Ralaţia cu UE " starea de fapt

Victor CHIRIL─é
Publicat în Dilema Veche nr. 290 din 3 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Integrarea european─â a devenit ├«n ultimii cinci ani una dintre cele mai populare idei ├«n Republica Moldova. Conform ultimelor sondaje de opinie public─â, ea se bucur─â de sprijinul a peste 2/3 din popula┼úia ┼ú─ârii. Despre ea vorbesc mul┼úi, de la "opinc─â la vl─âdic─â", dar o ├«n┼úeleg ┼či o percep cu adev─ârat foarte pu┼úini. Pentru majoritatea dintre noi, integrarea european─â se identific─â ├«n mare parte cu beneficiile pe care UE le-ar putea oferi Republicii Moldova ┼či aproape deloc cu reformele structurale obligatorii pentru ob┼úinerea acelor beneficii. Astfel, este explicabil c─â pentru mul┼úi cet─â┼úeni moldoveni integrarea european─â ├«nseamn─â, ├«n primul r├«nd, posibilitatea de a c─âl─âtori nestingherit, f─âr─â vize, ├«n spa┼úiul Schengen, ┼čansa de a munci legal ├«n statele prospere ale UE, noi oportunit─â┼úi pentru afaceri ┼či atragere de investi┼úii avantajoase, o imens─â pia┼ú─â de desfacere pentru produsele moldovene┼čti, ┼čansa de a studia ├«n institu┼úiile superioare ale UE etc. Fiind anima┼úi ├«ns─â de beneficiile materiale ale integr─ârii europene, adesea se ignor─â faptul c─â ele s├«nt rezultatul unor transform─âri interne de norme, legisla┼úie, institu┼úii, mentalit─â┼úi, obiceiuri ┼či practici de lucru. De altfel, majoritatea cet─â┼úenilor moldoveni nu percep integrarea european─â ca pe un proces de reforme, ci mai cur├«nd ca pe negocieri bilaterale ├«ntre Guvernul de la Chi┼čin─âu ┼či comisarii europeni de la Bruxelles. Trebuie s─â recunoa┼čtem c─â societatea moldoveneasc─â nu este implicat─â ├«n procesul de integrare european─â aclamat at├«t de mult de politicienii de la Chi┼čin─âu, ea (societatea) este mai cur├«nd o spectatoare pasiv─â. Or, at├«ta timp c├«t cet─â┼úenii moldoveni nu vor vedea ┼či sim┼úi existen┼úa unei leg─âturi directe ├«ntre propriul efort ┼či mult r├«vnitele beneficii ale UE, ei vor r─âm├«ne apatici ┼či vor fi dezam─âgi┼úi foarte repede de retorica pro-UE a autorit─â┼úilor centrale ├«n momentul ├«n care mult promisele beneficii ale integr─ârii europene vor deveni un fel de "fata morgana". Perpetuarea acestei maligne st─âri de fapt este generatoare de riscuri mari pentru continuitatea parcursului european al Republicii Moldova. Spre a preveni respectivele riscuri, este necesar s─â ├«n┼úelegem de ce ┼či cum am ajuns ├«n aceast─â situa┼úie. ├Än acest context, nu putem s─â nu eviden┼úiem c├«teva tendin┼úe p─âguboase pentru procesul de integrare european─â a Republicii Moldova, care vor trebui corectate de viitoarea guvernare de la Chi┼čin─âu. ├Än ultimii cinci ani, integrarea european─â a fost transformat─â de autorit─â┼úile moldovene ├«ntr-o idee de larg consum politic. Dup─â e┼čecul Memorandumului Kozak din 2003, care a dus la r─âcirea brusc─â a rela┼úiilor moldo-ruse, autorit─â┼úile comuniste de la Chi┼čin─âu au ├«n┼úeles c─â, pentru a se men┼úine la putere ├«n condi┼úiile antagonismului tot mai pronun┼úat al Moscovei, ele au nevoie urgent de sprijinul Occidentului. ├Än consecin┼ú─â, ideea de integrare european─â a fost transformat─â de Partidul Comuni┼čtilor din Republica Moldova (PCRM) ├«n "vaca sf├«nt─â" numai bun─â de muls pentru a stoarce la maximum dividende politice interne. Datorit─â acestei schimb─âri de macaz, PCRM a reu┼čit ├«n 2005 s─â-┼či perpetueze guvernarea pentru ├«nc─â patru ani. Inconsisten┼úa mesajului pro-european al PCRM, decalajul ├«ntre retoric─â ┼či fapte a sporit treptat, culmin├«nd cu ├«n─âbu┼čirea violent─â a protestelor studen┼úe┼čti din 7 aprilie 2009. Atunci au ie┼čit la suprafa┼ú─â toate deficien┼úele democratice ale guvern─ârii de la Chi┼čin─âu, ┼či anume: suprema┼úia organelor de for┼ú─â asupra legii, lipsa de independen┼ú─â a sistemului judec─âtoresc, suprimarea libert─â┼úii de exprimare, desconsiderarea flagrant─â a drepturilor ┼či libert─â┼úilor fundamentale ale omului, desconsiderarea societ─â┼úii civile de c─âtre puterea politic─â etc. De asemenea, procesul de integrare european─â a fost monopolizat ├«n ├«ntregime de c─âtre birocra┼úi. Participarea activ─â a societ─â┼úii la implementarea Planului de Ac┼úiuni, semnat cu UE ├«n februarie 2005, ar fi creat o presiune constant─â asupra guvern─ârii. Or, autorit─â┼úile moldovene au tergiversat ├«n orice fel implicarea, ├«n egal─â m─âsur─â, a societ─â┼úii civile ├«n implementarea ┼či monitorizarea ac┼úiunilor convenite cu UE. ├Än acela┼či timp, societatea a fost lipsit─â de acces impar┼úial, necenzurat ┼či nelimitat la informa┼úii legate de modul ├«n care se puneau ├«n practic─â angajamentele luate de Republica Moldova ├«n raport cu UE, ├«n cadrul Politicii Europene de Vecin─âtate. Astfel, guvernarea de la Chi┼čin─âu controlat─â de PCRM a reu┼čit s─â decupleze cet─â┼úenii moldoveni de la procesul de integrare european─â, rezerv├«ndu-le rolul de simpli observatori ├«n a┼čteptare de man─â cereasc─â de la Bruxelles. Nu ├«n ultimul r├«nd, problema rezid─â ┼či ├«n Politica European─â de Vecin─âtate (PEV), din care face parte ┼či Republica Moldova. Cu regret o spun, PEV ofer─â doar ni┼čte perspective/beneficii generale care s├«nt departe de a motiva real cet─â┼úenii moldoveni s─â devin─â promotori activi ai integr─ârii europene. Parteneriatul Estic lansat ├«n mai 2009 con┼úine acelea┼či deficien┼úe structurale ca ┼či PEV. Noua ini┼úiativ─â a UE promite multe lucruri bune, precum semnarea unui acord de asociere cu UE, regim de c─âl─âtorii f─âr─â vize ├«n spa┼úiul Schengen, comer┼ú liber aprofundat, integrare economic─â, noi oportunit─â┼úi pentru contactele interumane, asisten┼ú─â financiar─â sporit─â etc., cu toate acestea, deoarece Parteneriatul Estic nu traseaz─â perioade concrete pentru realizarea lor, cet─â┼úenii Republicii Moldova vor percepe ├«n continuare integrarea european─â ca ┼úin├«nd de responsabilitatea exclusiv─â a clasei politice de la Chi┼čin─âu. Prin urmare, este timpul ca ┼či UE s─â ├«n┼úeleag─â c─â, dac─â procesul de integrare european─â va r─âm├«ne doar o afacere ├«ntre Bruxelles ┼či puterea de la Chi┼čin─âu, neglij├«ndu-se a┼čtept─ârile cet─â┼úenilor de r├«nd, orice ini┼úiativ─â, oric├«t de bun─â ar fi ea, va fi sortit─â e┼čecului. ├Än prezent, Republica Moldova se afl─â la o r─âscruce istoric─â, crucial─â pentru viitorul s─âu. La 29 iulie 2009, cet─â┼úenii moldoveni au optat pentru integrarea ┼ú─ârii lor ├«n UE. Este, cu siguran┼ú─â, o oportunitate unic─â at├«t pentru clasa politic─â moldovean─â, c├«t ┼či pentru UE. Aceast─â oportunitate ar urma s─â fie consfin┼úit─â ├«n viitorul Acord de Asociere pe care Chi┼čin─âul ┼či Bruxelles-ul ar urm─â s─â-l negocieze c├«t mai cur├«nd posibil. Viitorul acord trebuie s─â r─âspund─â a┼čtept─ârilor cet─â┼úenilor moldoveni ┼či s─â estompeze deficien┼úele structurale ale PEV ┼či Parteneriatului Estic. Proced├«nd astfel, societatea moldovean─â va deveni motorul principal al transform─ârilor interne dictate de integrarea european─â. ├Än plus, extrem de important, negocierea Acordului de Asociere este ┼čansa UE s─â devin─â nu doar vizibil─â, dar ┼či cel mai influent partener ├«n/pentru Republica Moldova. Victor Chiril─â este director executiv al Asocia┼úiei pentru Politic─â Extern─â de la Chi┼čin─âu (www.ape.md)

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.