Războiul pentru drepturile digitale

Anca GRĂDINARU
Publicat în Dilema Veche nr. 106 din 2 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Acum cîteva săptămîni, am scris un articol extatic despre democratizarea pieţei muzicale, graţie MP3-urilor, file-sharing-ului, blog-urilor sau radio-urilor on-line. S-ar fi putut înţelege greşit că această revoluţie se poartă fără vărsare de sînge. Dar industria muzicală e exact acest lucru: un mega-business. Şi nu capitulează fără o luptă înverşunată. E un conflict brutal, bine documentat şi în ultimul număr al revistei Inrockuptible ("La guerre de téléchargement"), ca şi oriunde altundeva pe net. În esenţă, mahării din entertainment se plîng că schimburile de muzică şi de filme dintre ultilizatori le vor aduce sfîrşitul. De fapt, tînguielile lor ascund pură lăcomie: industria e în criză, dar nu falimentară (în 2005, cifra de vînzări a MP3-urilor a egalat-o pe cea a CD-urilor). Ei nu vor decît mai mulţi bani din marfa care încă mai circulă pe gratis... De cînd e lumea sau rock-ul, oamenii au făcut schimb de viniluri, CD-uri, au înregistrat casete etc., fără ca nimeni să le ardă degetele. Recent însă, Curtea Supremă din Statele Unite a declarat programele de file-sharing, Grokster şi Kazaa, ilegale. În 1984, într-un proces intentat companiei Sony, un tribunal din SUA a declarat, după ani de deliberări, că videocaseta e legală, în ciuda faptului că MPAA (The Motion Picture Association of America) a încercat să convingă că, permiţîndu-le indivizilor să deţină casete cu show-uri TV înregistrate, se certifică dispariţia cinema-ului. Din fericire, juraţii n-au fost de acord. Aşa cum bine se ştie, video-ul n-a omorît nici cinematograful, nici televiziunea. De atunci, industria de hardware şi software a înflorit pentru că i s-a permis să inventeze chestii cool - browsere de Internet, CD burner-uri, MP3 player-e, sisteme de operare pentru computerele personale - care încălcau în mod constant copyright-ul. Şi aici ajungem la tirania "drepturilor de autor", despre care vorbesc două apariţii editoriale recente. Cultură pe gratis: cum foloseşte media tehnologia şi legea ca să înăbuşe cultura şi să controleze creativitatea a lui Lawrence Lessing e, înainte de toate, o carte depresivă. Autorul arată cum, în ultima jumătate de secol, drepturile de copyright deţinute de o mînă de oameni au crescut enorm în durată, amploare şi forţă. Lessing face cronica unei expansiuni înfricoşătoare şi conchide că, din cauza puterilor garantate acum de lege, "niciodată în istorie, un număr mai mic de persoane nu a controlat mai mult dezvoltarea culturii noastre". Ironia face că drepturile de autor s-au vrut, iniţial, un mecanism legal care să cultive creativitatea... Toate acestea însă şi-au ieşit complet din matcă. Acum firmele de entertainment şi apărătorii lor se gîndesc la "proprietatea intelectuală" ca la o posesiune fizică, nu mult diferită de, să zicem, o fabrică. Dar Lessing consideră că acest lucru e "absolut greşit din punct de vedere istoric". A le pune pe acelaşi plan ar însemna să îngrădeşti fundamenal libertatea de creaţie. Creativitatea se dezvoltă cînd stăpînii legali o cenzurează cît mai puţin. Cu alte cuvinte, ea depinde, într-o mare măsură, de anarhie, de lipsa controlului. Acesta este şi punctul de vedere pe care Siva Vaidhyanathan, profesor de studii de comunicare la Universitatea din New York, îl abordează în Anarhistul în bibliotecă sau cum lupta dintre libertate şi control divizează lumea reală şi distruge sistemul. Potrivit lui Vaidhyanathan, "cultura are nevoie de suprimarea oligarhiei, se construieşte fără lideri" şi funcţionează cel mai bine cînd există o minimă autoritate şi ghidare. Lessig şi Vaidhyanathan tranşează într-o manieră clară controversele ce înconjoară controlul informaţiei în era digitală. Copyright-ul a devenit o afacere. Dacă obiectul său iniţial a fost încurajarea şi recompensarea inovaţiei, acum a devenit o perpetuă sursă de venit pentru major-ii caselor de discuri sau de film. Şi asta e doar o parte a problemei. Specialiştii se tem că noile norme juridice ar putea restricţiona sever inovaţiile pentru că lasă loc unor interpretări largi. Aşa cum spunea un bloger, războiul se duce între abilitatea noastră de-a ne folosi de invenţiile tehnologice viitoare pentru a rămîne în competiţie şi puterea lor de a folosi legea pentru a ne restrînge abilitatea de-a concura. E absurd: dacă citeşti o carte, acest act nu e reglementat de legile copyright-ului. O poţi împrumuta, o poţi revinde. Poţi s-o reciteşti şi de zece ori. Aceeaşi carte în format electronic e însă guvernată de alte reguli. Dacă deţinătorul drepturilor de autor vrea ca tu să poţi citi cartea doar o dată pe lună, atunci legea copyright-ului îl ajută să-şi exercite acest control. E dificil să răsfoieşti aceste lucrări fără să te îngrijorezi că lupta e deja pierdută. Sper că, în ciuda acestei decizii istorice, software-ul, muzica şi filmele vor continua să circule nestingherite. Pentru cît timp însă? Ce ar putea urma? DVD-uri care nu vor putea fi împrumutate pentru că vor fi activate doar prin amprentă digitală? Nu e imposibil, dacă te gîndeşti că Apple a introdus o schemă intitulată digital rights management care, chiar dacă ai achiziţionat cu bani ultimul hit U2, nu te lasă să-l încarci în mai mult de cinci computere, să-l trimiţi prin e-mail unui prieten, să-l distribui pe web sau să-l asculţi cu altceva decît iTunes sau iPod. Sub pretextul luptei contra pirateriei, Sony a scornit un aşa numit root kit ce limitează numărul de cópii pe care-l poţi face unui CD, căpătînd, în fapt, acces complet în computerul tău. De-a dreptul frisonant. E timpul pentru mai multă anarhie şi mai puţini avocaţi.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.