Puţin despre caii de curse - interviu cu Ovidiu VÂJIALĂ

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Puţin despre caii de curse   interviu cu Ovidiu VÂJIALĂ jpeg

Cu ce se ocupă asociaţia Eclipse racing?

Cu creşterea şi participarea la curse de cai în afara României, primii cai privaţi după 1945 care cîştigă curse în afara ţării.

Înţeleg că asociaţia îşi creşte caii în Ungaria. De ce?

Pentru că în România nu există hipodrom pentru curse de galop, fiind pe punctul de a rămîne singură ţară din Europa fără curse de cai. Nu avem antrenori, nu avem jochei şi nici o instituţie care să-i licenţieze.

Care este situaţia cailor de curse în România?

Nu există practic cai de curse. Avem doar o singură herghelie de stat, la Cislău, care creşte Pur Sînge Englez, dar lipsa curselor, a selecţiei şi a infuziei de sînge a dus la o cădere bruscă a valorii genetice şi a performanţelor.

Şi atunci – raportul între numărul cailor de curse şi al celor de povară…?

România este o ţară cu un raport invers între caii de sport şi cei de povară, din cauza lipsei competiţiilor cu premii valoroase şi a culturii calului. La noi caii se bat la marginea drumului.

Se poate schimbă ceva? Cum?

Dezvoltarea unei astfel de industrii este o decizie politică. Trebuie create premisele construcţiei unui hipodrom la standarde internaţionale. Trebuie pregătit şi educat personal în această direcţie şi ne trebuie un om politic de valoarea lui Kemal Atatürk, care a spus: „cursele de cai sînt o necesitate a societăţilor moderne“.

Este foarte scumpă îngrijirea unui cal de curse? Cam cît costă?

În funcţie de ţară, de la 300-400 de euro pînă la 25.000 lire sterline/an. Există un echilibru, în fiecare ţară, între costurile de întreţinere şi premiile oferite. Cel mai bine, din punct de vedere al recuperării, stă Franţa.

Ce ar aduce pentru România dezvoltarea acestei industrii, construirea unui hipodrom?

Bani pentru stat, din pariuri (cifra de afaceri la nivel mondial este de aproximatix 72 mld. euro), locuri de muncă atît în amonte, cît şi în aval de industrie (estimez că la o dezvoltare optimă ar putea concentra între 20.000 şi 50.000 locuri de muncă, poate chiar mai mult). Este o industrie intensivă care se bazează pe forţa de muncă a omului, fără automatizări.

Cailor le place să alerge, să se întreacă? Sînt ei fericiţi la curse?

Calul s-a născut să alerge. Cine cunoaşte în profunzime caracterul unui cal, va înţelege că o face şi din plăcere. Un cal ştie cînd a cîştigat o cursă sau a pierdut-o. Nu este un sport al exploatării animalului, chiar dacă se constată şi cazuri de abuzuri (nelipsite din orice domeniu).

Cum sînt caii, în general?

Calul este visul lui Dumnezeu despre cum ar trebui să arate lucrurile pe pămînt. Un proverb arab spune că vîntul raiului suflă printre urechile cailor.

Care este situaţia lor în alte ţări?

La nivel mondial se nasc cam 200.000 de mînji pentru curse. La fiecare aproximativ 3 minute în lume are loc o cursă de cai. Doar în SUA sînt 50.000 de curse/an. Irlanda exportă cai de curse de aproximativ 400 de milioane de euro anual.

Ovidiu Vâjială este preşedinte al Asociaţiei Eclipse Racing şi agent de bloodstock (intermedieri şi consultanţă de vînzări şi management de cai de curse). 

a consemnat Iaromira POPOVICI

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.