuin┼úei. Teoretic, o sc─âdere cu 10% a pre┼úului locuin┼úelor se traduce printr-o pierdere de valoare de 400 de miliarde de lire. Cum, ├«n cele din urm─â, locuin┼úele s├«nt ipotecate ├«n favoarea b─âncilor, pierderile poten┼úiale pentru b─ânci se ridic─â deci la 400 de miliarde de lire sterline. Aceast─â sum─â reprezint─â mai mult dec├«t valoarea capitalurilor proprii ale tuturor b─âncilor britanice. A┼čadar, viitorul b─âncilor ca model de afaceri a fost pus sub semnul ├«ntreb─ârii, cu urm─âri extrem de grave asupra economiei reale. O ├«ncetare a activit─â┼úilor b─âncilor se traduce prin recesiune profund─â: firmele nu se mai pot ├«mprumuta, produc┼úia scade, locurile de munc─â dispar, consumul scade, veniturile statului din impozite scad. Asta ├«nseamn─â recesiune profund─â. De ce au intervenit guvernele? Pentru a evita recesiunea profund─â, firmele, familiile, economia ├«n general au nevoie de finan┼ú─âri din partea b─âncilor. B─âncile au nevoie s─â rec├«┼čtige ├«ncrederea deponen┼úilor. Deci au nevoie de lichiditate. Falimentul unei b─ânci importante ├«ntr-o ┼úar─â are consecin┼úe grave asupra activit─â┼úilor b─âncilor peste tot ├«n lume. Recesiunea economic─â nu se poate reduce doar la Statele Unite, ea va afecta ├«ntreaga lume. Din aceast─â cauz─â, ac┼úiunile concertate ale guvernelor ┼či b─âncilor centrale s├«nt de aplaudat. Aceste institu┼úii au injectat bani ├«n sistem, at├«t lichidit─â┼úi prin intermediul b─âncilor centrale, c├«t ┼či sume care permit b─âncilor s─â-┼či men┼úin─â valoarea p├«n─â vor recupera banii prin┼či ├«n active pe termen lung. La ce s─â ne a┼čtept─âm Ac┼úiunile financiare de salvare de sute de miliarde de dolari ale diferitelor guverne se vor traduce printr-un control mai accentuat al statului ├«n lumea bancar─â. De exemplu, directorii Royal Bank of Scotland au fost nevoi┼úi s─â demisioneze dup─â ce au cerut ajutorul Guvernului britanic, guvernul va controla banca, devenind practic ac┼úionarul principal. De asemenea, se vor introduce reglement─âri extrem de stricte ├«n privin┼úa activit─â┼úilor b─âncilor. Guvernele ┼čtiu c─â pe termen lung b─âncile s├«nt mai bine gestionate ├«n mod privat. De aceea, cred c─â se va trece la o re-privatizare, odat─â ce noile controale vor deveni func┼úionale. Da, este adev─ârat c─â gestiunea privat─â a b─âncilor a produs acest dezastru. ├Äns─â ac┼úiunile lor au adus ┼či dezvoltare: s-au lansat noi industrii, s-au construit milioane ┼či milioane de locuin┼úe, s-au ob┼úinut profituri care au fost impozitate (├«n Marea Britanie sectorul financiar este al doilea contributor la buget, dup─â industria energetic─â); s-au creat milioane ┼či milioane de locuri de munc─â din China p├«n─â ├«n Estonia, ceea ce a adus cre┼čtere economic─â, cre┼čterea economic─â a generat alte locuri de munc─â, deci mai multe taxe, inclusiv mai multe taxe pe locuin┼úe ┼či tranzac┼úii imobiliare. Ne vom a┼čtepta ca b─âncile s─â fie mai mici dec├«t mamu┼úii de p├«n─â ├«n 2007. Este adev─ârat, ├«n momentul de fa┼ú─â are loc o consolidare. ├Äns─â una dintre problemele acestei crize este c─â b─âncile ┼či alte institu┼úii financiare (cum ar fi ┼či AIG - printre cei mai mari asiguratori din lume) s├«nt prea mari. Datoriile Barclays - o banc─â britanic─â - s├«nt mai mari dec├«t produsul intern brut al Marii Britanii; datoriile Fortis - o banc─â din Benelux - s├«nt mai mari dec├«t produsul intern brut al Belgiei. Ce se va ├«nt├«mpla cu Rom├ónia Din fericire, Rom├ónia a sc─âpat deocamdat─â de pierderi ├«n sistemul bancar. Acesta pare s─â func┼úioneze normal. Parte din merit revine B─âncii Na┼úionale care a ├«nv─â┼úat lec┼úiile Bancorex ┼či Banca Agricol─â ┼či a avut reglement─âri draconice ├«n compara┼úie cu alte ┼ú─âri. ├Än plus, rezerva de 26 de miliarde de euro a BNR trebuie s─â fie mai mult dec├«t suficient─â pentru a evita orice mic─â problem─â din sistemul bancar rom├ónesc. ├Äns─â la nivelul economiei reale, nu are cum s─â scape. Recesiunea ce se ├«ntrevede ├«n Europa de Vest ┼či ├«n America nu are cum s─â nu ne afecteze: Rom├ónia export─â mai mult de 70% pe aceste pie┼úe. ├Än plus, ob┼úinerea de ├«mprumuturi pentru dezvoltare va fi mult mai grea ┼či mai costisitoare. Ca atare, investi┼úii planificate se vor face mai t├«rziu sau vor fi mai mici sau nu se vor face deloc. Rom├ónia se afl─â ├«ntr-o perioad─â de cre┼čtere economic─â, ├«ns─â aceast─â cre┼čtere spectaculoas─â din ultimii ani se va tempera. Guvernul Rom├óniei, at├«t cel actual, c├«t mai ales cel viitor trebuie s─â ├«nve┼úe din aceste lec┼úii. Trebuie s─â ├«nve┼úe c─â atunci c├«nd economia cre┼čte, este nevoie de un control al cheltuielilor bugetare ┼či, eventual, de excedent bugetar. Aceste rezerve pot fi folosite ├«n momente mai grele, precum cel din aceast─â perioad─â. ┼×i nu ├«n ultimul r├«nd, cred c─â a devenit clar pentru toat─â lumea c─â nimeni nu poate fi izolat ├«ntr-o criz─â financiar─â ┼či c─â este nevoie de m─âsuri comune la nivel interna┼úional. Rom├ónia a fost afectat─â ┼či ea, leul depreciindu-se mai repede dec├«t s-a prev─âzut, cursul de schimb leu/euro a atins ├«n urm─â cu trei s─âpt─âm├«ni maximum din ultimii ani. Un curs care nu este constant aduce incertitudini ┼či deci costuri suplimentare firmelor ┼či familiilor. De aceea, prioritatea politic─â a viitorului guvern este s─â lucreze ├«mpreun─â cu Banca Na┼úional─â pentru adoptarea c├«t mai rapid─â a monedei unice europene. Emil Stoica locuie┼čte la Londra ┼či este co-autor al unui blog (stoica.hotnews.ro) pe teme economice g─âzduit de www.hotnews.ro. Dup─â 10 ani lucra┼úi la Bucure┼čti, Milano ┼či Londra ├«n audit financiar ┼či managementul riscului, din 2007 este responsabil financiar pentru Europa de Est al unei firme multina┼úionale cotate la burs─â.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.