Realitate vs ficţiune

Publicat în Dilema Veche nr. 405 din 17-23 noiembrie 2011
Unde s a dus romantismul? jpeg

Una dintre întrebările pe care le primesc cel mai des e „dacă personajul cutare a existat sau nu în realitate?“. Ce să răspund? Că el seamănă cu nişte oameni pe care i-am cunoscut la un moment dat? S-ar putea să fie prea puţin. Şi dacă despre model nu pot să spun la ce adresă locuieşte, ce număr de telefon are, totul devine confuz…

Realitatea cotidiană ne înghite cu o forţă din ce în ce mai mare, ne mestecă pe toţi cu poftă, ca apoi să ne scuipe fără nici o părere de rău. Atunci avem nevoie de un colac de salvare. Ideal ar fi să găsim unul potrivit pentru sufletul nostru. Care să ne aducă la mal teferi şi nevătămaţi. Melancolici, încărcaţi cu o energie stranie, speriaţi uneori sau îndrăgostiţi; dar în asta stă plăcerea unei aventuri, nu?

Cînd deschizi o carte, ar fi bine să ai aceeaşi stare de nelinişte, dar şi de abandon, ca atunci cînd pleci într-o călătorie. Îţi faci bagajele, închizi uşile şi gata. Lumea cărţii funcţionează după alte reguli decît viaţa noastră cotidiană. Realitatea şi ficţiunea se amestecă atît de bine, încît nici autorul nu mai poate să distingă albuşul de gălbenuş. S-au omogenizat perfect.

În romanul meu Omoară-mă! apar două personaje femei, prietene, cu vîrste diferite, care locuiesc un timp în aceeaşi casă. Cea tînără – Ramona – nu reuşeşte să-şi mai dea seama dacă ce-i povesteşte doamna Manea e „adevărat“ sau nu. Şi ea are aceeaşi problemă ca orice cititor, în fond. Dar se implică emoţional, iar asta înseamnă că poveştile doamnei Manea au fost bine spuse, şi-au găsit ascultătorul ideal.

Aşadar, dacă o să vi se pară că una sau alta dintre cele două protagoniste vă seamănă sau vă aduc aminte de cineva cunoscut, de vreo relaţie de prietenie în care aţi făcut concesii de dragul cuiva, aţi fost căzute în admiraţia unei persoane sau aţi simţit că în ochii prietenei deveniţi şi mai frumoasă şi mai deşteaptă decît vă simţiserăţi pînă atunci şi că exercitaţi asupra ei o fascinaţie incredibilă înseamnă că respectiva carte e pentru voi. Şi a reuşit să aducă la suprafaţă lucruri intime din viaţa voastră de cititoare, aşa cum face de multe ori literatura.

În cărţile mele, amănuntele care ţin de „realitate“ sînt în altă parte. Şi mă gîndesc la senzaţiile colecţionate de-a lungul timpului, la călătoriile pe care le-am făcut la un moment dat şi care, fără să ştiu, m-au urmărit şi am ajuns să mă folosesc de ele în carte atunci cînd trebuia să găsesc nişte locaţii potrivite pentru poveştile de amor ale doamnei Manea, care-i tulbură minţile prietenei sale mai tinere.

Parisul mi-e drag. L’Île St-Louis, unde am ajuns prima dată acum vreo patru ani, într-un februarie vîntos – la fel. Dar cînd am scris despre el, eram la Bucureşti, iar la următoarea vizită în oraşul „real“, după ce trăisem acolo într-un fel cît se poate de ficţional atîta timp şi mă plimbasem pe străzile lui cu personajele mele, mi s-a părut că se chircise, că pălise cumva. Nu mai reuşeam nici eu să suprapun imaginile prea bine, ca şi cînd un film cu nişte fotografii făcute cu mult timp în urmă s-ar fi voalat în mintea mea.

Cît se poate de real e şi faptul că Martha Bibescu, un personaj absolut fascinant, care apare în roman la un moment dat, a locuit în ultima parte a vieţii şi a şi murit în apartamentul de pe Quai de Bourbon, la numărul 45. Şi, am aflat citindu-i scrisorile şi biografiile, că pe camerista ei o chema, într-adevăr, Blanche Caniot. Doar că nu mai există nici o plăcuţă de bronz pe clădirea unde a stat Martha Bibescu la Paris, care să ateste acest lucru. A fost furată în urmă cu nişte ani. N-am văzut niciodată „lanterna“ Marthei – cum îşi alinta ea însăşi locul de pe malul Senei – dar mi-am imaginat-o. Pînă la urmă, cu asta se îndeletniceşte scriitorul. Joacă rolul de mixer în care se pun o grămadă de ingrediente şi le amestecă pînă iese o pastă cu un gust anume, cu arome de negăsit la magazinul de mirodenii.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un Boeing 737 Max 8 a căzut în gol peste 7.000 de metri: 13 oameni au ajuns la spital
Un zbor Korean Air cu destinația Taiwan a trebuit să se întoarcă după ce a fost detectată o defecțiune la presurizare. Datele de zbor arată că avionul a coborât peste 7,6 km într-o perioada de circa cinci minute, la scurt timp după decolare.
image
Dezvăluiri despre accidentul de la fabrica de cașcaval din Ibănești. Patronul a murit sub ochii soției
Ies la iveală noi detalii despre cumplitul accident de muncă de la Ibănești. Cei patru muncitori au murit din cauza unor cantități mari de amoniac și acid sulfuric de pe fundul bazinului pe care trebuiau să-l curețe. Unul dintre angajații morți avea un bebeluș de numai o săptămână.
image
Vacanță de coșmar pentru o familie de români care a mers în Grecia cu mașina: a rămas fără BMW, bani și documente. „A intrat peste noi în casă”
O familie de români, care a mers cu mașina în vacanță în peninsula Halkidiki, Grecia, a trecut prin clipe de coșmar. Le-a fost furată mașina din parcare, în care aveau documente, bunuri și bani. „A intrat peste noi în casă”, a povestit proprietara mașinii.

HIstoria.ro

image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.