ÔÇ×Psihoterapeutul este, p├«n─â la urm─â, un specialist ├«n comunicareÔÇť - interviu cu Olivia MOCANU

Publicat în Dilema Veche nr. 578 din 12-18 martie 2015
ÔÇ×Psihoterapeutul este, p├«n─â la urm─â, un specialist ├«n comunicareÔÇť   interviu cu Olivia MOCANU jpeg

Psihoterapia e relativ recent─â ├«n societatea rom├óneasc─â. Nici nu avem o cultur─â ├«n acest sens, poate doar din filmele americane. Cum se raporteaz─â oamenii la ideea de a apela la psihoterapeut? Au ├«ncredere sau s├«nt refractari? 

Am ├«nceput s─â lucrez ca psihoterapeut ├«n ÔÇÖ97 ┼či trebuie s─â recunosc c─â lucrurile s-au schimbat mult. Odat─â cu profesionalizarea noastr─â ┼či reconectarea la tradi┼úia ┼čcolii rom├óne┼čti de psihologie, a venit ┼či deschiderea oamenilor fa┼ú─â de acest domeniu. Dac─â, la ├«nceput, cei mai mul┼úi ajungeau ├«nt├«mpl─âtor la psiholog sau ca o ultim─â solu┼úie, dup─â un ├«ntreg periplu pe la medic, preot, bio-energo-terapeut, astrolog sau vr─âjitoare (ori vreo bab─â specializat─â ├«n desc├«ntece) ÔÇô ordinea fiind de obicei aceasta ÔÇô, acum lucrurile stau mult diferit. 

Sigur c─â circul─â ├«nc─â opinii de genul ÔÇ×doar tu ├«┼úi po┼úi rezolva problemeleÔÇť, ÔÇ×mai bine vorbe┼čti cu un prieten, de ce s─â dai ┼či bani?ÔÇť,  ÔÇ×doar cei slabi ajung la psihologÔÇť (cu eterna confuzie ├«ntre psiholog, psihoterapeut ┼či psihiatru) ┼či alte truisme asem─ân─âtoare, o expresie mai cur├«nd a temerii de expunere, de vulnerabilitate ┼či de schimbare, dec├«t a lipsei de informare. 

├Äns─â, ├«ntre timp, meseria de psihoterapeut ┼či-a reluat locul ├«n nomenclatorul de specializ─âri, au ap─ârut legile de coordonare a acestei activit─â┼úi ┼či institu┼úia coordonatoare, au luat fiin┼ú─â ┼čcolile de specializare acreditate interna┼úional ├«n diferite tipuri de psihoterapie (astfel ├«nc├«t nu orice psiholog mai poate face psihoterapie!), domeniul a fost mult popularizat, s-a publicat mult─â literatur─â de specialitate ┼či chiar s-au eviden┼úiat edituri pe zona de dezvoltare personal─â, congresele au devenit interna┼úionale ┼či prezen┼úele rom├óne┼čti s├«nt apreciate ┼či pe deplin aliniate. 

├Än acest context, mul┼úi rom├óni merg la psihoterapie ┼čtiind deja ce vor s─â ob┼úin─â, preg─âti┼úi pentru efort, pentru perseveren┼ú─â ┼či con┼čtien┼úi c─â nu exist─â r─âspunsuri magice sau foarte rapide de reechilibrare. 

Cine merge la psihoterapeut? A devenit o mod─â? ┼×i care s├«nt problemele oamenilor cu care se confrunt─â cel mai des psihoterapeutul? 

La psihoterapie se vine cam ca la medic. C├«nd doare. Cred c─â rom├ónii nu au nici timpul, nici banii, nici tradi┼úia cultural─â de a dezvolta o mod─â sau o fi┼ú─â din mersul la psihoterapie. Iar cei care o fac renun┼ú─â repede c├«nd trebuie s─â se vad─â ├«ntr-o oglind─â mai realist─â sau s─â depun─â efort emo┼úional. 

Printre clien┼úi s├«nt cei cu o problematic─â ce ├«ncepe s─â devin─â clinic─â (dar mai rar patologic─â), cei cu simptomatologie depresiv─â sau anxioas─â, cu atacuri de panic─â ┼či tulbur─âri obsesiv-compulsive, cu tulbur─âri somatice, cu tulbur─âri de alimenta┼úie ┼či de natur─â sexual─â. De asemenea, s├«nt cei care trec prin perioade dificile de gen traumatic: decese, divor┼úuri, abuzuri de orice fel, pierderea locului de munc─â, a casei sau a condi┼úiei sociale. Pierderile de sens,

-ul ┼či

-ul sau orice tulburare datorat─â stresului formeaz─â o categorie aparte.

Toate problematicile de adaptare social─â ┼či rela┼úional─â, tot ce ├«nseamn─â deblocarea creativit─â┼úii sau dezvoltarea unor abilit─â┼úi de succes pot fi abordate ├«n psihoterapie ┼či s├«nt solicit─âri ┼či ├«n acest sens. 

Psihoterapia copilului ┼či familiei reprezint─â o alt─â zon─â de ac┼úiune terapeutic─â. La fel ┼či terapia de cuplu, dependen┼úele ┼či adic┼úiile, tulbur─ârile de limbaj, ticuri, fobii etc. 

Exist─â o ÔÇ×fric─âÔÇť de psihoterapeut? 

Exist─â frica de psiholog ├«n sensul temerii de a ├«ncepe ceva nou al─âturi de cineva ├«nc─â str─âin, de expunere sau de a schimba ceva din echilibrul instabil, dar ├«nc─â func┼úional ├«n care se afl─â persoana respectiv─â. ├Äns─â psihoterapeutul este, p├«n─â la urm─â, un specialist ├«n comunicare ┼či ┼úine de m─âiestria lui s─â risipeasc─â temeri ┼či s─â structureze o rela┼úie de ├«ncredere cu clientul s─âu. ┼×i acesta e unul din obiectivele primelor ┼čedin┼úe, al─âturi de anamnez─â. 

Ai o problem─â, apelezi la un psihoterapeutÔÇŽ c├«nd ├«┼úi dai seama c─â te-ai ÔÇ×vindecatÔÇť? 

├Änc─â din prima ┼čedin┼ú─â se stabilesc obiectivele demersului, ├«n acord cu clientul ┼či c├«t mai realist. Astfel ├«nc├«t, din c├«nd ├«n c├«nd, po┼úi vedea ├«n ce stadiu te afli ┼či ce mai ai de adaptat, rezolvat, echilibrat ┼či armonizat. Dar toate aceste aspecte, ca ┼či strategia, programul, implicarea, se discut─â cu psihoterapeutul. Dispari┼úia simptomelor nu echivaleaz─â cu finalul terapiei, ├«n viziunea terapiei pe care eu o practic, fiindc─â neeliminarea cauzelor ini┼úiale risc─â s─â conduc─â la revenirea ├«n situa┼úia ini┼úial─â. 

C├«nd ├«nchei o psihoterapie dispui de instrumente ┼či strategii de coping adaptative, de capacitatea de a depista singur cauza pentru o reac┼úie, de capacitatea de a-┼úi recunoa┼čte mecanismele de ap─ârare, de o atitudine pozitiv─â ┼či f─âr─â convingeri blocante, de ├«ncredere ├«n tine, de creativitate ├«n solu┼úii, de armonie ┼či autenticitate ├«n ceea ce e┼čti ┼či manife┼čti, de sens ├«n via┼ú─â.

Terapie sau medicaţie? Cînd merg cele două împreună? Cînd separat?

Sigur c─â s├«nt ┼či cazuri ├«n care medica┼úia este recomandabil─â sau indispensabil─â. ┼×i pentru acest lucru recomand─âm colaborarea str├«ns─â cu psihiatrul. Psihoterapia se desf─â┼čoar─â ├«n paralel, iar c├«┼čtigurile din terapie influen┼úeaz─â administrarea medica┼úiei ├«n timp. ├Äns─â majoritatea cazurilor din cabinetul de psihoterapie nu necesit─â medica┼úie. 

Exist─â psihoterapii ├«n care e necesar─â ┼či colaborarea cu medicul specialist. E o abordare relativ nou─â, unde omul e privit ca ├«ntreg, ca sistem, ┼či din echipa de medici face parte ┼či psihologul. ┼×i nu m─â refer doar la faptul c─â psihologul clinician din spital e rugat s─â realizeze o preg─âtire pentru opera┼úie, o testare sau o consiliere psihologic─â de urgen┼ú─â, ci la faptul c─â o parte dintre bolile organice au cauze ┼či c─âi de vindecare ┼či de natur─â psihologic─â. Am lucrat mult pe obezitate morbid─â, alergii, boli de piele, scleroz─â multipl─â, boli autoimune, tulbur─âri de ritm cardiac, ulcere, deregl─âri ale v─âzului sau auzului, infertilitate, chisturi ovariene, tulbur─âri ale tiroidei ┼či s├«nt convins─â c─â o parte din colegii mei pot lungi lista de exemple. Atunci am colaborat cu medicii implica┼úi ├«n tratament, cu mai mult sau mai pu┼úin succes, ├«n func┼úie de viziunea lor asupra bolii sau bolnavului. 

Ce reprezint─â terapia de cuplu? 

├Än varianta ideal─â, o terapie de cuplu ar fi recomandat─â de c├«nd ├«ncep primele conflicte care nu mai pot fi surmontate de cei doi. ├Än realitate, cuplul ajunge la terapie atunci c├«nd foarte multe aspecte ale func┼úionalit─â┼úii lui au explodat. Afluxul foarte mare de divor┼úuri venit odat─â cu dezvoltarea economic─â ┼či schimb─ârile axiologice orientate spre individ ┼či autonomie au dus la dezvoltarea multor teorii cu privire la ceea ce ar ├«nsemna un cuplu stabil ┼či func┼úional. ├Än func┼úie de stadiul de disfunc┼úionalitate a rela┼úiei ┼či de problematicile eviden┼úiate ├«n terapia de cuplu s├«nt abordate multe aspecte: cum s-a f─âcut alegerea partenerial─â actual─â, dar ┼či cele trecute, proiec┼úiile f─âcute ├«n alegere ┼či retragerea acestora, experien┼úa ┼či v├«rsta fiec─âruia, modelele familiale cu care vin ├«n rela┼úie, realismul a┼čtept─ârilor, traumele ┼či structurile de personalitate ale fiec─âruia, aspecte temperamentale, roluri nevrotice sau sex-roluri, valori ┼či concep┼úii legate de cuplu, bani ┼či de cre┼čterea copiilor, modalit─â┼úi de recreere individuale ┼či ├«n doi, socializarea prin cuplu ┼či impactul celorlal┼úi, spiritualitatea, gradul de educa┼úie, intimitatea emo┼úional─â, mental─â ┼či sexual─â, toate aspectele psihomedicale legate de sexualitate, perspectiva sau experien┼úa apari┼úiei copiilor, istorii, secrete ┼či traume transgenera┼úionale ale familiilor de provenien┼ú─â, abilit─â┼úi de adaptare ┼či strategii de coping, nevoia de sus┼úinere a fiec─âruia ┼či capacitatea/dorin┼úa partenerului de a r─âspunde cerin┼úei ┼či, mai ales, aspectele legate de comunicare.

Din p─âcate, uneori psihoterapia r─âm├«ne doar cu rolul de a coordona ├«ncheierea rela┼úiei ├«n condi┼úii favorabile pentru cei doi ┼či pentru copiii cuplului.

├Äntr-o lume cu o supertehnologie ┼či cu, aparent, un exces de comunicare (e-mail, Facebook, messenger etc.), ce mai reprezint─â, de fapt, comunicarea real─â? Mai s├«ntem capabili de a┼ča ceva? 

Fantaz─âm cu to┼úii ├«n ceea ce prive┼čte comunicarea simpl─â, real─â, direct─â, autentic─â, mai eficient─â sau mai emo┼úional─â, dar mai ales mai tihnit─â. Tehnologia ne-a adus beneficiul de a comunica cu oameni din istoria noastr─â de via┼ú─â pe care nu-i mai ├«nt├«lnim zi de zi, dar cu care men┼úinem astfel rela┼úia, cu oameni pleca┼úi/r─âma┼či departe, cu oameni pe care nu ├«i ┼čtim sau ├«i ┼čtim prea pu┼úin, beneficiul unei comunic─âri care se extinde pe orizontal─â, dar cel pu┼úin aparent pierde ├«n ad├«ncime. 

├Äns─â eu ┼čtiu c─â oamenii nu fac ceea ce nu vor s─â fac─â. A┼ča c─â, dac─â ne punem problema pierderii comunic─ârii reale ┼či autentice, devine ┼či pentru noi con┼čtient─â nevoia personal─â de comunicare ┼či nimic nu ne ├«mpiedic─â s─â p─âstr─âm contactul direct ┼či profund cu to┼úi cei pe care ni-i dorim aproape. Tehnologia ne ofer─â o ┼čans─â de a vorbi cu mul┼úi, dar nu e cazul s─â ne ascundem ├«n spatele ei comoditatea, indisponibilitatea sau frica de intimitate. S─â fim sinceri, nici ├«nainte de Facebook nu reu┼čeam s─â fim ├«n contact direct cu to┼úi, iar a fi autentici ┼či a crea intimitate ├«n comunicare necesit─â oric├«nd un efort! 

Ceea ce ar fi cazul s─â monitoriz─âm ┼či ├«n terapie este dac─â nu cumva devenim intimi prea repede sau cum nu ar fi cazul, profit├«nd de faptul c─â s├«ntem ascun┼či ├«n spatele monitoarelor, dac─â nu fugim de comunicarea ┼či de experien┼úa real─â, dac─â nu cumva nu mai ┼čtim s─â fim prezen┼úi, cu noi ┼či cu g├«ndurile noastre, al─âturi de ceilal┼úi, ├«ntr-o ├«nso┼úire ├«n care nu ne fix─âm privirea pe nici un ecran. 

Ce ├«nseamn─â, de fapt, s─â tr─âie┼čti ├«n armonie cu tine ├«nsu┼úi? 

Fiecare curent terapeutic are o opinie despre ce ├«nseamn─â s─â fii bine cu tine. C─â e vorba de echilibrarea for┼úelor Eului, de modelarea adaptativ─â a convingerilor, de g─âsirea rolului adult, de resemnificarea creativ─â a evenimentelor traumatice, de a fi ├«n contact cu partea s─ân─âtoas─â, de g─âsirea sensului ÔÇô ├«n toate ├«ns─â vom primi ├«ntrebarea ÔÇ×Cum vezi tu armonia cu tine?ÔÇť. Oamenii ├«┼či r─âspund ├«n moduri diverse ┼či aleg c─âi diverse. Unii se duc spre religie, al┼úii spre yoga ┼či medi┼úatie, al┼úii ├«┼či ├«ngrijesc gr─âdina sau ├«┼či ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â copiii. Psihoterapia este doar o modalitate de a-┼úi g─âsi calea ta, mai ales c├«nd ai pierdut-o sau nu ai avut-o niciodat─â. 

Olivia Mocanu este psihoterapeut principal, formator ┼či supervizor acreditat de Colegiul Psihologilor. 

a consemnat Adina POPESCU  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.